Informatia Bucureştiului, august 1971 (Anul 19, nr. 5574-5602)
1971-07-28 / nr. 5574
„Şi a fost ora H" Dincolo de valoarea ei documentară, dincolo de mărturia directă asupra evenimentelor petrecute In urmă cu 27 de ani, cartea lui Haralamb Zincă are — literar vorbind — calitatea unui excelent reportaj asupra tectonicii forţelor social-politice care au elaborat şi au Înfăptuit actul insurecţiei crmate din august 1944. Apropiată de scenariul cinematografic— prin rigoarea şi complexitatea demonstraţiei — naraţiunea beneficiază de o tehnică „polifonică“ ; prim-planurile, cu detalii de monumental, alternează cu panoraimicele obsedante, filmările cu încetinitorul se succed, după scenele in care convergenţa unghiurilor devedere reliefează momentele celemai decisive. Cititorul îşi poate reprezenta, astfel, pe ecranul imaginaţiei sale, filmul întrmpărilor descrise cu o mare austeritate stilistică, cu o febrilitate de Jurnal de front. „A citi ziarul e o artă“... ‘ Expresia sintetizează, mai precis ■ decit titlul cărţii lui Radu Cosaşu •— „Un august pe un bloc de gheaţă“ — atît formula folosită, cit şi semnificaţiile multiple ale textului. Trecînd în revistă un an din istoria planetei — „Ziaristul e istoricul clipei“ (Camus) — semnatarul cărţii se opreşte la cele mai semnificative fapte, ce, toate laolaltă, pot configura destinul speciei umane pe pămînt. Extragerea semnificativului presupune nu doar o vocaţie pentru inedit, ci o adevărată artă a selecţiei faptelor. Din acest punct de vedere lectura cărţii lui Cosaşu echivalează în grădina muzeului memorial „Prof. dr. Gheorghe Marinescu“ (str. Iulius Fucik nr. 27) mîine, la ora 20, va avea loc o seară muzeală. Prin proiecţii de diapozitive şi diafilmeva fi evocată viaţa şi opera marelui om de ştiinţă Gheorghe Marinescu. nmm ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE Violonista Cornelia Bronzetti şi pianistul Gabriel Amiraş vor susţine sîmbătă, la invitaţia Centrului Cultural Internaţional, un recital Beethoven la Viena. Din program fac parte sonatele pentru vioară şi pian numărul 7, 9 şi 10. cu parcurgerea unui repertoriu de subiecte dintre cele mai captivante. Ele ar putea fi dezvoltate in tot atîtea remarcabile romane sau nuvele. Dar parafrazarea lor epică le-ar răpi tocmai farmecul pe care îl conferă condiţia lor primordială: aceea de... fapte diverse. „Steaua zimbrului“ După poemul dramatic „Mioriţa", Valeriu Anania semnează încă un volum de acest fel: „Steaua zimbrului“ (cinci acte de versuri). Mai mult poet decit dramaturg, autorul are vocaţia transpunerilor intr-un cadru mitic a unor eroi cvasi- legendari. Faptele lor, exemplare prin grandoarea proiecţiilor lirice, emoţionează mai mult prin felul cum sunt relatate, decit prin dramatismul intrinsec al conflictului. Vizind cultivarea dragostei pentru cuvîntul frumos şi fapta aleasă, cartea lui Valeriu Anania are o destinaţie educativă ce nu poate fi ignorată. „Mater Nostra" Temperament vulcanic, George Dan concepe actul poetic ca o declaraţie patetică, in accepţiunea dată termenului de către regretatul Miron Radu Paraschivescu. Adică, spunere răspicată, mărturisire fără echivoc a unor gînduri sau sentimente care sunt ale tale numai In măsura In care sunt ale tuturor. Din această perspectivă, volumul de versuri „Mater Nostra“ conține piese notabile. Unele poeme însă se cer returnate in cuptoarele meşterului faur, spre a se elimina zgura prozaismului. • Zilele acestea a apărut la Atena în Editura Ilias Konstantaras, romanul Asklepios de Horia Stancu. Traducerea în limba greacă și prefața sunt semnate de Vasilios Skuvaklis. cum urma Aspect de la expoziţia cubaneză de fotografii „26 iulie 1953 —1971“, deschisă în sala de expoziţii a IRR C.S. Pe afişul cluburilor din întreprinderi Vizitînd cîteva dintre cluburile întreprinderilor bucureştene, am avut prilejul sa consemnăm preocupări notabile, în privinţa realizării prin diverse manifestări, a unor mai largi tematici cultural-educative. O atenţie deosebită se acordă acţiunilor de educare şi îndrumare politică şi patriotică a tineretului. Am putea da în acest sens cîteva exemple. In luna august, salariaţii I.S.B. vor participa — in sala clubului lor — la simpozionul Intitulat „Pe meridianele globului”, în cuprinsul căruia vor fi abordate aspecte ale situaţiei internaţionale. La acelaşi club, într-o expunere însoţită de un program de filme documentare, vor fi prezentate „Pagini de eroism nepieritor sub conducerea partidului”, evocînd momente din neuitatul august al anului 1944. La cluburile întreprinderilor de construcţii montaj nr. 1 şi nr. 5, la Întreprinderea de instalaţii-montajizolaţii, la „Tricodava“ sau la clubul Uzinei de maşini electrice, vor avea loc manifestări dedicate unor momente semnificative din lupta clasei muncitoare pentru drepturi sociale şi libertate. De asemenea, educaţia cetăţenească şi propaganda ateistă formează obiectul unor simpozioane şi expuneri. Iată cîteva titluri : „Opoziţia dintre concepţia ştiinţifică şi cea religioasă despre lume” (Uzina de maşini electrice). ..Cinstea şi corectitudinea — calităţi morale ale cetăţenilor din ţara noastră“ (întreprinderea instalaţii-montaj-izolaţii). „Rolul organizaţiei de partid în educarea comunistă a maselor şi combaterea unor manifestări străine, concepţiei comuniste despre lume şi societate“ (întreprinderea „Tricodava“). În ceea ce priveşte activitatea culturală am putut constatui aceeaşi preocupare atentă pentru iniţierea unor acţiuni de larg interes, care să-i informeze pe tinerii muncitori, tehnicieni, ingineri, despre cele mai valoroase creaţii artistice, clasice sau contemporane, ale scriitorilor, poeţilor şi dramaturgilor noştri. Reţinem, in acest sens, cîteva manifestări, care vor avea loc in luna august: un recital de poezie patriotică românească şi o dezbatere pe tema „Teatrul — educator al tineretului“ — la clubul I.S.B., la clubul Uzinei de maşini electrice, în cadrul unui matineu literar, membrii cenaclului literar al întreprinderii vor citi din creaţiile lor ; tot aici, un „Caleidoscop ştiinţific-cultural” va cuprinde expunerea „Luptele de la Podul Băneasa”, prezentarea operei „Oedip”, audiţii muzicale din „Rapsodia Română“ de George Enescu ş.a. Intîlniri cu scriitori, o seară de poezie intitulată „Tineretul oglindit în lirica noastră”, discuţii despre „Dezvoltarea gustului estetic" sunt puncte din programul de manifestări pe care şi-l propune organizaţia U.T.C. a întreprinderii „Tricodava”. De asemenea, seri de poezie, medalioane literare, intîlniri cu scriitori vor avea loc şi la cluburile întreprinderilor de construcţii. Darda Popescu « în librarii. In memoriam Autorul, locotenent-colonel Florian Tucă, cunoscut cititorilor din lucrările „In amintirea eroilor“, şi „Florile recunoştinţei“ prezintă de această dată cititorilor o lucrare-ghid a celor peste 2 000 de monumente înălţate pe Întreg cuprinsul patriei întru cinstirea memoriei fiilor poporului nostru, căzuţi la datorie In primul război mondial. Cartea, apărută In Editura Militară, cuprinde numeroase fotografii, precum şi o hartă pe care sunt localizate monumentele prezentate. „De la 5 la 9“ Primul număr al noii colecţii apărute In Editura Albatros intitulată „De la 5 la 9“ cuprinde nouă povestiri selecţionate din lucrările scriitorilor: Eugen Barbu, Al. Ivan Ghika, Ion Lăncrănjan, Fănuş Neagu, D. R. Popescu, Marin Preda, Pop Simion, Sütő András şi Zaharia Stancu. Control de partid eficient, multilateral Incepind de azi este prezentă în librăriile bucureştene lucrarea „Control de partid eficient, multilateral” elaborată de un colectiv de activişti de partid şi de stat. Lucrarea se adresează activiştilor de partid ai comitetelor judeţene, municipale, orăşeneşti, comunale, comitetelor de partid din întreprinderi şi instituţii, precum şi birourilor organizaţiilor de bază. oCa Masacte iuer — Ca specialist In Istoria literaturii şi In teoria artelor, în ce măsură credeţi că s-ar putea defini — dintr-o perspectivă actuală — specificitatea fenomenului literar românesc In contextul universal 7 — O trăsătură dominantă a scrisului românesc din totdeauna a fost necesitatea de a afirma spiritualitatea noastră in concertul universal al valorilor. In ce are ea mai înaintat şi mai viabil, creaţia literar-artistică este un produs strălucit al unei Indestructibile legături cu pămintul acesta, cu realităţile social-politice ale trecutului, ale prezentului. Literaturii şi, în genere, artei româneşti le sunt străine contorsionările abisale, marile dezechilibruri psihice, alienarea ca reflex al unor spaime cosmice ireconciliabile cu esenţa umană a individului. In poezia noastră, mai mult decit în alte literaturi, cei mai de seamă creatori — un Alecsandri, un Eminescu, un Coşbuc, un Goga, bunăoară — au aspirat in mod organic să devină poeţii cei mai reprezentativi ai timpului lor, poeţi naţionali , adică să exprime, într-un mod cît mai deplin şi mai memorabil, marile crezuri sau aspiraţii ale colectivităţii din care făceau parte. Chiar şi cina au preluat unele teme sau motive din lirica universală, ei le-au dat o notă de originalitate, o încărcătură de simţire numai a lor. Astfel îneît întîlnim,şi atunci, tot expresia necesităţii de afirmare a umanităţii noastre în lume. De altfel, ideea definirii mai complexe a valorii şi specificului literaturii şi artei româneşti a fost dezvoltată pe larg, cu multiple sugestii pentru activitatea noastră viitoare, în expunerea recentă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Această definire implică o raportare continuă atît la tradiţiile progresiste ale culturii româneşti, cît şi la imperativele majore ale actualităţii, ale formării unei noi conştiinţe. — Aveţi In curs de apariţie studiul „Poezia lui Eminescu4*. Care au fost ideile călăuzitoare în elaborarea lui ? — Scopul principal al analizei este stabilirea dialecticii intime dintre cele două coordonate fundamentale ale liricii eminesciene — depărtarea şi apropierea. A doua idee călăuzitoare — in deplină consonanţă, de altfel, cu ceea ce spuneam la începutul convorbirii noastre — este aceea că Eminescu e unul dintre cei mai mari poeţi ai lumii. Alături de un Dante, Shakespeare sau Goethe, el a realizat toate cele trei lucruri care, după părerea mea, decid profilul unui poet epocal : 1) a aduce la perfecţiune ultimă un stil sau un curent literar ; 2) a conlucra la coordonatele propriului curent literar, creîndu-l, deci ; 3) a fi precursor al poeziei viitorului. Şi mai există un element de legătură între aceşti poeţi geniali : prezenţa lor în miezul fierbinte al epocii, angajarea lor pătimaşă în tumultul vremii în care au trăit. Dame, bunăoară, este unul dintre cei mai mari poeţi politici ai lumii ; s-a războit toată viaţa cu adversarii săi, pe care i-a pedepsit teribil, aruncîndu-i în cercurile „Infernului“. Shakespeare sau Goethe au fost, la rândul lor, spirite profund ancorate în lupta pentru triumful raţiunii şi luminii. Cit despre Eminescu, printre capodoperele liricii care se numără şi poemele în care şi-a turnat, pentru eternitate, întreaga sa ură şi revoltă împotriva potentaţilor zilei. Pe de altă parte, toţi au trăit la interferenţa dintre două veacuri : Eminescu ar fi trebuit să ajungă, fu vreo cîteva decenii, și în secolul nostru. El a dat numai elementele de sinteză, Iar moartea l-a împiedicat să realizeze ceea ce marii lui predecesori au împlinit spre bătrînețe. — Studiile dv. de teorie a artei au un numitor comun : pornesc de la operă spre idee ... — Prefer să asociez o teorie a artei cu o filozofie a culturii, incadrînd fenomenul artistic In contextul social-cultural al epocii respective. Ideea lui Croce câ există identitate intre intuiţia totală şi expresia totală este infirmată adeseori de realitate. Intre cele două noţiuni — fundamentale pentru creaţie —, există doar o echivalenţă, care uneori devine simplă corespondenţă. Altminteri, s-ar exclude însuşi rolul activ al creatorului, posibilitatea — spre a nu spune : obligativitatea — lui de a reflecta, in spiritul concepţiilor sale despre lume şi societate, asupra sensurilor şi semnificaţiilor multiple ale obiectului artistic intuit. — Am ajuns la capitolul proiecte literare . .. — In "Biblioteca pentru toţi" îmi va apărea volumul Întitulat „Barocul“, cu exemplificări din Istoria artelor, făcute tot dintr-o perspectivă mai largă de cultură. Lucrez la o carte despre trăsăturile artei germane în raport cu arta veche europeană (verticalitatea, viziunea unghiulară, muzicalitatea, structura lemnului ideea luptei cu natura etc.). Mai am în proiect o monografie despre Sadoveanu. Situînd omul în mijlocul naturii — drept unul dintre monumentele ei cele mai măreţe — autorul „Baltagului“ este, totodată, creatorul unei viziuni aproape unice asupra timpului : un timp al tradiţiei româneşti, care coboară mereu, dintr-un trecut legendar într-unul imemorial, pînă la negurile începutului... Ion Butnaru EDGAR PAPU Debutînd în anul 1929 cu cronică plastică, EDGAR PAPU (născut la 13 septembrie 1908, în Bucureşti) a absolvit Facultatea de litere şi filozofie în 1932. După patru ani, i-a apărut primul volum „Răspîntii — forme de viaţă şi cultură“. Dintre cărţile purtînd semnătura sa, mai menţionăm pe cele intitulate „Artă şi imagine“, „Soluţiile artei în cultura modernă“, „Giordano Bruno — viaţa şi opera“, „Călătoriile Renaşterii şi noi structuri literare“, „Din luminile veacului“, „Evoluţia şi formele genului liric“ (premiată de Uniunea scriitorilor), „Altdorfer“, „Feţele lui Ianus“. A tradus vreo zece volume, între care tomul IX din „Don Quijote“, două romane de Valles Incián, „Mariana Pineda“ de Garcia Lorca. A colaborat, între altele, la elaborarea „Dicţionarului limbii române contemporane" şi a „Dicţionarului enciclopedic român“. în prezent, prof. univ. Edgar Papu predă istoria literaturii universale la Institutul de arte plastice. ADUNAREA GENERALĂ - ŞCOALA DE EDUCARE COMUNISTA prmvare din pag.I generală, reflectă maturitatea biroului organizaţiei de bază, capacitatea sa de a sesiza, de fiecare dată, sarcinile esenţiale şi de a soluţiona probleme complexe, de stringentă actualitate. Pregătirea temeinică şi desfăşurarea In bune condiţiuni a adunării generale este o condiţie primordială pentru creşterea rolului ei educativ. Este grăitoare, în acest sens, experienţa organizaţiilor de partid din sectorul nostru In pregătirea şi desfăşurarea adunărilor generale pe teme ideologice. După cum se ştie. Pe baza hotărîrii Secretariatului Comitetului Central de anul trecut, organizaţiile de partid consacră trimestrial una din adunările lor generale discutării unor probleme majore cu caracter ideologic. Acţionînd in spiritul indicaţiilor conducerii de partid, biroul comitetului de sector a orientat şi ajutat organizaţiile de bază ca pe ordinea de zi a acestor adunări să-şi găsească loc problemele actuale ale dezvoltării economiei, ştiinţei şi culturii, ale activităţii de stat şi obşteşti, probleme teoretice legate de făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, de creştere a rolului conducător al partidului, de ridicare a conştiinţei socialiste a maselor etc., strîns legate de specificul activităţii şi cerinţelor comuniştilor. In această ordine de idei, aş menţiona unele adunări generale de la Uzina de utilaj chimic „Griviţa Roşie“, de la complexele de cale ferată „Griviţa“ şi „Triaj“, „Dacia“, Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor etc., mult apreciate de membrii de partid. Totuşi, o analiză aprofundată a conţinutului şi eficienţei educative a adunărilor generale de partid din întreprinderile şi Instituţiile sectorului nostru scoate la iveală şi importante neajunsuri. Unele adunări se transforma în analize pur tehnice, scăpînd din vedere tocmai aspectul politic-educativ al acestora ; în asemenea condiţii este greu de presupus că problema aflată la ordinea de zi poate fi discutată încr-un spirit de exigenţă partinică, de combativitate principială. Asemenea adunări generale se încheie de cele mai multe ori fără un plan de măsuri politice, care să dea organizaţiilor de partid posibilitatea să repartizeze sarcini concrete comuniştilor şi să-i antreneze la realizarea lor. În acelaşi timp, practica ne-a confirmat că discutarea aceleiaşi probleme în cadrul adunării generale de partid, în adunări de sindicat şi U.T.C. sau în şedinţe ale comitetului de direcţie, nu numai că nu contribuie la o mai bună soluţionare a problemei respective, ci dimpotrivă afectează rolul de conducător politic al organizaţiilor de partid în domeniile în care îşidesfăşoară activitatea. Prin repetare, dezbaterile devin neinteresante, plicticoase. Aceste deficienţe frînează activitatea comuniştilor, impietează asupra rolului de şcoală a educaţiei comuniste pe care trebuie să-l aibă adunarea generală. Biroul comitetului nostru de partid secretariatul şi aparatul său sînt hotârîte să acţioneze cu mai multă fermitate, pentru ca şi în stilul şi metodele de muncă ale organizaţiilor de partid să-şi facă loc tot mai mult spiritul novator, exigent, recomandat de conducerea partidului. Vom acţiona cu perseverenţă pentruportret combativităţii şi vigilenţei politice a membrilor de partid, pentru dezvoltarea spiritului lor critic şi autocritic. Vom îndruma mai activ birourile organizaţiilor de partid ln pregătirea şi desfâşurarea adunărilor, astfel ca acestea să poată dezbate cuprinzător problemele ce se ridică în activitatea comuniştilor. Inclusiv combaterea unor fenomene negative pe care le mai intilnim in unele unităţi (Şi de care s-au făcut vinovaţi şi unii membri de partid). Ne propunem şi sugerăm pentru dezbateri teme privind centralismul democratic, principiul conducerii colective, calitatea de membru de partid, drepturile şi Îndatoririle comuniştilor, temeiurile şi modalităţile asigurării rolului conducător al partidului, etica comunistă, democraţia economică etc. Axate pe asemenea probleme şl Însufleţite de un spirit partinic de inalta responsabilitate, adunările generale se vor dovedi tribune politice de Înaltă eficienţă, stimulatoare ale iniţiativei creatoare a maselor, corespunzând Directivelor Congresului al X-lea al P.C.R., programului de activitate politico-ideologic, strălucit prezentat în recentele documente de partid. (Urmare din pap. 1) poate să susţină şi o probă facultativă. Ambele concursuri sunt puse sub jurisdicţia unor comisii internaţionale (fiecare fiind formată din cinci membri aparţinînd ţărilor participante). Juriul internaţional al balcaniadei va fi constituit din aceste două comisii, completate cu alţi membri. Din ţara noastră, vor participa la concurs trei studenţi, ce urmează să-i selecţionăm din cei zece care se pregătesc acum în tabăra studenţească de cercetare de la Braşov. Juriul, pe lingă premiile Prima balcaniadă de matematică obişnuite, va acorda şi un premiu special (al Asociaţiei oamenilor de ştiinţă) pentru cele mai bune lucrări de matematici aplicate. Con-,cursul va fi însoţit de o sesiune ştiinţifică a tinerilor matematicieni participanţi, precum şi de conferinţe ale unor personalităţi în materie. în final, se va constitui Asociația cîștigătorilor balcaniadelor — schimbul de mîine al matematicii. //Ştafeta ^Urmare din pag. I) aceste concursuri s-a rftsfrunt asupra activităţii întregului colectiv“. — Cu toate rezultatele obţinute — adaugă tovarăşa Lucia Cotea, secretara comitetului de partid — în activitatea de calificare şi ridicare a calificării mai avem încă multe de făcut. Nivelul profesional nu înseamnă, cred, doar acumulare de cunoştinţe tehnice. El se integrează, este producţiei condiţionat, de pregătirea generală atinerilor, de concepţia lor despre muncă şi viaţă. Dar tocmai de această latură, a educării multilaterale, a formării conştiinţei tineretului din fabrică ne-am ocupat mai puţin. De aceea trebuie să ne reevaluăm critic activitatea, să-i ridicăm nivelul calitativ. Intr-adevăr, scurt-circuite pe traseul disciplinei se mai înregistrează la atelierul de maşini circulare-confecţii, la bobinat etc., unde tinerii nu-şi ating normele decit în proporţie de 85—90 la Sută , sunt încă multe absenţe nemotivate (60 ore/om stagnare In semestrul I, din cauza acestora). „In legătură cu normele — ne spuna Inginerul şef — am observat unele dificultăţi Intlmpinate de absolvenţii şcom profesionale, după angajare. Deşi In cadrul practicii au lucrat pe maşinile noastre, după ce Intră In producţie nu-şi pot atinge norma — pe aceleaşi utilaje — decit după cîteva luni. Faptul relevă carenţe In calitatea muncii Instructorilor noştri care, ocupindu-se de munca elevilor în practică, nu-i urmăresc şi nu-i ajută suficient. Vom lua măsuri să se rezolve cit mai curînd această problemă“. Este interesant de urmărit şi modul cum se realizează integrarea tinerilor In colectiv. In secţia Cotton, atlt rezultatele de producţie cît şi disciplina lor sunt foarte bune. Rolul exemplului personal al muncitorilor cu experienţă, sprijinul direct şi permanent, dar şi exigenţa, şi-au spus din plin cuvîntul. ... „Tricodava". O imagine a maturităţii industriale, un sediu al tinereţii. Sub semnul dragostei faţă de muncă, o permanentă efervescență creatoare. ii De curind s-a încheiat concursul Vacanţa ’72, organizat de Uniunea Centrală a Cooperaţiei meşteşugăreşti. Au participat 31 de uniuni judeţene ; din cele 4000 de produse prezentate au fost admise 2800. Pentru cele mai reuşite creaţii s-au acordat 150 de premii şi menţiuni. In imagine, un aspect din cadrul expoziţiei deschisă cu acest prilej în calea Plevnei nr. 46. Ea va putea fi vizitată de către public în cursul lunii august, in sala de expoziţii a Casei Scînteii. ACTUALITATEA IN ŞTIINŢĂ (Urmare din pag 1) şi prin faptul că este mai puţin leucopenizant. De asemenea, menţionăm reproducerea sintezei de adenină (preparatul Leuco-4), constituirea, prin metode mai economicoase, a unor preparate anticanceroase deja cunoscute şi efectuarea unor extracte lipidice şi protidice de timus ca şi a unui extract de miocard cu influenţe antitumorale. Noi motoare electrice Familie de motoare realizate după o concepţie originală a cercetătorilor Institutului de cercetare şi proiectare pentru industria electrotehnică, motoarele electrice cu întrelier axial prezintă unele însuşiri deosebite. Avind o inerţie rotorică scăzută, şi, în consecinţă, constante de pornire mult mai reduse în comparaţie cu motoarele clasice, ele posedă şi avantajul de a cuprinde un număr mai mic de piese componente. Caracteristicile mecanice riguros liniare, randamentul ridicat, greutatea redusă, ca şi faptul că procesul lor de producere se pretează la automatizare completă, întregesc cartea de vizită a noilor motoare. Procese termice reglate automat Regulatorul specializat RST-268 — creaţie a specialiştilor Institutului de proiectare de aparataj electrotehnic şi Instalaţii de automatizare — asigură reglarea automată a unor procese tehnologice simple, la care valoarea afectată investiţiilor de automatizare este redusă (sere, silozuri, diferite încăperi industriale, frigorifere etc.). Dacă la acest aparat se conectează un traductor cu transmiţator rezistiv, el poate fi folosit şi la reglarea altor parametri cum ar fi presiunea, presiunea diferenţială, nivelul etc. Umbre pe obrazul luminos al (Urmare din pag. I) Stanciu, str. Vigoniei nr. 2) ; „Şi alţii fac la fel. Ce mare greşeală am comis 7“ (Florea Motorola, str. Dr. Ottei nr. 24) ; „Să plătesc amendă pentru un smoc de iarbă 7“ (Lidia Nedelcovici, bd. Ilie Pintilie nr. 25). Ne oprim aici. Subliniem că aceste dialoguri, penibile prin scăzuta înţelegere a unor elementare obligaţii civice, le-am surprins in Parcul Herăstrău. Deci , ce mare lucru constituie cîteva fire de iarbă ?... Aproape că ne este jenă să subliniem lucrul îndeobşte cunoscut că in urma unor cetăţeni cu asemenea mentalitate, peisajul tonifiant al parcurilor râmine adesea trist. Hirtii, resturi de alimente, flori smulse fără mită, iarba culcată la pămint —rată urmările unor astfel de gesturi privite încă cu nepermisă uşurinţă. Discutind cu specialiştii care se ocupă cu întreţinerea spaţiilor verzi, cu lucrătorii Administraţiei parcurilor, am Intrat Insă in posesia unor date care depăşesc realmente orice închipuire : la Expo-Flora — autentică bijuterie horticolă a Capitalei, care Incinta zilnic ochiul şi inima a mii de oameni — au fost distruse cîteva zeci de felinare de epocă (unicate, care au costat bani grei) ; aceeaşi soartă au împărtăşit-o zeci de corpuri de iluminat din parcurile Libertăţii şi Titan ; in toamna anului trecut, in lacul Herăstrău au fost găsite nu mai puţin de 128 de bănci. Iată doar cîteva urmări, aproape incredibile, ale unor acte de-a dreptul huliganice, comise de acei, puţini la număr, care — bătîndu-şi joc de bunul simţ al colectivităţii — încearcă să întroneze bunul plac... Pagubele produse pe asemenea căi se cifrează la 8 milioane Iei anual, sumă suficientă pentru a se amenaja peste 400 ha de spaţii verzi. Lăsăm pe fiecare bucureştean — beneficiar al frumuseţii parcurilor noastre — să tragă singur concluziile ce se impun... Evident, împotriva unor astfel de flagrante abateri de la normele de convieţuire socială, legislaţia în vigoare prevede sancţiuni exprese, de la amenzi pînă la — In cazuri deosebit de grave — pedepse privative de libertate. Se impune, in acest context, ca organele de ordine să folosească cu mai mults intransigenţă aceste mijloace. Dar — aşa stînd lucrurile — nimeni nu poate cere cu seriozitate să se „implanteze“ un paznic Ungă fiecare floare, lingă fiecare arbore, şi atunci ?... Nu încape Îndoială că şi în acest domeniu trebuie să acţioneze cu deosebită fermitate opinia publică. S-o spunem deschis : atentatele la ţinuta parcurilor sunt posibile şi datorită îngăduinţei fiecăruia dintre noi, închidem, uneori, ochii în faţa unor acte incalificabile. Fie din comoditate, fie dintr-un spirit de toleranţă călduţă, ipostaze la fel de nocive în contextul obligaţiilor cetăţeneşti ce ne incumbă. De acest climat se folosesc — fără menajamente — cei care nu pot, sau care nu vor să se încadreze in relaţiile fireşti de convieţuire. ...Umbre, pe obrazul parcurilor. De ce să le admitem ? De ce să nu punem — cu toată tăria — un puternic şi neiertător fascicul de lumină asupra celor ce încearcă să ne ştirbească bucuria diurnă în faţa exploziei de culori și vitalitate din parcurile orașului . (Urmare din pag. I) fundamentale, ale realităţii, prin contestarea sau negarea „afirmativului“ este o distanţă enormă. Şi, dacă în capul unora asemenea răstălmăciri devin posibile, nu sunt greu de depistat cauzele producerii lor. Fie necunoaşterea sau neînţelegerea realităţilor, fie gustul teribilist pentru metafizică, ce se crede cu atît mai „profundă“ cu cit e mai negatoare şi mai tenebroasă, fie preluarea necritică, în „mod intuitiv“, a unor mode de aiurea şi care reflectă declinul unor categorii sociale depăşite de istorie. Parfumul destrămării, recunosc,t et poate avea farmecul melancolic, vaietele unor angoasați ne pot înduioșa , dar cum să devină asemenea stări psihice . Afirmativ mă întreb — semnificative pentru viaţa pe care o trăim, pentru perioada de afirmativă evoluţie prin care trecem ? Nu sunt înai de înţeles nici încercările de a ni se înfăţişa imaginea unor universuri fără ieşire, închise, în care — culmea absurdului — infernul e aşezat deasupra paradisului, ori o anulează cu desăvîrşire. Undeva este şi o doză de ipocrizie, căci în ciuda unor astfel de negre viziuni, de abisale trăiri, etc. pretinşii purtători ai „viermelui metafizic“ au o viaţă normală, chiar prosperă, mănîncă fripturi la grătar, privesc cu patimă la meciurile de fotbal, fac copii, ei se supără —■ omeneşte — dacă nu iau premii. Spus mai de-a dreptul, e un fel de a ne fura singuri căciula, crezînd că am făcut cine ştie ce mare ispravă, în concluzie, multă zarvă pentru nimic. Căci e imposibil să înfrunţi încăpăţinarea realităţii, logica istoriei. în imagine, Policlinica judeţului Ilfov, care va fi inaugurată după 15 august. Această policlinică va deservi locuitorii judeţului, ca şi pe cei din localităţile limitrofe , în dotare , aparatură medicală modernă, laboratoare, cabinete şi săli de aşteptare luminoase. In parcajul subteran din piaţa universităţii Posturi de reglaj mecanic şi electric pentru autoturisme • „Ciclop“ a inaugurat, zilele acestea, primele posturi de reglaj mecanic şi electric din cadrul staţiei „Service“, aflată în parcajul subteran din Piaţa Universităţii. Posesorii autovehiculelor parcate aici, vor putea beneficia, în condiţii optime, de asistenţa tehnică de urgenţă. • In scopul satisfacerii solicitărilor sporite de reparaţii la caroserii, aceeaşi întreprindere a mărit capacităţile de intervenţie a unor unităţi. Este vorba de suplimentarea cu încă 10 posturi de reparaţii la caroserii a secţiilor auto Progresul, din şos. Giurgiului, şi Fiat, din str. Bujoreni.