Informatia Bucureştiului, ianuarie 1972 (Anul 19, nr. 5708-5732)

1972-01-14 / nr. 5718

fă °, i M p­­rintre preocupările perma­nente ale Comitetului pentru cultură şi educaţia socialistă ş,­ i municipiu­­lui, ce înscriu şi diversificarea, ridicarea continuă a calităţii ac­tivităţilor cultural-ar­tistice din întreprinderi. în acest context semnalăm recentul debut al unei promiţătoare iniţiative, transformată în fapte de Cen­trul municipal de îndrumare a creaţiei populare şi mişcării ar­tistice de masă. E vorba de al­cătuirea unor brigăzi complexe, reunind compozitori, plasticieni, regizori, dirijori, scriitori, direc­tori de case de cultură etc., în măsură să contribuie eficient la stimularea diferitelor forme ai­ manifestărilor cultural-artistice din mari colective de muncă. Primă asemenea brigadă și-a început, săptămâna trecută, ac­tivitatea la uzina „Autobuzul“. Miercuri după-amiază, la „Elec­tronica'', am asistat la cel din- La debut: BRIGADA COMPLEXĂ­ ­.îi contact de lucru al altei brigăzi complexe. Am avut, astfel, prilejul să urmărim o eficientă dezbatere în care au fost.'antrenaţi atît componenţii brigăzâi — Al. Xanculescu, di­rectorul Centrului de îndrumare a creaţiei populare, regizorul Andrei B­­aier, dirijorul Vasile Dogaru, muzicologul George Bălan, pictorul Virgil Miu, Lu­cian Chelariu, directorul Casei de editură a sectorului 2 etc. — cit şi factori de răspundere din întreprindere, investiţi cu sar­cini privind munca culturală de masă. După o trecere in revistă a activităţii desfăşurate pîn­â acum, după relevarea de­ficienţelor, discuţiile s-au axat pe stabilirea unor măsuri con­crete, cu promisiuni de colabo­rare mastţinută din ambele părţi. S-au stabilit, astfel, mo­dalităţi de lucru menite să ducă la revitalizarea tuturor formaţiilor artistice de aici — unele dintre ele după un debut promiţător, abandonate, altele fiinţind încă, dar în condiţii precare —­ ca şi la organizarea unor activităţi cultural-educa­tive cit mai complexe, cu cît mai multă rezonanţă în rindul celor aproape 7 OOO de salariaţi ai întreprinderii. Putem, deci, spune că brigă­zile complexe au debutat pro­miţător şi sînt şanse să-şi atin­gă, pe deplin, scopul dacă îşi vor continua, ai seriozitate şi consecvenţă, activitatea şi, mai ales, dacă şi uniunile de crea­ţie, ireliluţiile artistice vor con­sidera că această acţiune le aparţine deopotrivă. Darda Popescu „Zilele Varşoviei“ la Bucureşti înn cadrul schimburilor culturale, sta­tornicite între cele două capitale, Intre ifi şi 13 ianuarie în Bucureşti se vor desfăşura ,,Zilele Varşoviei", cu un bo­gat şi interesant program de manifes­tări artistice. Astfel, cu acest prilej, ne va vizita colectivul teatrului varşovian „Ateneum”, prezentînd in faţa publicului nostru patru piese: „Peer Gynt“ de Ib­sen, „Posedaţii“ de Camus, după Dosto­ievsky „Prostul de Iacob“ de T. Rlitser, „Hyde Park“ de Kreczmar. De asemenea, cinematograful Capitel va găzdui, miercuri, 39 ianuarie, o gală de filme po­loneze, retinifnd lung-metrajul artistic „Abel, fratele tău" şi citeva documen­tare, între care „Două Varşovii“, „Var­şovia in pictura lui Canaletto“, „Wila­­now". Printre manifestări se vor număra şi două expoziţii, care se vor deschide lufte în sala din bd. Magheru nr. 84 , „Pictura contemporană poloneză” şi „Varşovia — peisaj şi arhitectură“ (temă ilustrată prin fotografii artistice). artil- literature I­n ultima vreme tot mai multe sunt formaţiile de amatori care iţi sărbătoresc Semicentenarul sau chiar veacul de existenţă In slujba cultivării cintecului ro­mânesc. Rind pe rind, nume de coruri fie­ au fost revelate pe ecranele televiziunii în cadrul întrecerii artistice „Chitare patriei“. Imaginea tradiţiei noastre corale prinde cheag parcă sub ochii noştri (fără Îndoială, mai atenţi ca odinioară faţă de mişcarea artistică de amatori), unele for­maţii inscriindu-se in istoria culturii noastre muzicale, o contribuţie de seamă In slujirea idealului de tromoi, a sti­mulării dragostei pentru cîntec, a educaţiei patriotice a ge­neraţiei actuale, o aduc, ele cîţiva ani, tipăriturile comitetelor de cultură şi educaţie socialistă, ale centrelor de Îndrumare a creaţiei populare şi mişcării artistice de masă. Nu ne pro­punem acum recenzarea acestor publicaţii, ci doar reliefarea valorii acestui însemnat act de Cultură contemporană. Adeseori trecem indiferenţi pe lingă o carte, O monogra­fie a unei formaţii, din volum de amintiri ale unui bătrîn co­rist. Ce poate fi interesant — susţin unii — în paginile unei cintăreţe necunoscute că Ana Blaj din Lugoj ! A re­prezentat oraşul Piteşti Un focar de cultură muzicală atît de important în sfSMul trecut, încît să-şi revendice de pe a­­cum exegeza documentar-istorică ! Cît valorează eonii din Crihalma (care şi-a alcătuit o micromonografie la o jumătate de veac de activitate­ în ansamblul mişcării muzicale din Tran­silvania ? Oare Teatrul din Oraviţa merita o monografie de peste 230 pagini ? Că ! în fiecare filă, facsimil, afiş, program de concert, fotografie, act, diplomă etc., se ascunde un­ do­cument al tradiţiei noastre culturale ce trebuie cunoscut şi valorificat fiu numai de specialişti, ei şi de animatorii for­maţiilor de azi, de spectatori, de cititori. Autorii tipăriturilor nu sunt condei a experimen­ Tradiţii în cultura de masă VIOREL COSMA tată în ale scrisului, dar din rindurile lor răzbat patosul şi adevărul. Mai ales adevărul emoţionant al vremurilor de altădată, cînd a­linta în lim­­­a poporului (sub stăpinirea habsburgica) InSefkhá un act de îndrăzneală, cind repetiţiile se ţineau adeseori in pădure, cind ştimele se treceau peste Munţii Carpaţi ascunse în pachete cu alimente. Se pot afla fapte emoţionante de pa­triotism ale corului din Lugoj şi ale întemniţatului dirijor Ion Vidu (monografia Corul „Ion Vid­u“ din Lugoj de Ion Stra­­tan), ale formaţiei Doina din Turnu Severin şi dirijorului I. şt. Paulian (in volumul Tradiţii culturale mehem­inţette, edi­ţie îngrijită de Pavel Ciobanu), ale corurilor Liedertafel, Co­rul şi Farmecul din Piteşti (Un secol de activitate corală in Piteşti de Silvestru D. Voictescu). Chiar dacă materialul documentar nu apare totdeauna perfect sistematizat şi rigu­ros citat, totuşi bogăţia de informaţii şi ineditul Iov il răs­plătesc din plin pe cititor. Memorialistica mezzosopranei Ana Blaj, de pildă, care la 85 de ani îşi descria in paginile vo­lumului „O viaţă de cîntec“ nu mai puţin de 75 de ani slu­jiţi în Reuniunea romană de muzică şi cintări din Lugoj, poate constitui un exemplu viu de devotament faţă de ten­tacul românesc, pentru tineretul de azi. Numărul formaţiilor noastre amatoare din trecut s-a ri­dicat la nivelul sutelor. Dispunem de un preţios fond de cintece patriotice, prelucrări de folclor, piese lirice pe texte clasice, care aşteaptă, să fie în continuare cercetate şi va­lorificate. Nu de puţine ori, o monografie de popularizare (ca Timotei Popovici de Dumitru Jompan, de pildă), sau o sinteză asupra vieţii muzicale a unui oraş de-a lungul unui veac (Un secol de activitate corală în Piteşti de Silvestru Voi­­nescu) dezvăluie un tezaur inedit de fapte artistice, de cîn­­tece, de surse bibliografice, pe lingă care nu poţi trece in­diferent. Să nu uităm că aceste volume „biografice“ apar uneori pentru p­rim­a oară la noi, fiecare monografie constituind o modestă, dar indispensabilă, cărămidă la edi­ficiul viitoarei istorii a Culturii româneşti. Cultura muzicală de masă îşi revendică pe bună dreptate literatura ei specifică. Ne aflăm in plin proces de constitui­re a acestui fond spiritual menit să ilustreze tradiţia po­porului, dar mai ales particularităţile fiecărei regiuni a pa­triei. Există de pe acum suficiente garanţii că forţele crea­toare locale pot sluji cu­ competenţă efortul de înnoire a­ artei amatoare contemporane prinntr-o literatură de ca­litate, capabilă să oglindească veridic procesul istoric de fău­rire al culturii muzicale românești. ateneu Teatrul „C. Tănase“ în vizită la clubul „Femina“ ar fi după-amiază, reuniunea clu­bului „Femina“ de la Casa de cultură a sectorului 8 a avut peste 300 de oaspeţi. Secretul succesu­lui 7 Membrele clubului au invitat în mijlocul lor un întreg spectacol al tea­trului „c. Tănase ş­i „vox Boema“. Dar, înainte ca InterpreţiI să intre în scenă (Marina Voina, Ovid Teodorescu Mari­a Căciulescu, Mihai Ciucu, George Ienache, Trio Calan etc.), spectacolul a fost pre­faţat de autorul lui, scriitorul Alecu Popovici. Şi, pentru că nu o dată artiştii amatori ai casei de cultură au invitat in reprezentaţiile lor artişti profesionişti, mulţi chiar de la „Tănase”, de astă dată, profesioniştii le-au propus artiştilor ama­tori să le fie... „capete de afiş". Invitaţia s-a dovedit inspirată, căci cei doi mem­bri ai brigăzii artistice de agitaţie, Aurel Ocneru şi Stelian­­ Moîse, nu numai că au cucerit aplauze, dar cupletele lor au fost şi bisate. Iată, deci, o colaborare care poate fi repetată, nu numai la sediul casei de cultură, ci chiar pe scena teatrului E. C. M Un grup de actori ai Teatrului „C. I. Nottara”, din care au făcut­ parte Marga Barbu, And­a Ca­­ropol, Ion Dichiseanu, Ion Punea, Al. Repan, Val. Săndulescu a fost, cu două zile în urm­ă, oaspetele colectivului de muncă al întreprinderii „Tricotajul roșu”. Dar nu cu ocazia unui spectacol. Actorii, neinterpretînd, de această dată, nici un personaj. S-au prezentat pe ei înşişi. „Replicile” (întrebările şi răspunsu­rile) care s-au succedat, au închegat un dialog viu despre preferinţele spectatorilor, probleme de creaţie şi interpr­etare, aspecte din viaţa teatru­lui. N-au lipsit confesiu­nile şi nici solicitările de autografe. Dincolo de faptul în sine, relevăm semnifica­ţia acestei manifestări care, urmînd-o de cea întreprinsă,­­ cu citva timp în urmă, la uzinele „Republica“, creazâ pre­misele unei continuităţi a contactului nemijlocit pe care slujitorii Thaliei, depăşind limitele scenei, și-l asigură cu masa pu­blicului larg. D. P. am văzut, „Replici" la “Tricotajul roșu" riCe înseamnă a te educa permanent ?" Răspunsul la Întrebarea din titlu nu se poate da, desigur, printr-o conferinţă sau o discuţie. Dar poate fi conturat printr-o susţinută activi­tate instructivă. E ceea ce şi-a propus „Clubul tinerilor meseriaşi", înfi­inţat de vreo două luni la cooperativa „Tehnometalica". Reuniunea de miercuri a adus în mijlocul tinerilor Ucenici un oaspete binecunoscut tuturor, vioi atunci doar din cărţi, de pe micul ecran : scriitorul Octav Pancu-Iaşi. Intilnarea, desfăşurată în jurul temei Ce înseamnă educaţia, s-a soldat cu emoţionante, dar şi cu spirituale mărturii despre oameni şi fapte, pe care scriitorul Ie-a împărtăşit membrilor clubului, subordonîn­­du-Ie ideii că scopul fiecărui tînăr este, în primul rînd, să ajungă un om­i adevărat. In cadrul aceleiaşi reuniuni, la club s-a inaugurat lectoratul „Comunistul — om înaintat al societăţii socialiste“. Prima temă, „Comu­niştii­ şi tineretul“, a fost prezentată de Traian Antonescu, secretarul comitetului de partid din cooperativă. Iată o iniţiativă care ar putea fi preluată şi in alte colective de muncă, unde lucrează sau învaţă mulţi tineri. _ __ INFORMAŢIA BUCUREŞTIULUI „Eminesciana“ Aşa se intitulează expoziţia or­ganizată de Universitatea populară Bucureşti, care se va deschide du­minică, 15 ianuarie, ora­­18, in sala Dalles. Aceasta va reuni picturi inspirate Mariei D. Dim­a de poe­ziile lui Eminescu. Vernisajul, pre­faţat de criticul literar Victor Cră­ciun, va fi însoţit de un recital din versurile poetului, susţinut de Adela Mărculescu, Mihaela Mihai, Mihae­­la Mija, Ion Caramitru, Mihai Dogaru. Funcţionarea claselor speciale se cere perfecţionată. (Urmare din pag. I) nivelul tehnicii moderne, numărul lor este însă mic. Unele dintre ele nu dispun de spaţiu suficient, iar Instalaţiile existen­­te nu permit întotdeauna efectuarea unor experienţe complexe sau lecţii Însoţite de material audio-vizual. Bineînţeles, atît Inspectoratul şcolar, cit şi directorii li­ceelor cu clase speciale vor trebui să facă eforturi susţinute pentru dotarea laboratoarelor cu aparatura modernă ne­cesară, asigurîndu-şi in această direcţie şi sprijinul Întreprinderilor. — Profilul claselor speriate­­ im­­pune perfecţionarea continuă a ţinutei lecţiei, ceea ce obliga şi la perfecţiona­rea profesorilor înşişi. Ce întreprindeţi în acest sens ? — La clasele speciale predau cadre didactice competente, cu o bogată acti­vitate didactică şi cu preocupări de cer­cetare ştiinţifică. In vederea pregătirii lor suplimentare şi pentru completarea cunoştinţelor de specialitate, Inspectora­­­­tul şcolar, cu sprijinul cadrelor didactice din Universitate, a organizat un sistem complex de perfecţionare. Astfel, la ma­tematică, de pildă, au fost programate lecții de calcul numeric, de logică ma­tematică, de programare liniara ; pen­tru profesorii de fizică a fost iniţiat un ciclu de conferințe în care s-au a­­bordat acele capitole ce depăşesc pro­.... grama analitică ; la chimie ,au avut loc expuneri urmate de discuţii pe margi­nea capitolelor nou introduse în pro­grama de învăţământ a anului II. În ce priveşte tematica orientativă, Inspecto­­­­ratul­ şcolar a elaborat o serie de ma­teriale: „Noţiuni de termodinamică dlu­mica“ şi „Noţiuni de cinetică chimică“ (pentru chimie) , „Elemente de logica ■:„ matematică“ (pentru matematică). ' ■ 5! *m* îtertte 4» jNăsrt Sc­ecia». *e«-. vita­tea practică productivă presupune, fi­reşte, un program special. — Elevii Claselor cu profil de chimie şi biologie, de exemplu, efectuează practica in laboratoarele facultăţilor de biologie, medicină, m­uzeul „Antipa“, în­treprinderea „Blefarm" - Unde sunt ini­ţiaţi în tehnica microscopiei şi a pre­paratelor microscopice, tehnica păstrării colecţiilor biologice, tehnica producerii de seruri şi vaccinuri, prelucrarea sti­clei etc. pentru elevii claselor cu pro­fil de matematică, practica se desfăşoară la centrele de calcul ale Universităţii, A.S.E., Ministerul Construcţiilor Indu­striale şi la I.R.U.C. La fiz­ică, practica se desfăşoară în funcţie de posibilităţile existente (în afară de lucrările de laborator supli­mentare, elevii lucrează la Î.F.A., Elec­trotehnica, Policolor şi în atelierele vi­­nă-şcolare). Se simte însă nevoia ca Si­­nistend Educaţiei şi Invăţămîntului să îmbunătăţească, în continuare, progra­ma de invăţămlnt pe baza experienţei acumulate şi a noutăţilor ştiinţifice, a­­păru­te in ştiinţele matematice, trace, chimice, biologice. Mai mult, în desfă­şurarea activităţii la clasele speciale profesorii şi elevii simt lipsa unor ma­nuale de specialitate. Deşi experimentăm această formă de Invăţămlnt de cîţiva ani, n-au fost elaborate încă manuale pe profilul claselor respective, iar Edi­tura didactică şi pedagogică n-a pu­blicat decît sporadic materiale care să vină în ajutorul celor interesaţi. De asemenea, se cer îmbunătăţite şi cri­teriile de selecţionare a elevilor. In acest sens propunem Ministerului Edu­caţiei şi Invăţămîntului să studieze cu seriozitate modalităţile de selecţie, deoarece practica a dovedit că notele nu reflectă edificator capacitatea intelectua­lă a tânărului (intruclt în notare există tacă e­ iamsnta tig ordjfl fUbigCtiV t» St »••• diferenţieri de l«o şcoală la alta). Be­leştia elevilor trebuie să se facă pe bază de concurs, iar accentul să se pună pe verificarea cunoştinţelor şi aptitudini­lor l a acest a» de învăţămînt vom căuta să înlăturăm greutăţile lu­», să legăm clasele speriate şi mai mult de activi­tatea practică productivă, astfel ca ab­solvenţii noştri să se poată integra cu uşurinţă in sfera productivă de specia­litate. Azi in librarii „Procesul Brâncuşi“ In îngrijirea regretatului critic de artă Petre Comarnescu a apărut, in Editura „Dacia“, volumul­­.Procesul Brâncuşi" care cuprinde prezentarea dosarului pro­cesului III­ Brâncuşi cu vama americană din anul 1526. După cum este cunoscut, uneltele sculptorului şi lucrări ale sale au fost oprite la vamă fiind apreciate drept instrumente de interes industrial. Pentru elucidarea acestor probleme au fost necesare confruntări cu o serie de specialişti în artă, pentru a stabili că într-adevăr coteţele nu conţin decît unel­tele artistului. Volumul mai cuprinde mărturii din presa vremii privind atitudinea specialiş­tilor şi a­ publicului larg faţă de acest proces, date necunoscute îa fioi şi care trezesc un interes larg din partea publi­cului dornic să cunoască întîmplări din viaţa marelui artist român. In Editura enciclopedică a apă­rut o nouă ediţie din lucrarea „„Secre­tul vieţii lungi“ care aparţine lui Ion Bordeianu, medie cu o bogată experien­ţă, autor a numeroase lucrări de popu­larizare a ştiinţei. Sprijinindu-se pe cele mai noi date ale ştiinţei, pe părerile scriitorilor şi savan­ţilor celebri, autorul demonstrează că secretul vieţii h­igi­te deplină sănătate *LM2K?­ «DS it teafflSSM­P» • In cadrul ciclului „Oameni de sea­mă ai culturii româneşti in mărturii şi amintiri", azi, ora 19, la Casa de cul­tură „Petőfi Sándor”, arh. Constantin Muctea va evoca figura şi personalita­tea lui Ion Mincu. Un program de lec­turi şi­ prezentarea filmului artistic „Fraţii" vor completa manifestarea. • După o scurtă vacanţă, cenaclul li­terar „Titu Maiorescu", al juriştilor. Îşi reia activitatea l­i, ora 18, in­ sala de festivităţi a Consiliului Central al Aso­ciaţiei juriştilor (bd. Magheru nr. 22). Seara literară va fi prezidată de acad. Mihai Beniun. • Seara cultural-distractivă de ru­­ine, de la Casa de cultură a sectorului 1, cuprinde o prezentare susţinută de Cor­nel Radu Constantinescu, redactor la „Scîrtteia tineretului“, avind ca temă „Viaţă tineretului ritmic“, un concurs cu premii „Cel mai bun recitator“, audi­ţii muzicale etc.­­ Cercul de artă decorativă al Casei de cultură a sectorului 6 prezintă, în cadrul unei expoziţii ce se va deschide mîine, ora 38, cinci artişti amatori : Doina Iohan, Mariana Vişan, Constantin Ene, Ion Comănescu, Dumitru Desculţu. Cu acest prilej va vorbi prof. Paul Lu­­ţescu, şef de catedră la şcoală popu­­lară de artă. • Un program bogat se anunţă, pen­tru sîmbâtă 1­5 ianuarie, În Casa de cul­tură a sectorului 5, o informare politi­că. ..Săptămlna pe glob", un recital de versuri, „Portret de ţară nouă" (ora 12), o seară de satiră şi umor, nu concursul actorilor Nicu Constantin şi Al. Lulescu, al membrilor cenaclului epigrafh­iştilor, lift microspectacol al brigăzii artistice de agitaţie etc. « „Cum ne formăm ca oameni mulţi, lateral dezvoltaţi“ este subiectul dez­baterii din elevul „Tinereţe,-- năzuinţe, idealuri“, ce va avea loc duminică,* 1­ ianuarie, ora 10:30, la Casa prieteniei ro­­rm­âno-sovietice. Va vorbi prof.­­Foma Stan, cercetător ştiinţific principal la Institutul de ştiinţe pedagogice. Urmea­ză filmul documentar „orizont ştiinţific" (nr. II) şi un film artistic. • La casa de cultură a sectorului 4, marţi 10 ianuarie, ora 18, va putea fi audiată o expunere pe teme muzicale, ce se va preocupa de „clasicii armo­niei vocale. Pătrunderea t.trzie a polifo­niei vocale în Ţiele Române". Exem­plificările vor fi susţinute de formaţii ale casei de cultură. • Programul studioului tineretului de sîm­bătă, 15 ianuarie. Ora 10, de la Casa de cultură a sectorului 2, va cuprinde, printre cirese, un recital de versuri din creaţia lui Eminescu. Continuând perla de expoziţii ale artiştilor amatori deschise la galeriile din Piaţă Cosmonauţilor nr. 7, Centrul de îndrumare a creaţiei populare şi mişcării artistice de masă, prezintă doi din cunoscuţii pictori populari bucu­reşteni : Alecu Dragan şi Lazar Mun­teanu. In fotografie, aspect din expo­ziții. FIECARE CADRU DE CONDUCERE, SALARIAT, LOCUITOR - UN SLUJITOR DEVOTAT AL INTERESELOR SOCIETĂŢII, UN MILITANT PENTRU PROMOVAREA PRINCIPIILOR ETICII ŞI ECHITĂŢII SOCIALISTE, UN HUN GOSPODAR! Răspunsul organizaţiei de partid, al Consiliului sindicatelor şi al Comitetului U.T.C. din unităţile sanitare ale municipiului Bucureşti Urmare din pag.I iar o atitudine plină de dăruire şi înţelegere faţă de omul bolnav, do­­vedindu-se îrt toate împrejurările probitate ştiinţifică şi înaltă res­ponsabilitate profesională.­­ Se va urmări crearea unei pu­­ternice opinii de masă împotriva încălcării principiilor deontologiei medicale, indisciplinei, individua­lismului, favoritismului, căpătuielii, necinstei, a tuturor mentalităţilor retrograde, străine eticii noastre Comuniste. Colegiul medicilor şi­ farmaciştilor, Direcţia sanitară a municipiului Bucureşti, conduceri­le unităţilor sanitare, vor manifes­ta o exigenţă sporită şi vor lua măsuri exemplare pentru toţi cei ce încalcă aceste norme de etică medicală.­­ O atenţie deosebită se va a­­corda îmbunătăţirii conţinutului po­litico-ideologic al activităţii cultu­ral-educative, desfăşurată pe baza planurilor complexe ale organiza­ţiilor de partid, sindicat şi tine­ret.­­ Pentru a lega învăţă­mîntul medical de practica asistenţei me­dicale, se vor asigura condiţii cit mai bune în unităţile ambulatorii din Capitală, pentru desfăşurarea practicii studenţilor din anii I şi II şi a celor din cadrul externatului generalizat. * Perfecţionarea activităţii uni­­tăţilor medico-sanitara şi de cer­cetare ştiinţifică in vederea îmbu­nătăţirii stării de sănătate a popu­laţiei Capitalei. — Se vsA­ intensifica acţiunile profilactice pentru îmbunătăţirea ocrotirii şi asistenţei, medicale a­­cordate mamei, copilului şi tinere­tului, în scopul îmbunătăţirii supra­vegherii active şi educaţiei sanita­re a viitoarei mame, se va gene­raliza introducerea „Caietului gra­videi" la purtătoare; se vor efec­tua examinări complexe medico­­psihologice ale tuturor copiilor in vârstă de 5 ani din colectivităţile preşcolare în vederea şcolarizării acestora la vârstă de 6 ani; se va intensifica activitatea de orientare profesională a copiilor cu unele a­­fecţiuni cronice.­­ O atenţie deosebită se va a­­c­orda asistenţei medicale a munci­torilor din întreprinderile industria­le şi tuturor elevilor şcolilor profe­sionale. în vederea'''tireverciril' $i com­baterii bolilor cronice şi cu răs­­pîndire in masă se vor organiza ac­ţiuni largi de depistare şi suprave­ghere medicală in bolile cardio­vasculare, psihice­, de nutriţie, tu­berculoză şi boli venerice. De ase­menea, se va consolida starea de lichidare a unor boli transmisibile (variolă, difterie, poliomielită, teta­­nos) şi se vor dezvolta acţiunile în vederea reducerii îmbolnăvirilor prin dizenterie, tuse convulsivă etc. prin intensificar­ea supravegherii epidemiologice a teritoriului şi a colectivităţilor. 1. Va creşte exigenţa în supra­vegherea aplicării normelor de igie­nă în toate unităţile de desfacere a alimentelor, pieţele alimentare, alimentaţia publică, inclusiv canti­nele restaurant din întreprinderi, în unităţile de cazare şi alte uni­tăţi de servire a populaţiei, în co­lectivităţile de copii şi tineret. — Se vor iniţia şi aplica măsuri complexe care să asigure speciali­zarea şi perfecţionarea continuă a personalului medico-sanitar în ve­derea creşterii nivelului muncii de asistenţă şi cercetare medicală; în acest an se va asigura reciclarea întregului personal mediu şi auxi­liar din Capitală şi a 20 la sută din personalul medical superior.­­ Se va îmbunătăţi activitatea de cercetare ştiinţifică medicală pentru a contribui mai eficient la rezolvarea concretă a problemelor legate de ocrotirea sănătăţii. — In fiecare unitate vor fi alese comisii de disciplină pentru preve­nirea şi combaterea încălcărilor principiilor deontologiei profesionale şi normelor de comportament etic general. • îndeplinirea obiectivelor pe ca­re ni le-am propus, prin influenţa pe care o vor exercita asupra con­ştiinţei şi spiritului de responsabi­litate al tuturor salariaţilor din uni­tăţile medico-sanitare ale Capitalei, i’a permite îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei municipiului Bucureşti, exprimată prin următorii indicatori mai importanţi : • reducerea mortalităţii Infan­­tile cu 10 la sută faţă de media anului 1971 ; • reducerea morbidităţii cu Incapacitate temporară de munca cu 10 zile la 100 de salariaţi faţă de 1971 ; • cuprinderea în controlul me­dical preventiv a unui număr de muncitori expuşi la noxe profe­sionale cu 20 la sută mai mare faţă de anul 1971 ; • executarea examenului radio­­fotografic la locul de muncă al salariaţilor din toate Întreprinde­rile Capitalei cu peste 5 000 an­gajaţi ; » administrarea profilactica de gamaglobulină la un număr de 104.000 copii, cuprinşi în colectivi­tăţi preşcolare şi şcolare în vede­rea prevenirii hepatitei epidemi­ce ; « efectuarea a 840 000 de vacci­nări pentru creşterea imunităţii populaţiei Capitalei faţă de bolile infecţioase. Comitetul de partid, Consiliul sin­dical şi Comitetul U.T.C. ale unităţilor sanitare din Capitală, profund convinse de importanţa aces­tor angajamente, cheamă toţi comu­niştii şi întreg personalul medico-sa­­nitar al municipiului Bucureşti să contribuie cu toată capacitatea de muncă şi devotament la traducerea în viaţă a acestor măsuri pentru a ridica întreaga noastră activitate la nivelul exigenţelor actuale cerute de partid. Posi f­e­ricint „Parcajul“ nepăsării In ziarul nostru din 22 deeetnbrie Ion, la rubrica POST RESTANT, sub titlul „Abandon", publicam o notă In care arătam — la sugestia unor cetă­țeni — Că autoduba 32-­B—S3T4, zace uitată de mai multe luni, în parcajul de vizavi de cinematograful „Union". Printr-un răspuns purtând antetul ma­gazinului „Muzica“, şeful de magazin G. Bărbulescu şi contabilul şef V. Toma, ne fac cunoscut că autoduba le apar­ţine şi se arată extrem de vexaţi pen­tru motivul că am spus că „zace" pe aleea din faţa florăriei de la blocul turn, şi, pentru a restabili adevărul, au „mutat" locul acţiunii cîţiva metri mai încolo, „unde sunt garate şî maşinile locatarilor“. Ni se arată, în continuare, că „autoduba, prezentînd defecţiuni teh­nice, a fost oprită să circule, incepind cu data de 11 septembrie lifTÎ, cind a fost garată in curtea magazinului“. Şi, în continuare, că „de la acea dată, au­toduba cu pricina nu a părăsit curtea". Făcem deci cuvenita... rectificare: auto­duba nu zace, ei stă. Şi Încă o precizare cerută de semnatarii scrisorii : poziţia geografică a „amplasamentului" unde zace (pardon, stă) autoduba nu a fost stabilit în m­od ştiinţific de către ziar , el Se află, în fapt, la etţive metri de locul menţionat... Caruselul neseriozităţii Avem în faţă trei hîrtii. Toate trei poartă antetul Consiliului popular al sectorului 6. Toate trei se referă la repararea Străzii Dobrăvăţu­. Toate trei sunt răspunsuri la solicitările ce­tăţenilor, privind repararea susnumi­­tei străzi. Până aici, identitate abso­lută. Unica diferenţă o constituie ter­menul. Şi anume : primul răspuns, cu nr. 161 din­ 13 ianuarie este, men­ţionează că strada Dobrovăţului „va fi inclusă in planul de reparaţii pe 1970 al Secţiunii de gospodărie comu­nală sector 6“. Al doilea, CU nr. RM dirt XI februarie teil, aduce la cunoş­tinţă că „pavajul acestei străzi se va executa în trimestrul II1971". Şi, în fine, al treilea, cu­ nr. 19541 din l iulie 1971, reia tema spunind că „in ceea ce priveşte repararea carosabilului străzii vă facem cunoscut că a fost prinsă in planul de reparaţii în tri­mestrul IV, anul curent". Cert este că la un al patrulea „termen“ ■— al apariţiei notei noastre în ziar — strada se găseşte în aceeaşi situaţie ca la început. De ce atîta uşurinţă în a face nişte ,,promisiuni" peste care se trece cu o la fel de mare uşurinţă, uittodu-se că aceasta e de fapt un atentat la prestigiul institu­ţiei ? Lucru de care nu a­r trebui să se abuzeze... O, Andren­ie Răspunsul organizaţiei de partid şi al Consiliului frontului Unităţii Socialiste din sectorul 8 Urmare din pag.I popularizînd politica internă şi externă a partidului şi statului. — Organele şi organizaţiile de partid din cartiere, consiliul popular al sec­torului şi cele ale comunelor Chitila şi Mogoşoaia, organizaţiile U.T.C. şi co­mitetele de femei vor desfăşura o sus­ţinută muncă politică pentru educarea cetăţenilor in spiritul respectului, dem­nităţii, colaborării şi prieteniei între oameni, al respectului faţă de normele care reglementează desfăşurarea vieţii şi activităţii sociale.­­ Programele brigăzilor artistice de a­­gitaţie, ale staţiilor de radioamplificare, gazetele de perete şi satirice, gazeta de uzină „Griviţa Roşie” şi folie vo­lante, agitaţia vizuală, vor face cunos­cute realizările oamenilor muncii, frun­taşi în muncă şi în activitatea obşteas­că criticind, totodată manifestările negative, deficienţele în activitatea pro­fesională şi obştească.­­ Vom extinde şi în, celelalte între­prinderi din sector iniţiativa comitetu­lui de partid de la Uzina de utilaj chi­mic „Griviţa Roşie", preluată şi de U.M.M.R. „Griviţa Roşie”, U.M.M.R. „Bucureşti Triaj“, C.I.U.T.A.C. şi „Elec­­trofar", care au creat brigăzi de produc­ţie şi educaţie socialistă. — Se va asigură o preocupare per­manentă, plină de răspundere pentru e­­ducarea tineretului din întreprinderi, Instituţii şi şcoli, pentru pregătirea pro­fesională, politico-ideologică şi de cul­tură generală în vederea participării se­lective la viaţa socială a sectorilui. In acţiunea de pregătire a tineretului, prin muncă­­ pentru muncă, comitetele oa­menilor muncii din întreprinderile, care patronează atelierele-şcoală vor crea toate condiţiile materiale şi tehnice ne­cesare ridicării acestei activităţi la ni­velul cerinţelor actuale. — In activitatea Cabinetelor pentru ştiinţele sociale şi răspânderea cunoş­tinţelor ştiinţifice, o pondere însemnată , vor ocupa problemele de etică şi e­­ducaţie moral-cetăţenească, În care scop se vor organiza expuneri, mese rotunde, întilniri ale tineretului cu comunişti şi alţi muncitori înaintaţi, schimburi de experienţă, răspunsuri la întrebări, dez­bateri asupra unor fenomene negative, concrete, din colectivele de muncă res­pective, îndeplinirea obiectivelor pe care ni le propunem, înrâurirea ce o vor exercita asupra conştiinţei oamenilor vor duce, nemijlocit, la intensificarea participă­rii salariaţilor, a tuturor cetăţenilor, la realizarea sarcinilor economice şi edi­­litar-gospodăreşti, ceea ce ne va permite să obţinem : • o producţie marfă cu cel puţin 1 1 la sută peste prevederile planului pe anul 1972 ; • creşterea productivităţii muncii cu 1 la sută peste plan ;­a depăşirea volumului de transporturi planificat pe cale ferată cu 26,5 milioa­ne călători-kilometri şi 75 milioane tone­­kilometri ; • terminarea lucrărilor de amenajare a complexului sportiv de la lacul „Strău- Ieşti" ; • executarea lucrărilor de comple­tări şi taluzări la lacul „Griviţa" pe o suprafaţă de 400 000 mp. ; • amenajarea zonei de agrement din pădurea „Mogoşoaia" ; • balastări de străzi, construcţii, tro­tuare şi construcţii de străzi pe o su­prafaţă de 140 ooo mp. ; • executarea de lucrări privind ame­najări şi reamenajări de zone verzi pe o suprafaţă de 1 000 000 mp ; • plantarea a 30 000­­arbori fi arbuşti fi a 8 pop ml gard viu ; • întreţinerea unei suprafeţe de 1 300 000 mp zone verzi ce va fi reparti­zată comitetelor de cetăţeni; • terminarea construcţiei pieţei *1* Februarie". Prin munca patriotică desfăşurată de muncitori, tehnicieni, ingineri fi alţi cetăţeni ai sectorului pentru realizarea a­­cestor obiective, se vor economisi pes­te 60 000 000 lei. Muncitorii, Inginerii, tehnicienii, ca­drele didactice şi tineretul din scau, întreprinderi şi instituţii, toţi cetăţenii din sectorul 8. In frunte cu comuniştii — se spune In încheierea răspunsului — exprimîndu-şi încă o dată deplina lor încredere în politica înţeleaptă a par­tidului nostru, considerind realizarea a­­cestor angajamente ca o modestă con­tribuţie la măreaţa operă de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvol­tate in patria noastră, sunt hotărâţi să-şî mobilizeze Întreaga capacitate de mun­că, tot talentul şi priceperea lor pen­tru Înfăptuirea sarcinilor ce le revin, să muncească cu aviat şi abnegaţie pen­tru Înflorirea patriei şi a naţiunii noas­tre socialiste. i Urmare din pag.I tovarăşii­­ Sebastian Cos­ma, secretarul comitetului de partid al I.O.R., Dumitru Pintilescu, directorul în­treprinderii „Flacăra Roşie", Stelian Ene, prim secretar al Comitetului U.T.C. de sector, şi Silvia Diaconu, vicepreşedintă a Comitetului de femei, directoarea Şcolii generale nr. 196. După prezentarea răspunsului de ol­tre tov, Paul Cojocaru, primul secretar al Comitetului organizaţiei de partid din sectorul 8, au luat cuvântul : Simion Iilindreş, prim vicepreşedinte al Consi­liului popular al sectorului. Mihai Mol­­doveanu, secretarul Comitetului U.T.C., de sector, Ştefan Florea, preşedintele consiliului sindicatelor din sector, Alexandrina Albu, preşedinta Comitetu­lui de femei, Constantin Burcea, direc­torul întreprinderii de prospecţiuni geologice şi geofizice, Elsabeta Ga­­vrilă, secretara Comitetului de partid de la „Dacia", Jean Angelescu deputat, președintele comisiei per­manenta pentru problemele de gos­podărie locativa, Eugenia Cărbunaru, di­rectoarea Liceului nr. 6, Dumitru Mitran, directorul I.A.P.L.­Vulcan și Charlotte Mânescu, secretara biroului organizaţiei de partid de la cooperativa „Drum nou". La plenara deschisă a Comitetului de partid I.T.B., după prezentarea răspun­sului la chemare de către tov. Gheorghe Diaconescu, secretarul comitetului, au luat cu­vintul : Dumitru Oprişan, şofer de autobuz, Nicolae Marines«­, maistru auto, Ipate Domnie», manipulanta de tramvai, Stelian Rusu, şef de depou, Nicu­constantin, secretar U.T.C. Gospodăria întreţinere, Toma Mihailache, Gospodăria autobuze, Nedetcu Dumitru, Gospodăria transport camioane-taximetre, Gheorghe Dumitru, conducătorul Gospodăriei Ate­lierele Centrale, și Maria Tacob Teiușan, directorul general al întreprinderii­­ de transporturi București. • La invitaţia comitetului de partid al Uzinei „Vulcan“, tov. Nicolae Rapovita, adjunct al ministrului Justiţiei, a vorbit, in faţa a sute de salariaţi ai acestei uzine bucur­eşteşte, despre „Drepturile şi obli­­gaţiile constituţionale“. Acţiunea face parte dintr-un ciclu de expuneri avirnd drept scop cunoaşterea, şi respectarea legislaţiei. Ing. Paul Constantin — co­respondent. • Prin tematica sa, lucrarea SISTEME AUTOMATE ADAPTIVE ŞI OPTIMALE (autori — S. CALIN, C. BeLEA) reuneşte două clase de sis­teme automate relativ distincte prin condiţiile diferite ce stau la baza funcţionării lor, dar •— în acelaşi timp — legate între ele prin scopul urmărit­­ realizarea unei funcţionări optimale a ansamblului proces—insta­laţie de automatizare. Componentă a serialului „Biblioteca de automa­tică, informatică, electronică, management“, elaborat în cadrul Editurii tehnice, cartea urmăreşte — prin deosebitul accent care este pus pe fina­lizarea problemelor de adaptare şi optimizare — nu numai dezvoltarea interesului pentru abordarea acestor probleme, dar şi pentru folosirea soluţiilor oferite în practica nemijlocită. CURSURI SPECIALE — Cursul special pent­ru lucrători­ din cultura de masă, luni 17.1., ora 8.00, la sediul Cabinetului municipal de partid, dezbatere la tema anunţată. — Cursul politico-ideologic pentru ca­drele didactice Care predau ştiinţele so­ciale in învăţămîntul de Cultură ge­nerală, profesional, liceal şi tehnic, luni 17.1., ora 9.00, la sediul Cabinetu­lui municipal de partid . „Conceptul de societate socialistă multilateral dezvol­tată ; coordonatele principale ale pro­gramului de dezvoltare a ţării stabilit de Congresul al X-lea al F.C.R. ; rolul şcolii în opera de făurire a socialis­mului multilateral dezvoltat în patria noastră. Expune dr. Ilie Radulescu, se­cretar al Comitetului municipal P.C.R. Bucureşti. UNIVERSITATEA SERALA Secţia economie — Marţi 13.1.1972, ora 17.00, la sediul Cabinetului : Anul II şi anul III, dez­bateri la temele anunţate. Secţia „Principii şi metode ale m­uncii “VI — Anul I, vineri 21.1.1972, orele 17.66, la sediul cabinetului municipal va avea loc dezbatere la tema anunţată. Secţia sociologie — Anul I, anei 21.1.1973, orele 17,69, la sediul cabinetului municipal­­ „So­­ciologia şi psihologia socială“. Expune conf Univ. d­r. Petre Plazaru,­­ Anii II şi III, vineri 21.1.1972, ora 17.00, la sediul cabinetului municipal : „Metoda anchetei sociologice şi eficienţa utilizării ei pentru cunoaşterea realităţii sociale". Expune conf. univ. dr. Ion Iordăchel. Secţia „Sociologia educaţiei tineretului" — Anul I, vineri 21.1.1972, ora 17.00, la sediul Cabinetului municipal va a­­vea loc dezbatere la tema anunţată. STUDIU INDIVIDUAL Secţia economie — Marţi 13.1.1972, ora 18.00, la sediul Cabinetului 5 „probleme de bază ale făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate în România". Anul î și anul II, dezbateri pe temele anunţate," PROGRAMUL CABINETULUI COMITETULUI MUNICIPAL DE PARTID BUCUREȘTI — PERIOADA 17—22 IANUARIE 1972 —

Next