Informatia Bucureştiului, ianuarie 1972 (Anul 19, nr. 5708-5732)

1972-01-24 / nr. 5726

R­­ezultatele celor două meciuri de hochei dintre echipele de­­juniori ale ROMÂNIEI și IU­GOSLAVIEI, disputate simbătă și ieri pe patinoarul 23 August, par oarecum contradictorii. E drept că in ambele partide victoria a revenit hocheiştilor români, dar o dată cu 12—2 (2—0, 4—6, 6—2), ceea ce ar in­dica o categorică superioritate a echipei noastre, şi a doua oară, doar cu 4—3 (0—1, 1—0, 3—2) — un scor foarte strâns. Care e deci diferenţa reală de va­loare dintre ,cele două echipe (am­bele, viitoare participante la campio­natul european de juniori, grupa B, din martie) ? Credem că realitatea se află pe undeva la mijloc. In ori­ce caz scorul de simbătă nu carac­terizează posibilităţile adevărate ale tinerilor sportivi iugoslavi, care so­siseră la Bucureşti In noaptea prece­dentă, după un lung şi obositor drum efectuat cu autocarul de la Liublana (reprezentativa oaspete e de altfel alcătuită pe scheletul echi­pei de juniori Olimpia Liubljana). Ei n-au putut face faţă atacurilor rapide şi în forţă ale juniorilor ro­mâni (care au jucat foarte organi­zat) şi după primirea primelor 4—5 goluri (unele parabile), s-au demo­ralizat. A doua zi, jocul a fost mult mai echilibrat Pe de o parte pentru ca oaspeţii s-au prezentat mai odih­niţi şi şi-au putut etala cunoştinţele, iar pe de altă parte, pentru ca junio­rii noştri (în ciuda recomandărilor antrenorilor St. Ionescu şi St Pe­ter) n-au avut înţelepciunea de a a­­borda jocul cu seriozitatea şi cir­cumspecţia necesare. Oaspeţii au pro­fitat de lipsa de concentrare, de aten­ţie a­ echipei noastre, conducind cu 1-0 după primele 20 de minute. La hochei, cînd îţi scapi adversarul „din mină“, e destul de greu să te impui în continuare, pentru că in­tervin — mai ales, la jucătorii ti­neri, fără experienţă — nervozitatea, nesiguranţa. Şi astfel, în ciuda su­periorităţii lor tehnice şi de patinaj, juniorii români au fost nevoiţi să facă o mare risipă de eforturi pentru a echilibra jocul şi apoi pentru a-şi asigura victoria. In asemenea condiţii, cei mai calmi, cei mai lucizi dintre echipie­rii noştri (i-am numit pe portarul Netedu, pe fundaşul Chiţu, pe ata­canţii Moroşan şi Csedö) au fost cei care au putut juca mai bine şi con­tribui mai substanţial la obţinerea victoriei .Alţi jucători, poate la fel de talentaţi, ca Fl. Gheorghe, V. Huţanu, Pisaru, Malchin au comis f­irea multe greşeli în acest al doi­­ea meci). In ansamblu insă, lăsind de o parte lipsa de maturitate, e­­chipa noastră ne-a produs o bună impresie şi ne oferă perspectiva unui schimb valoros pentru actuala re­prezentativă de seniori. C. Diamantopol CU 12-2 şi apoi 4-3, hocheiştii juniori ai Iugoslaviei O frumoasă acţiune personală a lui Moroşan, care ea va echipa României, solda cu un gol pentru tenis :Toma Ovici-un nume care se impune Prima competiţie de tenis a anului. «Cupa Unirii“, disputată în sala Steaua, are ca învingător un... outsider. Este vorba de Tom­a Ovici care a trecut cu dezinvol­tură de toţi adversarii intilniţi ! Victoriile dobindite la Primele tururi au fost con­siderate — de favoriţi — ca simple focuri de paie, deşi printre „victime“ se număra şi tenacele C. Popovici. De altfel, nu numai Ovid a făcut furori in primele zile ale competiţiei, ci şi alţi outsideri. De pâdă, V. Sotiriu a eliminat pe favoritul nr. 1. P. Mărmureanu (cu 2—6 6—0, 8—6) care ne-a explicat că Insuccesul se dat­oreşte unei... Indispoziţii .­n la rindul lui, Gh. Boaghe l-a scos din cursă pe V. Marcu (cu 6—2, 6—3), participant în formaţia de la ultima finală a „Cupei Davis“. Turneul final a reunit pe Ovici, Dron, Sotiriu şi Boaghe. Manifestînd aceeaşi bună dispoziţie şi acomodîndu-se excelent cu zgura, OVICI a dispus cu o surprin­zătoare uşurinţă de toţi ceilalţi trei contracandidaţi : 6—2, 6—3 cu Sotiriu ; 6—3, 6—3 cu Boaghe ; 6—1, 6—1 cu Dron ! Evoluţia lui Ovid (acum, reprezentant al clubului Steaua) este revelatorie. De fapt, tacă de anul trecut, Ovici a bătut la poarta echi­­pei reprezentative. Şansele lui de selecţionare vor creşte, desigur, simţitor, dacă va continua să se pregătească cu aceeaşi dăruire şi pasiune. Totul va depinde numai de ci. Toţi ceilalţi trei sfinalişti­ au obţinut cîte o victorie, departajarea făcind-o setaverajul, astfel : 2. Gh. Boaghe (3—4) ; 3. V. Sotiriu (2—4) ; 4. S. Dron (2—5). Turneul feminin se va încheia astăzi cind, de la ora 14.30, vor avea loc la­­••tilniriie : Elena Trifu si­ Mariana Simionescu și Eleonora Dumitrescu — Valeria Balas. In primele dou­ă tururi ale tarieului final s-au Înregistrat rezultatele Trifu — Dumi- ■­ trescu 6—2, 6—2, Simionescu — Balaş 6—2, 1—6, 7—5, Trifu — Balaş 13—3, T—6, Dumitrescu — Simionescu 7—5, 4—6 (aceasta din urmă abandonînd Irt .,totul trei la situaţia de 4—2 la gheţnuri In favoarea ei). Conduce, două victorii, Elena Trifu, toate­ celelalte trei jucătoare având cite o singură victorie. D. P. — Da-ţi gunoiul înapoi că... te fac praf ! Desen de A. POCH Cum se revizia... (Urmare din pag. I) O.C.L. „Alimentara“ sectorul 2 au lipsit conducerea organizaţiei comerciale de o Situaţie clară a unităţilor, au contribuit la perpetuarea unor neajunsuri In gos­podărirea acestora. Şi ca ei au mai „lu­crat“­ revizori ca cei de la O.C.L. „Texti­­la“-2, Emil Călin şi Mioara Milea de la C. C.L. „Alimentara“ sectorul 7 etc. Uşurinţa cu care se fac citeodata an­gajări şi promovări in această funcţie a dus la existenţa unor revizori lipsiţi de competenţă. Si faptul că doar o trei­me din numărul revizorilor au o vechi­me de 5—10 ani in funcţie şi că­­circa 60 de revizori sunt „începători“, neavînd nici un an vechime, explică desigur o parte din neajunsuri. De asemenea, e vorba de uşurinţa cu care se echivalea­ză liceul teoretic cu pregătirea de spe­cialitate. In final, nu putem neglija in­constanţa controlului şi a îndrumării ac­tivităţii acestora. Verificarea atentă a fiecărui revizor , cu atît mai necesară, cu cit lucrurile au mers şi mai departe, tatîlnindu-se cazuri in care aceştia, din apărători ai avutului obştesc, au devenit părtaşi la furt Revizori ca Petre Chirea de la I. P.U.L.F. 4 sau Emil Niţu de la T.L.C.R. , s-au lăsat „cinstiţi“ de gestionarii pe care urmau să-i controleze. Emil Niţu, ele pildă, s-a apucat de inven­tarierea gestiunii de la Centrul de răcoritoare nr. 124 abia după un chef prelung început in unitate şi­ continuat la locuinţa gestionarului. Brînduşa Iones­cu, rezivor de gestiune la O.C.L. „Ali­mentara“ sectorul 7 prirntr-o inventarie­re eronată a stabilit, un plus, din care a determinat-o pe gestionara centrului de lapte din Aleea Titus nr. 20, Elena Ștefan, să-i cedeze, peşin, jumătate in schimbul falsificării datelor de inventar. Cu acelaşi scop Ilie Stanciu de la O.C.L. „Alimentara“ sectorul 7, care constatase la centrul de lapte din Piaţa Cringaşi un minus de 2 223 lei, nu l-a dat la vi­leag m­ai multă vreme, sperind intr-o „înţelegere" cu gestionarul respectiv. Am discutat aceste aspecte cu tov. Emil Cioflan, director al Direcţiei teri­toriale de revizie şi control a municipiu­lui. Am fost asiguraţi că în prezent se urmăreşte cu precădere respectarea în­tocmai a normelor de angajare a revi­zorilor, în funcţie de pregătirea şi ex­perienţa lor profesională, de profilul lor moral. Considerăm de bun augur această reconsiderare a exigenţei, ea trebuind să figureze — evident — şi pe agenda con­ducătorilor de întreprinderi şi organizaţii comerciale.. Pentru că, verificarea ges­tiunilor implică din partea celui ce o exercită, o responsabilitate maximă, faţă de avutul obştesc — şi­­nu o Simplă vizită protocolară prin unităţi, realizează revizorilor INFORMAŢIA BUCUREŞTIULUI volei: „Cupa Progresul“, o competiţie utilă înainte de inaugurarea returului campionatului divizionar de volei (30 ianuarie, pentru echipele de ju­nioare şi 19 februarie, pentru cele de A şi B) competiţia organizată de clubul Progresul se dovedeşte extrem de utilă. Intrucît dă posibi­litatea antrenorilor să verifice po­tenţialul echipelor. Sala din str. Dr. Staicovici a găzduit simbătă şi du­minică şase întîlniri Intre formaţii din Capitală, şi ele au scos In evi­denţă că deocamdată echipele nu sunt puse la punct cu pregătirea. Am asistat In ambele zile la replici des­tul de hotărite date de junioare par­tenerelor de joc din categoria supe­rioară. Ne referim la Şcoala spor­tivă nr. 2 care a reuşit să cîştige cite două seturi in faţa echipelor Progresul şi Flacăra roşie. Mai mult, in întîlnirea cu aceasta din urmă, echipa pregătită de Doina Bălăiță a condus cu 2-0 la seturi. Dar, in final, rutina­­ adversarelor și-a spus cuvîntul. întrecerile au mai arătat că in rîndul junioarelor sunt o serie , de elemente bune, dotate din punct de vedere fizic, cum sint: Florica Mo­rar (1,83 m), Mihaela Stanciu (1,78 m), Maria Roșea (1,77 m), de la Pro­gresul. Dintre jocurile disputate în prime­le două etape ale competiţiei, au plăcut îndeosebi disputele Spartac,­­Flacăra roşie, Progresul—S.S.2 şi I.T.B. Informaţia—Progresul. întrecerile vor cîştiga în interes o dată cu intra­rea în joc şi a divizionarei A, Di­namo. Iată rezultatele tehnice înre­gistrate pină acum : I.T.B. Informa­ţia—Progresul (junioare) 3—0, Spar­­tac—Flacăra roşie 3—2, Progresul—­­Şcoala sportivă 2 3—2, Spartac — Progresul 3—0, Flacăra roşie — Şcoala sportivă 2 3—2, I.T.B. Informaţia— Progresul 3—0, N. Mateescu Atacă Spartac și va realiza un nou punct „Bucureştenele“ sub reflectorul cifrelor (II) în virtualul meci cu provincia, o victorie smulsă la limită Este clar pentru toţi iubitorii fotba­lului că echipele bucureştene au avut, in această toamnă, un sezon foarte slab. o demonstrează locurile ocupate in cla­samentul final al turului campionatului, o demonstrează distanţa ce le separă de lideri şi,­in materialul de astăzi, o va demonstra­­ şi deznodămintul disputei directe dintre echipele din Capitală şi cele din provincie... Programul din toamnă a opus forma­ţiilor bucureştene de 39 de ori reprezen­tante ale provinciei. Din cele 73 de punc­te puse în­ Joc. 42 au revenit Capitalei. Un scor destul de strins, o adevărată victorie smulsă la limită. De ce ? Pentru că acest 42—36 il putem compara cu sco­rul din toamna anului 1970 (iind Dinamo, Rapid si Steaua au realizat in­tatilnirile lor cu echipele din ţară un scor mult mai concludent : 43—29 (am exclus pe Progresul, care, deşi avea un bilanţ ne­gativ, nu a influenţat rezultatul final al disputei, favorabil Capitalei). Sau cu sezonul din 1969, cînd diferenţa a fost şi mai pregnantă : 48—30. Iată deci încă un argument al regresului înregistrat în toamnă de cele trei „bucureştene“. Să analizăm puţin punctajul realizat a­­cum (42—36) în comparaţie cu acel 48—30 obţinut de aceleaşi echipe cu doi ani în urmă. De unde s-a născut diferenţa? Atunci, pe teren propriu, „bucureştene­­le“ realizaseră 35 de puncte din 38 po­sibile, iar în deplasare 13 din 40 posibile. In toamnă, acasă s-au acumulat 30 de puncte din 40 posibile, iar in deplasare 12 din 38. La prima vedere, reiese clar că regresul se datorează mai ales slabei comportări avute in București. Cu toate acestea, din cele 20 de meciuri disputate in Capitală, doar o singură dată o e­­chipă oaspete a reuşit să-şi aproprie victoria (este vorba de acel 2-1 obţinut de S.C. Bacău în dauna Rapidului). Dar bilanţul­ mai sărac este urmarea nu­meroaselor rezultate de egalitate smulse gazdelor... .Iată de altfel şi un tablou al performanţelor formaţiilor din Capi­­tală ,facBs*"» şt to deplasare : acasă 11 p 9 P 10 p 30 p in deplasare 1 4 3 p 12 14 5p 1 7 3 4 p 4 4 11 12 p Interesant de remarcat, că deşi totalul punctelor acumulate In deplasare este a­proape identic cu cel din perioada pe care am luat-o spre comparaţie ca fiind cea mai fertilă, nu putem să ne decla­răm deloc mulţumiţi cu comportarea „bucureştenelor“ pe terenul adversarelor. Dacă începutul acestui tur ne-a adus satisfacţia obţinerii in primele şase etape (pină la 3 octombrie) a 11 puncte (din cele opt meciuri disputate pină atunci), de la acea dată în nu mai puţin de 11 jocuri nu s-a mai înregistrat nici o vic­torie ci doar un singur meci nul în e­­tapa a XI-a (Farul — Rapid 2—2) ! Este de neconceput cum in 10 partide, susţinute in faţa unor echipe ce nu au „nume“ sau nici măcar un loc fruntaş in clasament (ne referim de pildă la Fa­rul, la Jiul, la Universitatea Craiova, la Crişul, la Politehnica Iaşi), „bucureştene­­le" să nu poată obţine nici o victorie ! Sigur că programul internaţional încăr­cat şi din punctul de vedere al primei noastre reprezentative şi din, acela al meciurilor susţinute în cadrul cupelor europene s-a repercutat negativ asupra comportării din campionat, dar — după părerea noastră — nu numai su­prasolicitarea jucătorilor de la Dinamo, Steaua şi Rapid prezenţi in loturi poate justifica degringolada din ultimele nouă etape ! De altfel, două dintre etapele de la fi­nele turului (cea de-a X-a şi cea de-a XIV-a) au revenit net provincialelor care au acumulat cinci puncte din şase po­sibile, pe cind succesele „bucureştene­lor“ din etapele a IlI-a şi a V-a — cite trei victorii — sunt plasate după cum se vede la începutul turului, fiind oboseala încă nu se făcuse simţită. Acelaşi regres se manifestă şi la ca­pitolul golaverajului prezumtivului meci Bucureşti — Provincie. In toamnă s-a reuşit un golaveraj pozitiv (+9) de 54—45 pe cînd in turul ediţiei trecute se În­registra 52—38 (fără a socoti pe Progre­sul), iar în toamna anului , 1969 un și mai elocvent 77—42 ! Iată „tabelul“ celor trei echipe din Capitală : Steaua — Provincie 16—11 (acasă 11—4, In deplasare 5—7) Dinamo — Provincie 21—17 (acasă 13—7, in deplasare 8—IO) Rapid — Provincie 17—17 (acasă 12—4, in deplasare 5—13) După cum se vede, mai ales titurile susţinute în deplasare,în me­­randa­ RAPID DINAMO STEAUA TOTAL 7 5 6 3 7 3 20 11 meniul atacanţilor a fost cu mult sub aşteptări. Dintre cele trei echipe, Rapid este evident cea mai deficitară in tatîl­­nirile cu colegele divizionare din ţară. In balanţa acestei slabe evoluţii cântăresc greu pentru rapidişti cele două scoruri nete cu care au pierdut la Craiova (0—3) şi la Braşov (1—5). Deci, pentru retur, echipele bucureşte­ne ne-au rămas datoare cu îmbunătăţi­rea punctajului şi golaverajului din me­ciul cu formaţiile provinciale. Adrian Becherii Dan Pătraşcu Din toate sporturile ATLETISM. — Sala Viitorul a găz­duit simbătă şi ieri etapa pe Capitală a campionatului naţional de atletism pentru juniori categoria a IlI-a . Iată cîştigfltarii probelor : 50 m băieţi : Emanoil Alexe (Şcoala sportivă de atletism) 6,5 ; 50 m fete : Aurica Ne­­delea (S.S.A.) 6,9 ; lungime băieţi : Virgil Costache (S.S.A.) 6,20 m ; lun­­gime fete : Aurica Nedelea (S.S.A.) 5,05 m; 50 m garduri băieţi (în afară de concurs) : Emanoil Alexe (S.S.A.) 7,7. (corespondent N. NICOLAIE). FOTBAL. — Rezultatele înregistrata in turneul de mini-fotbal din sala Di­namo. Simbătă , Steaua tineret — Elec­tronica 7—2 : Dinamo tineret — Teh­­nometal 7—3. Ieri, în meciul pentru locurile 1—2 : Steaua tineret — Dinamo tineret 3—0 ; in meciul pentru locurile 3—4 : Electronica — Tehnometal 6—3. De subliniat că în echipa Steaua au evoluat și jucătorii din prima garnitură, Iordănescu și Dumitriu­­, iar in cea dinamovistă, Haidu. • Continuîndu-şi turneul în Brazilia, echipa de fotbal Steaua a jucat la Sao Paulo cu formaţia Palmeiras. Gazdele au cîştigat cu 7—0 (3—0). • Proba de simplu din turneul inter­naţional de tenis de la Londra a revenit americanului Richey victorios în finală cu 7—5, 6—7, 7—5, 6—6 la fața compa­triotului său Graebner. In meciul pentru locul 3, Ilie Năstase a dispus cu 6—1, 6—2 de australianul Lewis Head. • La Davos s-au încheiat campiona­tele europene masculine de patinaj vi­teză. Titlul de campion european absolut a fost cucerit de olandezul Ard Schenk. (Urmare din pag. 1) noastră, oraşul nostru, după cum din­colo de şantierul, magazinul, instituţia, întreprinderea în care muncim, Se afla strada, oraşul nostru al celor peste 1,5 milioane de bucureşteni. De ce, atunci, preocuparea pentru am­­­­­bianţă, pentru frumos, pentru o viaţă ci­tadină pe placul fiecăruia, este lăsată, pe alocuri, in ariergarda celorlalte ac­tivităţi . Am admirat, sincer, interiorul plăcut aranjamentul cu gust din unita­tea I.P.U.L.F. nr. 265 /1, pe şos. Viilor. In schimb, pe străduţa alăturată (intr. Dumitru Botez) am numărat, pe trotuar, trei butoaie cu murături, două cutii de gunoi şi alte rămăşiţe. „Nu avem unde le pune — ne spune responsabilul. Radu Ionescu. Nu avem magazie de mină“ Ba există o magazie, o pivniţă încăpătoare, însă acolo, ţevile de la sistemul de în­călzire ce trec prin subsol nu stat izo­late (temperatura sporită dăunează pro­duselor), iar accesul (lesne de modificat) nu permite manevrarea obiectelor grele. Remedierea acestei situaţii îl depăşeşte, poate, pe tov. Ionescu (de 10 ani şeful unităţii) . Dar şefii lui nu stat tot bucu­­reşteni . Ei nu pun la inimă că o stradă frumoasă este astfel prăţită . Nu numai aici au năpădit... butoaiele cu murături. Aproape că nu este unitate de legume-fructe in faţa căreia să nu se afle măcar unul. Alături, la rigolă, res­turile de gheaţă, amestecate cu foi de varză aşteaptă, probabil, primăvara... Sa adăugăm la aceasta munţii de ambalaje (campioane fiind unităţile de colectare şi valorificare a sticlelor şi borcanelor), inclusiv pe marile bulevarde (în faţa magazinelor Mioriţa sau Delta Dunării), la complexul comercial de lingă palatul Televiziunii, la „Ciupercă“ (complexul a­­limentar din str. Aviator Popişteanu n.r. 8) etc., etc. Ce să mai vorbim despre as­pectul din unele pieţe ? In piaţa 7 No­iembrie, lăzile cu mere putrede, ambala­jele, butoaiele, resturile, s-au năpustit pină şi în părculeţul din faţa unităţii Gostat. Orice construcţie, once amenajare îşi pierde din valoarea sa urbanistică dacă este neglijată sub raportul Întreţinerii, menţinerii curăţeniei, respectării atribu­telor estetice fireşti. Aşa se face că fa­ţadele multor blocuri b°i din cartierul Titan sunt urîţite prin plasarea cutiilor de reziduuri menajere pe trotuare. Com­plexul comercial nr. 9 din cartierul Dru­mul Taberei a fost îngropat in tot felul de aşa zise anexe şi in munţi de amba­laje. La capul liniei din Berceni, a auto­buzelor 32 barat şi troleibuzelor 83, hîrtiile, biletele etc. sint măturate direct din maşini in stradă. Pe controlorul de aici, Aurel Dilcu, nu-l interesea­ză acest „aspect“, iar cei ce mur­dăresc strada se miră ! „De ce să le mai strîngem ? Tot le împrăștie viului“. Ce rezultă dintr-o astfel de mentalita­te ? Răspunsul îl vom da cu încă tin exemplu. Nu am mai tatîlnit pină acum o asemenea dezordine ca în curtea casei din str. Hatmanul Arbore, colţ cu calea Dorobanţi (în spatele perlei arhitectonice care este blocul „Perla“). De altfel, vizi­bilitatea ne-a fost înlesnită de lipsa gardului căzut şi lăsat aşa de vreo doi ani. Locatarii spun „Să facă rinduială cei de la băcănie, care folosesc curtea". ..E treaba chiriaşilor" (Ion Munteanu, şe­ful unităţii comerciale situată la aceeaşi adresă), lată, prin urmare, explicaţia multor situării din cele relatate mai sus: „Să facă ceilalţi !.’. înfrumuseţarea, aspectul oraşului cons­­tituie sfera de activitate civică In care se poate acţiona fără alte pregătiri, fără Investiţii materiale. Tot ceea ce se cere este o raai strînsă conlucrare Intre ce­tăţeni, convingerea că buna gospodărire a oraşului in care locuim ne priveşte pe toţi. T­­emperatura intre plus şi minus • • v ’­l. Apropo de (Urmare din pag. 1) nasc, nu-i provocam, intîlnin­­du-i pe scară sau in faţa blo­cului, la o discuţie, să zicem, despre raportul dintre individ şi societate. De cind Ie-a so­sit nepotul, grăbitele noastre convorbiri au devenit, colocvii, vorbele lor oarecare ambiţio­nează pretenţii de simbol. Mai zilele trecute, mi-a fost dat să aud chiar gravul şi solem­nul cuvînt sacrificiu. Teribil de receptiv la rezonanţa lui, mi-am încordat auzul. Am fost informat astfel că vecinii mei se sacrifică pentru nepotul lor. Doamne, mi-am spus, ce bucurie le-a fost dată acestor oameni! Să-şi jertfească bu­nuri materiale şi spirituale pentru cineva care merită o asemenea jertfă! In ce situa­ţie s-o fi aflînd oare nepotul lor ? Lucrînd la o inovaţie, nişte semeni invidioşi sau nu­mai nişte ingraţi nu i-au creat condiţiile necesare creaţiei şi­ silit de împrejurări, a venit să stea la bunici, în liniştea apar­tamentului lor, aplecat asupra savantelor calcule, concentrat 24 de ore din 24 ? Sau, pregă­tind un examen de prestigiu, şi-a ales acelaşi domiciliu spre a sorbi în tihnă, nederan­jat nici de o muscă, înţelep­ciunea a sute ori­ mii de pa­gini l M-am suspectat jeu in­sumi de ingratitudine în clipa cînd mi-a trecut prin minte că nepotul ar putea £i un ilustru romancier in devenire — iar eu, neatent, tropăi pe scări, nu-i trimit o floare, nu-1 invit — evident, cînd are el vreme să-mi facă onoarea — la un sprit colegial. Eroare ! Nepotul (22 de ani) este trimis de către părinţi la muncă, el însă nu doreşte să muncească, şi bunicei­ au fost de acord să-l întreţină. Le es­te greu ? Da, foarte greu. In­tr-un cuvînt, se sacrifică ! Dragi vecini cumsecade, oa­meni în vîrstă, respectabili, paşnici, amabili, mi se rupe inima că v-o spun, dar n-am încotro. Ceea ce faceţi dum­neavoastră nu se numeşte sa­crificiu. Noţiunea are o gene­ză nobiă. N-o coborîţi la treap­ta de jos a unui act insalubru, nesocial. A te sacrifica presu­pune conştiinţa vieţii colecti­ve. Jertfa pentru ceva înălţă­tor, stenic, renunţare® delibe­rată în favoarea afirmării unei idei înaintate. Nu poate primi numele de sacrificiu, pur şi simplu, o milostenie oarecare, un gest de nechib­zuită filantropie care, în ulti­mă instanţă, se dovedeşte a fi inuman. Pentru că este inuman să protejezi lenea. La etatea dumneavoastră, n­u mai aveţi nevoie să căutaţi definiţiile în dicţionar, ci în propria viaţă. Aţi muncit zeci de ani. Nu mă îndoiesc că în aceşti ani aţi făcut reale sacrificii. Şi asta, la bătrîneţe, vă umple de sa­tisfacţie. Lăsaţi şi pe alţii să încerce acest sentiment ! MINISTERUL EDUCAŢIEI Şl ÎNVĂŢAMÅNTULUI Şcoala de specializare post­­licenlă de stenodactilografie şi secretariat — Bucureşti — primeşte comenzi conttra cost­­pentru executat LUCRĂRI DE DACTILOGRAFIAT la atelierul de producţie al şcolii (în str. Sfinţi Voievozi nr. 13—54, sectorul 7, DE LA I. D. G. B. Avind de efectuat unele lucrări în reţea, I.D.G.B. ne face cunoscut că va întrerupe furnizarea combustibilului, mîine, 25 ianuarie, intre orele 11 şi 14, abonaţilor situaţi in microraionul 7 Drumul Taberei în ziua de 26 ianuarie, intre orele 11 şi 16, se va întrerupe fur­nizarea combustibilului abonaţilor situaţi in calea Călăraşilor (între Popa Nan şi Bariera Vergului), bd. Muncii (intre şos. M. Bravu şi bd. Leontin Sălaj­an), str. Agricultori, Episcop Hartem, Arhiereu Calistrat, Claudiu, Maior Coravu, Vatra Luminoasă, Soldat Ciurea Ion, Victor Manu, Poet Neculuţă, Leonte Filipescu, Constantin Ivănuş, Sighişoara. Dr. Otto Călin, Gh. Folescu­ ,Tean Atanasiu. Marelui Stadion. Apostol Mărgărit Şerbănică Vasile. bd. Şi A­flăm de la ____ 7HîftectoratuL Miliţiei Capitalei • Călătorind pe scara unui autobuz de pe linia 46 baraj, Manole Cîmpeanu, în vîrstă de 24 ani (str. Cugir nr. 12) a căzut, rănindu-se grav. Accidentul s-a produs sîmbătă pe șos. Gării Că­­țelu. • Au decedat, asfixîafi cu oxid de carbon provenit de la o sobă în care ardea focul în timp ce oficiul de evacuare era închis, Stan latan, în vîrstă de 65 ani, şi fiica acestuia, Maria latan, in vîrstă de 33 ani, domiciliaţi în str. Teiuş nr. 5. • în baza mandatului de ares­tare preventivă emis de Procura­tura sectorului 7, a fost reţinut Niculae Constantin (str. Crivina nr. 35). Acesta se face vinovat de repetate acte huliganice. Cerce­tările sînt continuate de circum­scripţia 15 miliţie. • Ieri la amiază, în căminul reţelei de termoficare din apro­pierea intersecţiei bd. Moghioroş cu str. Drumul Taberei, a fost găsit cadavrul unui bărbat necu­noscut, în vîrstă de 40-45 ani. Corpul nu prezintă urme de vio­lenţă. Cercetările pentru identi­ficare sunt efectuate de către sectorul 7 miliţie. • Pentru deţinerea unei arme de vînătoare fără permis legal, Ion Crăciun (comuna Popeşti-Leor­­deni, str. Pogoanelor nr. 19) ur­mează a fi trimis în judecată. • Un aparat electric de uscat părul, uitat în stare de funețio­­ne pe o cutie din carton în care se aflau diverse obiecte vesti­mentare, a provocat un incendiu, într-un apartament din str. Vasile Conta nr. 3­ 5, soldat cu pagube în valoare de circa 15 000 lei. • Sunt cercetaţi, în stare de re­ţinere, pentru viol, Florian Lazăr Săndulescu (str. Vlad Judeţul nr. 69), Dan Popovici (str. Popa Far­­caş nr. 69), Vladislav şi Mircea Năstase (calea Dudeşti nr. 142) şi Constantin Popescu (str. Pas­cal nr. 97). • La sesizarea cetăţenilor, o patrulă auto de la sectorul 2 mi­liţie l-a reţinut pe Vasile Topolog (str. Latină nr. 4). Acesta, profi­­tînd de starea de turmentare a unui cetăţean, i-a sustras din bu­zunar o sumă de bani. • Ieri noapte, autoturismul 5-B-8324 a fost accidentat, lovin­­du-se de un pom pe str. Cîstor. Cercetîndu-se împrejurările acci­dentului, s-a aflat că şoferul (Gheorghe Mare, domiciliat în str. Mărtineşti nr. 13) deşi nu a­­vea permis de conducere plecase cu maşina unui prieten cu care chefuise la restaurantul „Minis". UiHiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiimniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiji« TEATRUL DE OPERETĂ I REPERTORIUL de la 25 la 30 ianuarie 19727 Marti 25 ian. ora 19,30 Z Miercuri 25 „ „ 19,30 Z Joi 27 „ „ 19,30 Z Vineri 28 „ „ 19,30 MY FAIR DE LUXEMBURG LADY SOARELE LONDREI CONTELE DE LUXEMBURG CONTELE DE LUXEMBURG SECRETUL LUI MARCO POLO CONTESA MARITZA CONTESA MARITZA ' umuHiiHiimmimiiimiimuumiimiimiiiiiimeiiiiitiiiii: ^\\\\\\\mw^^ S Sîmbătă 29 „ „ 15,00 Z Sîmbătă 29 „ ►, 19,30 jjjj Duminică 30 „ „ 10,30 £ Duminică 30 „ „ 15,00 S Duminică 30 „ „ 19,30 C.A.P. POPIŞTI-K­OIM şos. Olteniţei nr. 201, sectorul 1, municipiul Bucureşti, angajează in cadrul sectorului economic industrial conform legii 7/1971 ori­ce activitate pentru care pune la dispoziţie spaţiu corespunzător. Telefon 23.74.0L CENTRALA INDUSTRIALA DE OPTICA, MECANICA FINA Sl SCULE rul 3. tel. 42.21.90. angajează prin ____ CONCURS : — Ingineri principali III — In specialitatea Construcțiilor de ma­şini. — Economişti principali III. • Pe calea Moşilor nr. 127 s-a a­­menajat, de curînd, un café-bar, unde pe lîngă sortimentele speci­fice se pot consuma produse de pa­tiserie şi o largă gamă de sand­­vişuri. Alte două unităţi, amena­jate în spaţiul unor foste vaduri comerciale (o cofetărie cu labora­tor propriu pe str. Lipscani nr. 104 și un café-bar pe calea Rahovei nr. 3—5) urmează a fi deschise pină la sfîrșitul lunii februarie a.c. fia*/04Hs la atunecarea are simAata__________ (Urmare din pag. 1) Griviţei nr. 7, să fie înfiinţat un serviciu contra plata pentru tratamente la dom­­i­­ciliu care, insă, nu si­-a putut începe ac­tivitatea deoarece, nici un cadru mediu­­sanitar nu a cerut înscrierea in această formă de acordare a asistenţei medicale. De aceea, invităm, din nou, personalul mediu-sanitar să solicite Înscrierea în serviciul de tratamente la domiciliu al policlinicii speciale nr. 1. Subliniem că Direcţia sanitară a muni­cipiului Bucureşti, preocupată de îmbu­nătăţirea asistenţei medicale acordată copilului, va căuta să găsească o formă de rezolvare a asigurării tratamentelor la domiciliu, recomandate unor categorii de copii bolnavi, în măsura în care di­ficultăţile semnalate vor fi înlăturate.­. N.R. : După cum se poate vedea din răspunsul pe care l-am­ reprodus, situa­ţia semnalată nu şi-a găsit, incă, în în­tregime, o rezolvare satisfăcătoare. De aceea, aşteptăm, în continuare, şi răs­punsul Ministerului Sănătăţii, vizat, de altfel, de întrebarea ziarului nostru. ^\\\\\\\\\\\\\\\\\W Pag. a 3-a HIV I ÎNTREPRINDEREA HORTICOLĂ 1 MAI I t % ±j bd. Schitu Măgureanu nr. 10, sec­­ţi­a 5 torul 7,angajează prin i. CONCURS ^ a şef serviciu organizarea muncii ^ șef serviciu contabilitate şi șe­f 0 birou contabilitate, cu studii supe ^ ^ rioare şi vechime legală. Candidaţii vor avea domiciliu i ^ stabil in București. ^ Informații suplimentare la biroul ^ ^ personal, tel. 13.52.76. ^ Data concursului : 28 ianuarie ^ ^ 1972, ora 10. ^ Tragerea excepţională LOTO 25 ianuarie 1972 O nouă formulă tehnică BANI, AUTOTURISME SI EXCURSII ÎN­­ ’ POLONIA SI ITALIA • Se cîştigă şi cu 3 numere din 13 extrase ,ca la tragerile obişnuite ; • La categoriile 1, 2 şi 3 se cîştigă cu 3 numere din 3 indife­rent, de ordinea extragerii; • Se extrag 29 de numere faţă de 26 ca la tragerile excep­ţionale anterioare; • Se atribuie 9 categorii de ciştiguri faţă de 7 cîte erau la tragerile excepţionale anterioare. Amănunte la agenţiile LOTO-PRONOSPORT. Azi ultima zi pentru procurarea biletelor. | SALA PALATULUI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA ( ) prezinți la ziua de *5.1.1973 filmul: \ 5 „AVENTURI IN ONTARIO" \ • coproducţie Franco-London Film color după romanul lui Fenimore Cooper \ S in ziua do *5.1.1972 ^ \ „ATUNCI i-AM CONDAMNAT PE TOȚI LA MOARTE" S \ — producţie a studiourilor cinematografice București. Scenariul Titus Po­­î­­­povici in regia btd Sergiu Nicolaescu cu Amza Pelea, Ion Ii­esenu, Iuric­e­r Darie, Gh. Dinicft, Ioana Hulea, Octavian Cotescu si Matia-Ciara Sebők. S l Biletele se găsesc la casa Sălii Palatului R.S.R. zilnic intre orele 19—13 .­­ Telefolh 15.73.72. V SESIUNEA ADUNĂRII GENERALE A ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA (Urmare din pag. 1) din­ domeniul fizicii la realizarea sarcinilor prevăzute în planul cincinal 1971-1975 (prof. Ioan Ursu, membru corespondent al Academiei). Programul şedinţei propune şi alte teme de inte­res major ca, de pildă, „Rolul jucat de cercetările ştiinţifice efectuate in do­meniul mecanicii solidelor sau al hi­draulicii pentru realizările actuale ale economiei" (acad. Ştefan Bălan, acad. Dumitru Dumitrescu), „Resursele mi­nerale ale Banatului şi valorificarea lor în cincinalul actual” (acad. Ale­xandru Codarcea), „Interrelaţia ora­­biosferă în civilizaţia industrială“ (acad. Ştefan Milcu), „Probleme ale culturii şi educaţiei ideologice în perspectiva cincinalului“ (acad. C­­I Gulian), „învăţămînt, cercetare, pro­ducţie” (prof. Ştefan Bârsănescu, membru corespondent al Academiei). — Aţi putea să ne relevaţi şi cîte­­va intenţii ale planului Academiei pe anul 1973 2 — Proiectul anului 1972 prevede, de pildă, organizarea cîtorva sesiuni cu plenul Academiei — sesiuni ce ar urma să hotărască linia viitoarei dezvoltări a instituţiei noastre, să aprobe un nou statut al Academiei şi să­ aleagă o nouă conducere , sau, de pildă, cum e cazul unei dezbateri preconizate spre finele anului, să trateze subiectul cercetării ştiinţifice ca factor dinamic al progresului so­cial. Concomitent, însă, la nivelul sec­ţiilor, proiectul propune realizarea unui număr de 39 de acţiuni, în ma­rea lor majoritate dezbateri şi şedinţe publice de comunicări , axate tema­tic în jurul celor mai interesante obiective ştiinţifice , noi orientări în cercetările cinegetice, cercetări de psihologie matematică, legea valorii în socialism, locul şi rolul informati­cii în conducerea economiei moderne, probleme ideologice în domeniul ştiinţelor juridice, organizarea ac­tivităţii ştiinţifice şi politica ştiin­ţei etc.

Next