Informatia Bucureştiului, ianuarie 1972 (Anul 19, nr. 5708-5732)
1972-01-24 / nr. 5726
Rezultatele celor două meciuri de hochei dintre echipele dejuniori ale ROMÂNIEI și IUGOSLAVIEI, disputate simbătă și ieri pe patinoarul 23 August, par oarecum contradictorii. E drept că in ambele partide victoria a revenit hocheiştilor români, dar o dată cu 12—2 (2—0, 4—6, 6—2), ceea ce ar indica o categorică superioritate a echipei noastre, şi a doua oară, doar cu 4—3 (0—1, 1—0, 3—2) — un scor foarte strâns. Care e deci diferenţa reală de valoare dintre ,cele două echipe (ambele, viitoare participante la campionatul european de juniori, grupa B, din martie) ? Credem că realitatea se află pe undeva la mijloc. In orice caz scorul de simbătă nu caracterizează posibilităţile adevărate ale tinerilor sportivi iugoslavi, care sosiseră la Bucureşti In noaptea precedentă, după un lung şi obositor drum efectuat cu autocarul de la Liublana (reprezentativa oaspete e de altfel alcătuită pe scheletul echipei de juniori Olimpia Liubljana). Ei n-au putut face faţă atacurilor rapide şi în forţă ale juniorilor români (care au jucat foarte organizat) şi după primirea primelor 4—5 goluri (unele parabile), s-au demoralizat. A doua zi, jocul a fost mult mai echilibrat Pe de o parte pentru ca oaspeţii s-au prezentat mai odihniţi şi şi-au putut etala cunoştinţele, iar pe de altă parte, pentru ca juniorii noştri (în ciuda recomandărilor antrenorilor St. Ionescu şi St Peter) n-au avut înţelepciunea de a aborda jocul cu seriozitatea şi circumspecţia necesare. Oaspeţii au profitat de lipsa de concentrare, de atenţie a echipei noastre, conducind cu 1-0 după primele 20 de minute. La hochei, cînd îţi scapi adversarul „din mină“, e destul de greu să te impui în continuare, pentru că intervin — mai ales, la jucătorii tineri, fără experienţă — nervozitatea, nesiguranţa. Şi astfel, în ciuda superiorităţii lor tehnice şi de patinaj, juniorii români au fost nevoiţi să facă o mare risipă de eforturi pentru a echilibra jocul şi apoi pentru a-şi asigura victoria. In asemenea condiţii, cei mai calmi, cei mai lucizi dintre echipierii noştri (i-am numit pe portarul Netedu, pe fundaşul Chiţu, pe atacanţii Moroşan şi Csedö) au fost cei care au putut juca mai bine şi contribui mai substanţial la obţinerea victoriei .Alţi jucători, poate la fel de talentaţi, ca Fl. Gheorghe, V. Huţanu, Pisaru, Malchin au comis firea multe greşeli în acest al doiea meci). In ansamblu insă, lăsind de o parte lipsa de maturitate, echipa noastră ne-a produs o bună impresie şi ne oferă perspectiva unui schimb valoros pentru actuala reprezentativă de seniori. C. Diamantopol CU 12-2 şi apoi 4-3, hocheiştii juniori ai Iugoslaviei O frumoasă acţiune personală a lui Moroşan, care ea va echipa României, solda cu un gol pentru tenis :Toma Ovici-un nume care se impune Prima competiţie de tenis a anului. «Cupa Unirii“, disputată în sala Steaua, are ca învingător un... outsider. Este vorba de Toma Ovici care a trecut cu dezinvoltură de toţi adversarii intilniţi ! Victoriile dobindite la Primele tururi au fost considerate — de favoriţi — ca simple focuri de paie, deşi printre „victime“ se număra şi tenacele C. Popovici. De altfel, nu numai Ovid a făcut furori in primele zile ale competiţiei, ci şi alţi outsideri. De pâdă, V. Sotiriu a eliminat pe favoritul nr. 1. P. Mărmureanu (cu 2—6 6—0, 8—6) care ne-a explicat că Insuccesul se datoreşte unei... Indispoziţii .n la rindul lui, Gh. Boaghe l-a scos din cursă pe V. Marcu (cu 6—2, 6—3), participant în formaţia de la ultima finală a „Cupei Davis“. Turneul final a reunit pe Ovici, Dron, Sotiriu şi Boaghe. Manifestînd aceeaşi bună dispoziţie şi acomodîndu-se excelent cu zgura, OVICI a dispus cu o surprinzătoare uşurinţă de toţi ceilalţi trei contracandidaţi : 6—2, 6—3 cu Sotiriu ; 6—3, 6—3 cu Boaghe ; 6—1, 6—1 cu Dron ! Evoluţia lui Ovid (acum, reprezentant al clubului Steaua) este revelatorie. De fapt, tacă de anul trecut, Ovici a bătut la poarta echipei reprezentative. Şansele lui de selecţionare vor creşte, desigur, simţitor, dacă va continua să se pregătească cu aceeaşi dăruire şi pasiune. Totul va depinde numai de ci. Toţi ceilalţi trei sfinalişti au obţinut cîte o victorie, departajarea făcind-o setaverajul, astfel : 2. Gh. Boaghe (3—4) ; 3. V. Sotiriu (2—4) ; 4. S. Dron (2—5). Turneul feminin se va încheia astăzi cind, de la ora 14.30, vor avea loc la••tilniriie : Elena Trifu si Mariana Simionescu și Eleonora Dumitrescu — Valeria Balas. In primele două tururi ale tarieului final s-au Înregistrat rezultatele Trifu — Dumi- ■ trescu 6—2, 6—2, Simionescu — Balaş 6—2, 1—6, 7—5, Trifu — Balaş 13—3, T—6, Dumitrescu — Simionescu 7—5, 4—6 (aceasta din urmă abandonînd Irt .,totul trei la situaţia de 4—2 la gheţnuri In favoarea ei). Conduce, două victorii, Elena Trifu, toate celelalte trei jucătoare având cite o singură victorie. D. P. — Da-ţi gunoiul înapoi că... te fac praf ! Desen de A. POCH Cum se revizia... (Urmare din pag. I) O.C.L. „Alimentara“ sectorul 2 au lipsit conducerea organizaţiei comerciale de o Situaţie clară a unităţilor, au contribuit la perpetuarea unor neajunsuri In gospodărirea acestora. Şi ca ei au mai „lucrat“ revizori ca cei de la O.C.L. „Textila“-2, Emil Călin şi Mioara Milea de la C. C.L. „Alimentara“ sectorul 7 etc. Uşurinţa cu care se fac citeodata angajări şi promovări in această funcţie a dus la existenţa unor revizori lipsiţi de competenţă. Si faptul că doar o treime din numărul revizorilor au o vechime de 5—10 ani in funcţie şi căcirca 60 de revizori sunt „începători“, neavînd nici un an vechime, explică desigur o parte din neajunsuri. De asemenea, e vorba de uşurinţa cu care se echivalează liceul teoretic cu pregătirea de specialitate. In final, nu putem neglija inconstanţa controlului şi a îndrumării activităţii acestora. Verificarea atentă a fiecărui revizor , cu atît mai necesară, cu cit lucrurile au mers şi mai departe, tatîlnindu-se cazuri in care aceştia, din apărători ai avutului obştesc, au devenit părtaşi la furt Revizori ca Petre Chirea de la I. P.U.L.F. 4 sau Emil Niţu de la T.L.C.R. , s-au lăsat „cinstiţi“ de gestionarii pe care urmau să-i controleze. Emil Niţu, ele pildă, s-a apucat de inventarierea gestiunii de la Centrul de răcoritoare nr. 124 abia după un chef prelung început in unitate şi continuat la locuinţa gestionarului. Brînduşa Ionescu, rezivor de gestiune la O.C.L. „Alimentara“ sectorul 7 prirntr-o inventariere eronată a stabilit, un plus, din care a determinat-o pe gestionara centrului de lapte din Aleea Titus nr. 20, Elena Ștefan, să-i cedeze, peşin, jumătate in schimbul falsificării datelor de inventar. Cu acelaşi scop Ilie Stanciu de la O.C.L. „Alimentara“ sectorul 7, care constatase la centrul de lapte din Piaţa Cringaşi un minus de 2 223 lei, nu l-a dat la vileag mai multă vreme, sperind intr-o „înţelegere" cu gestionarul respectiv. Am discutat aceste aspecte cu tov. Emil Cioflan, director al Direcţiei teritoriale de revizie şi control a municipiului. Am fost asiguraţi că în prezent se urmăreşte cu precădere respectarea întocmai a normelor de angajare a revizorilor, în funcţie de pregătirea şi experienţa lor profesională, de profilul lor moral. Considerăm de bun augur această reconsiderare a exigenţei, ea trebuind să figureze — evident — şi pe agenda conducătorilor de întreprinderi şi organizaţii comerciale.. Pentru că, verificarea gestiunilor implică din partea celui ce o exercită, o responsabilitate maximă, faţă de avutul obştesc — şinu o Simplă vizită protocolară prin unităţi, realizează revizorilor INFORMAŢIA BUCUREŞTIULUI volei: „Cupa Progresul“, o competiţie utilă înainte de inaugurarea returului campionatului divizionar de volei (30 ianuarie, pentru echipele de junioare şi 19 februarie, pentru cele de A şi B) competiţia organizată de clubul Progresul se dovedeşte extrem de utilă. Intrucît dă posibilitatea antrenorilor să verifice potenţialul echipelor. Sala din str. Dr. Staicovici a găzduit simbătă şi duminică şase întîlniri Intre formaţii din Capitală, şi ele au scos In evidenţă că deocamdată echipele nu sunt puse la punct cu pregătirea. Am asistat In ambele zile la replici destul de hotărite date de junioare partenerelor de joc din categoria superioară. Ne referim la Şcoala sportivă nr. 2 care a reuşit să cîştige cite două seturi in faţa echipelor Progresul şi Flacăra roşie. Mai mult, in întîlnirea cu aceasta din urmă, echipa pregătită de Doina Bălăiță a condus cu 2-0 la seturi. Dar, in final, rutina adversarelor și-a spus cuvîntul. întrecerile au mai arătat că in rîndul junioarelor sunt o serie , de elemente bune, dotate din punct de vedere fizic, cum sint: Florica Morar (1,83 m), Mihaela Stanciu (1,78 m), Maria Roșea (1,77 m), de la Progresul. Dintre jocurile disputate în primele două etape ale competiţiei, au plăcut îndeosebi disputele Spartac,Flacăra roşie, Progresul—S.S.2 şi I.T.B. Informaţia—Progresul. întrecerile vor cîştiga în interes o dată cu intrarea în joc şi a divizionarei A, Dinamo. Iată rezultatele tehnice înregistrate pină acum : I.T.B. Informaţia—Progresul (junioare) 3—0, Spartac—Flacăra roşie 3—2, Progresul—Şcoala sportivă 2 3—2, Spartac — Progresul 3—0, Flacăra roşie — Şcoala sportivă 2 3—2, I.T.B. Informaţia— Progresul 3—0, N. Mateescu Atacă Spartac și va realiza un nou punct „Bucureştenele“ sub reflectorul cifrelor (II) în virtualul meci cu provincia, o victorie smulsă la limită Este clar pentru toţi iubitorii fotbalului că echipele bucureştene au avut, in această toamnă, un sezon foarte slab. o demonstrează locurile ocupate in clasamentul final al turului campionatului, o demonstrează distanţa ce le separă de lideri şi,in materialul de astăzi, o va demonstra şi deznodămintul disputei directe dintre echipele din Capitală şi cele din provincie... Programul din toamnă a opus formaţiilor bucureştene de 39 de ori reprezentante ale provinciei. Din cele 73 de puncte puse în Joc. 42 au revenit Capitalei. Un scor destul de strins, o adevărată victorie smulsă la limită. De ce ? Pentru că acest 42—36 il putem compara cu scorul din toamna anului 1970 (iind Dinamo, Rapid si Steaua au realizat intatilnirile lor cu echipele din ţară un scor mult mai concludent : 43—29 (am exclus pe Progresul, care, deşi avea un bilanţ negativ, nu a influenţat rezultatul final al disputei, favorabil Capitalei). Sau cu sezonul din 1969, cînd diferenţa a fost şi mai pregnantă : 48—30. Iată deci încă un argument al regresului înregistrat în toamnă de cele trei „bucureştene“. Să analizăm puţin punctajul realizat acum (42—36) în comparaţie cu acel 48—30 obţinut de aceleaşi echipe cu doi ani în urmă. De unde s-a născut diferenţa? Atunci, pe teren propriu, „bucureştenele“ realizaseră 35 de puncte din 38 posibile, iar în deplasare 13 din 40 posibile. In toamnă, acasă s-au acumulat 30 de puncte din 40 posibile, iar in deplasare 12 din 38. La prima vedere, reiese clar că regresul se datorează mai ales slabei comportări avute in București. Cu toate acestea, din cele 20 de meciuri disputate in Capitală, doar o singură dată o echipă oaspete a reuşit să-şi aproprie victoria (este vorba de acel 2-1 obţinut de S.C. Bacău în dauna Rapidului). Dar bilanţul mai sărac este urmarea numeroaselor rezultate de egalitate smulse gazdelor... .Iată de altfel şi un tablou al performanţelor formaţiilor din Capitală ,facBs*"» şt to deplasare : acasă 11 p 9 P 10 p 30 p in deplasare 1 4 3 p 12 14 5p 1 7 3 4 p 4 4 11 12 p Interesant de remarcat, că deşi totalul punctelor acumulate In deplasare este aproape identic cu cel din perioada pe care am luat-o spre comparaţie ca fiind cea mai fertilă, nu putem să ne declarăm deloc mulţumiţi cu comportarea „bucureştenelor“ pe terenul adversarelor. Dacă începutul acestui tur ne-a adus satisfacţia obţinerii in primele şase etape (pină la 3 octombrie) a 11 puncte (din cele opt meciuri disputate pină atunci), de la acea dată în nu mai puţin de 11 jocuri nu s-a mai înregistrat nici o victorie ci doar un singur meci nul în etapa a XI-a (Farul — Rapid 2—2) ! Este de neconceput cum in 10 partide, susţinute in faţa unor echipe ce nu au „nume“ sau nici măcar un loc fruntaş in clasament (ne referim de pildă la Farul, la Jiul, la Universitatea Craiova, la Crişul, la Politehnica Iaşi), „bucureştenele" să nu poată obţine nici o victorie ! Sigur că programul internaţional încărcat şi din punctul de vedere al primei noastre reprezentative şi din, acela al meciurilor susţinute în cadrul cupelor europene s-a repercutat negativ asupra comportării din campionat, dar — după părerea noastră — nu numai suprasolicitarea jucătorilor de la Dinamo, Steaua şi Rapid prezenţi in loturi poate justifica degringolada din ultimele nouă etape ! De altfel, două dintre etapele de la finele turului (cea de-a X-a şi cea de-a XIV-a) au revenit net provincialelor care au acumulat cinci puncte din şase posibile, pe cind succesele „bucureştenelor“ din etapele a IlI-a şi a V-a — cite trei victorii — sunt plasate după cum se vede la începutul turului, fiind oboseala încă nu se făcuse simţită. Acelaşi regres se manifestă şi la capitolul golaverajului prezumtivului meci Bucureşti — Provincie. In toamnă s-a reuşit un golaveraj pozitiv (+9) de 54—45 pe cînd in turul ediţiei trecute se Înregistra 52—38 (fără a socoti pe Progresul), iar în toamna anului , 1969 un și mai elocvent 77—42 ! Iată „tabelul“ celor trei echipe din Capitală : Steaua — Provincie 16—11 (acasă 11—4, In deplasare 5—7) Dinamo — Provincie 21—17 (acasă 13—7, in deplasare 8—IO) Rapid — Provincie 17—17 (acasă 12—4, in deplasare 5—13) După cum se vede, mai ales titurile susţinute în deplasare,în meranda RAPID DINAMO STEAUA TOTAL 7 5 6 3 7 3 20 11 meniul atacanţilor a fost cu mult sub aşteptări. Dintre cele trei echipe, Rapid este evident cea mai deficitară in tatîlnirile cu colegele divizionare din ţară. In balanţa acestei slabe evoluţii cântăresc greu pentru rapidişti cele două scoruri nete cu care au pierdut la Craiova (0—3) şi la Braşov (1—5). Deci, pentru retur, echipele bucureştene ne-au rămas datoare cu îmbunătăţirea punctajului şi golaverajului din meciul cu formaţiile provinciale. Adrian Becherii Dan Pătraşcu Din toate sporturile ATLETISM. — Sala Viitorul a găzduit simbătă şi ieri etapa pe Capitală a campionatului naţional de atletism pentru juniori categoria a IlI-a . Iată cîştigfltarii probelor : 50 m băieţi : Emanoil Alexe (Şcoala sportivă de atletism) 6,5 ; 50 m fete : Aurica Nedelea (S.S.A.) 6,9 ; lungime băieţi : Virgil Costache (S.S.A.) 6,20 m ; lungime fete : Aurica Nedelea (S.S.A.) 5,05 m; 50 m garduri băieţi (în afară de concurs) : Emanoil Alexe (S.S.A.) 7,7. (corespondent N. NICOLAIE). FOTBAL. — Rezultatele înregistrata in turneul de mini-fotbal din sala Dinamo. Simbătă , Steaua tineret — Electronica 7—2 : Dinamo tineret — Tehnometal 7—3. Ieri, în meciul pentru locurile 1—2 : Steaua tineret — Dinamo tineret 3—0 ; in meciul pentru locurile 3—4 : Electronica — Tehnometal 6—3. De subliniat că în echipa Steaua au evoluat și jucătorii din prima garnitură, Iordănescu și Dumitriu, iar in cea dinamovistă, Haidu. • Continuîndu-şi turneul în Brazilia, echipa de fotbal Steaua a jucat la Sao Paulo cu formaţia Palmeiras. Gazdele au cîştigat cu 7—0 (3—0). • Proba de simplu din turneul internaţional de tenis de la Londra a revenit americanului Richey victorios în finală cu 7—5, 6—7, 7—5, 6—6 la fața compatriotului său Graebner. In meciul pentru locul 3, Ilie Năstase a dispus cu 6—1, 6—2 de australianul Lewis Head. • La Davos s-au încheiat campionatele europene masculine de patinaj viteză. Titlul de campion european absolut a fost cucerit de olandezul Ard Schenk. (Urmare din pag. 1) noastră, oraşul nostru, după cum dincolo de şantierul, magazinul, instituţia, întreprinderea în care muncim, Se afla strada, oraşul nostru al celor peste 1,5 milioane de bucureşteni. De ce, atunci, preocuparea pentru ambianţă, pentru frumos, pentru o viaţă citadină pe placul fiecăruia, este lăsată, pe alocuri, in ariergarda celorlalte activităţi . Am admirat, sincer, interiorul plăcut aranjamentul cu gust din unitatea I.P.U.L.F. nr. 265 /1, pe şos. Viilor. In schimb, pe străduţa alăturată (intr. Dumitru Botez) am numărat, pe trotuar, trei butoaie cu murături, două cutii de gunoi şi alte rămăşiţe. „Nu avem unde le pune — ne spune responsabilul. Radu Ionescu. Nu avem magazie de mină“ Ba există o magazie, o pivniţă încăpătoare, însă acolo, ţevile de la sistemul de încălzire ce trec prin subsol nu stat izolate (temperatura sporită dăunează produselor), iar accesul (lesne de modificat) nu permite manevrarea obiectelor grele. Remedierea acestei situaţii îl depăşeşte, poate, pe tov. Ionescu (de 10 ani şeful unităţii) . Dar şefii lui nu stat tot bucureşteni . Ei nu pun la inimă că o stradă frumoasă este astfel prăţită . Nu numai aici au năpădit... butoaiele cu murături. Aproape că nu este unitate de legume-fructe in faţa căreia să nu se afle măcar unul. Alături, la rigolă, resturile de gheaţă, amestecate cu foi de varză aşteaptă, probabil, primăvara... Sa adăugăm la aceasta munţii de ambalaje (campioane fiind unităţile de colectare şi valorificare a sticlelor şi borcanelor), inclusiv pe marile bulevarde (în faţa magazinelor Mioriţa sau Delta Dunării), la complexul comercial de lingă palatul Televiziunii, la „Ciupercă“ (complexul alimentar din str. Aviator Popişteanu n.r. 8) etc., etc. Ce să mai vorbim despre aspectul din unele pieţe ? In piaţa 7 Noiembrie, lăzile cu mere putrede, ambalajele, butoaiele, resturile, s-au năpustit pină şi în părculeţul din faţa unităţii Gostat. Orice construcţie, once amenajare îşi pierde din valoarea sa urbanistică dacă este neglijată sub raportul Întreţinerii, menţinerii curăţeniei, respectării atributelor estetice fireşti. Aşa se face că faţadele multor blocuri b°i din cartierul Titan sunt urîţite prin plasarea cutiilor de reziduuri menajere pe trotuare. Complexul comercial nr. 9 din cartierul Drumul Taberei a fost îngropat in tot felul de aşa zise anexe şi in munţi de ambalaje. La capul liniei din Berceni, a autobuzelor 32 barat şi troleibuzelor 83, hîrtiile, biletele etc. sint măturate direct din maşini in stradă. Pe controlorul de aici, Aurel Dilcu, nu-l interesează acest „aspect“, iar cei ce murdăresc strada se miră ! „De ce să le mai strîngem ? Tot le împrăștie viului“. Ce rezultă dintr-o astfel de mentalitate ? Răspunsul îl vom da cu încă tin exemplu. Nu am mai tatîlnit pină acum o asemenea dezordine ca în curtea casei din str. Hatmanul Arbore, colţ cu calea Dorobanţi (în spatele perlei arhitectonice care este blocul „Perla“). De altfel, vizibilitatea ne-a fost înlesnită de lipsa gardului căzut şi lăsat aşa de vreo doi ani. Locatarii spun „Să facă rinduială cei de la băcănie, care folosesc curtea". ..E treaba chiriaşilor" (Ion Munteanu, şeful unităţii comerciale situată la aceeaşi adresă), lată, prin urmare, explicaţia multor situării din cele relatate mai sus: „Să facă ceilalţi !.’. înfrumuseţarea, aspectul oraşului constituie sfera de activitate civică In care se poate acţiona fără alte pregătiri, fără Investiţii materiale. Tot ceea ce se cere este o raai strînsă conlucrare Intre cetăţeni, convingerea că buna gospodărire a oraşului in care locuim ne priveşte pe toţi. Temperatura intre plus şi minus • • v ’l. Apropo de (Urmare din pag. 1) nasc, nu-i provocam, intîlnindu-i pe scară sau in faţa blocului, la o discuţie, să zicem, despre raportul dintre individ şi societate. De cind Ie-a sosit nepotul, grăbitele noastre convorbiri au devenit, colocvii, vorbele lor oarecare ambiţionează pretenţii de simbol. Mai zilele trecute, mi-a fost dat să aud chiar gravul şi solemnul cuvînt sacrificiu. Teribil de receptiv la rezonanţa lui, mi-am încordat auzul. Am fost informat astfel că vecinii mei se sacrifică pentru nepotul lor. Doamne, mi-am spus, ce bucurie le-a fost dată acestor oameni! Să-şi jertfească bunuri materiale şi spirituale pentru cineva care merită o asemenea jertfă! In ce situaţie s-o fi aflînd oare nepotul lor ? Lucrînd la o inovaţie, nişte semeni invidioşi sau numai nişte ingraţi nu i-au creat condiţiile necesare creaţiei şi silit de împrejurări, a venit să stea la bunici, în liniştea apartamentului lor, aplecat asupra savantelor calcule, concentrat 24 de ore din 24 ? Sau, pregătind un examen de prestigiu, şi-a ales acelaşi domiciliu spre a sorbi în tihnă, nederanjat nici de o muscă, înţelepciunea a sute ori mii de pagini l M-am suspectat jeu insumi de ingratitudine în clipa cînd mi-a trecut prin minte că nepotul ar putea £i un ilustru romancier in devenire — iar eu, neatent, tropăi pe scări, nu-i trimit o floare, nu-1 invit — evident, cînd are el vreme să-mi facă onoarea — la un sprit colegial. Eroare ! Nepotul (22 de ani) este trimis de către părinţi la muncă, el însă nu doreşte să muncească, şi bunicei au fost de acord să-l întreţină. Le este greu ? Da, foarte greu. Intr-un cuvînt, se sacrifică ! Dragi vecini cumsecade, oameni în vîrstă, respectabili, paşnici, amabili, mi se rupe inima că v-o spun, dar n-am încotro. Ceea ce faceţi dumneavoastră nu se numeşte sacrificiu. Noţiunea are o geneză nobiă. N-o coborîţi la treapta de jos a unui act insalubru, nesocial. A te sacrifica presupune conştiinţa vieţii colective. Jertfa pentru ceva înălţător, stenic, renunţare® deliberată în favoarea afirmării unei idei înaintate. Nu poate primi numele de sacrificiu, pur şi simplu, o milostenie oarecare, un gest de nechibzuită filantropie care, în ultimă instanţă, se dovedeşte a fi inuman. Pentru că este inuman să protejezi lenea. La etatea dumneavoastră, nu mai aveţi nevoie să căutaţi definiţiile în dicţionar, ci în propria viaţă. Aţi muncit zeci de ani. Nu mă îndoiesc că în aceşti ani aţi făcut reale sacrificii. Şi asta, la bătrîneţe, vă umple de satisfacţie. Lăsaţi şi pe alţii să încerce acest sentiment ! MINISTERUL EDUCAŢIEI Şl ÎNVĂŢAMÅNTULUI Şcoala de specializare postlicenlă de stenodactilografie şi secretariat — Bucureşti — primeşte comenzi conttra costpentru executat LUCRĂRI DE DACTILOGRAFIAT la atelierul de producţie al şcolii (în str. Sfinţi Voievozi nr. 13—54, sectorul 7, DE LA I. D. G. B. Avind de efectuat unele lucrări în reţea, I.D.G.B. ne face cunoscut că va întrerupe furnizarea combustibilului, mîine, 25 ianuarie, intre orele 11 şi 14, abonaţilor situaţi in microraionul 7 Drumul Taberei în ziua de 26 ianuarie, intre orele 11 şi 16, se va întrerupe furnizarea combustibilului abonaţilor situaţi in calea Călăraşilor (între Popa Nan şi Bariera Vergului), bd. Muncii (intre şos. M. Bravu şi bd. Leontin Sălajan), str. Agricultori, Episcop Hartem, Arhiereu Calistrat, Claudiu, Maior Coravu, Vatra Luminoasă, Soldat Ciurea Ion, Victor Manu, Poet Neculuţă, Leonte Filipescu, Constantin Ivănuş, Sighişoara. Dr. Otto Călin, Gh. Folescu ,Tean Atanasiu. Marelui Stadion. Apostol Mărgărit Şerbănică Vasile. bd. Şi Aflăm de la ____ 7HîftectoratuL Miliţiei Capitalei • Călătorind pe scara unui autobuz de pe linia 46 baraj, Manole Cîmpeanu, în vîrstă de 24 ani (str. Cugir nr. 12) a căzut, rănindu-se grav. Accidentul s-a produs sîmbătă pe șos. Gării Cățelu. • Au decedat, asfixîafi cu oxid de carbon provenit de la o sobă în care ardea focul în timp ce oficiul de evacuare era închis, Stan latan, în vîrstă de 65 ani, şi fiica acestuia, Maria latan, in vîrstă de 33 ani, domiciliaţi în str. Teiuş nr. 5. • în baza mandatului de arestare preventivă emis de Procuratura sectorului 7, a fost reţinut Niculae Constantin (str. Crivina nr. 35). Acesta se face vinovat de repetate acte huliganice. Cercetările sînt continuate de circumscripţia 15 miliţie. • Ieri la amiază, în căminul reţelei de termoficare din apropierea intersecţiei bd. Moghioroş cu str. Drumul Taberei, a fost găsit cadavrul unui bărbat necunoscut, în vîrstă de 40-45 ani. Corpul nu prezintă urme de violenţă. Cercetările pentru identificare sunt efectuate de către sectorul 7 miliţie. • Pentru deţinerea unei arme de vînătoare fără permis legal, Ion Crăciun (comuna Popeşti-Leordeni, str. Pogoanelor nr. 19) urmează a fi trimis în judecată. • Un aparat electric de uscat părul, uitat în stare de funețione pe o cutie din carton în care se aflau diverse obiecte vestimentare, a provocat un incendiu, într-un apartament din str. Vasile Conta nr. 3 5, soldat cu pagube în valoare de circa 15 000 lei. • Sunt cercetaţi, în stare de reţinere, pentru viol, Florian Lazăr Săndulescu (str. Vlad Judeţul nr. 69), Dan Popovici (str. Popa Farcaş nr. 69), Vladislav şi Mircea Năstase (calea Dudeşti nr. 142) şi Constantin Popescu (str. Pascal nr. 97). • La sesizarea cetăţenilor, o patrulă auto de la sectorul 2 miliţie l-a reţinut pe Vasile Topolog (str. Latină nr. 4). Acesta, profitînd de starea de turmentare a unui cetăţean, i-a sustras din buzunar o sumă de bani. • Ieri noapte, autoturismul 5-B-8324 a fost accidentat, lovindu-se de un pom pe str. Cîstor. Cercetîndu-se împrejurările accidentului, s-a aflat că şoferul (Gheorghe Mare, domiciliat în str. Mărtineşti nr. 13) deşi nu avea permis de conducere plecase cu maşina unui prieten cu care chefuise la restaurantul „Minis". UiHiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiimniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiji« TEATRUL DE OPERETĂ I REPERTORIUL de la 25 la 30 ianuarie 19727 Marti 25 ian. ora 19,30 Z Miercuri 25 „ „ 19,30 Z Joi 27 „ „ 19,30 Z Vineri 28 „ „ 19,30 MY FAIR DE LUXEMBURG LADY SOARELE LONDREI CONTELE DE LUXEMBURG CONTELE DE LUXEMBURG SECRETUL LUI MARCO POLO CONTESA MARITZA CONTESA MARITZA ' umuHiiHiimmimiiimiimuumiimiimiiiiiimeiiiiitiiiii: ^\\\\\\\mw^^ S Sîmbătă 29 „ „ 15,00 Z Sîmbătă 29 „ ►, 19,30 jjjj Duminică 30 „ „ 10,30 £ Duminică 30 „ „ 15,00 S Duminică 30 „ „ 19,30 C.A.P. POPIŞTI-KOIM şos. Olteniţei nr. 201, sectorul 1, municipiul Bucureşti, angajează in cadrul sectorului economic industrial conform legii 7/1971 orice activitate pentru care pune la dispoziţie spaţiu corespunzător. Telefon 23.74.0L CENTRALA INDUSTRIALA DE OPTICA, MECANICA FINA Sl SCULE rul 3. tel. 42.21.90. angajează prin ____ CONCURS : — Ingineri principali III — In specialitatea Construcțiilor de maşini. — Economişti principali III. • Pe calea Moşilor nr. 127 s-a amenajat, de curînd, un café-bar, unde pe lîngă sortimentele specifice se pot consuma produse de patiserie şi o largă gamă de sandvişuri. Alte două unităţi, amenajate în spaţiul unor foste vaduri comerciale (o cofetărie cu laborator propriu pe str. Lipscani nr. 104 și un café-bar pe calea Rahovei nr. 3—5) urmează a fi deschise pină la sfîrșitul lunii februarie a.c. fia*/04Hs la atunecarea are simAata__________ (Urmare din pag. 1) Griviţei nr. 7, să fie înfiinţat un serviciu contra plata pentru tratamente la domiciliu care, insă, nu si-a putut începe activitatea deoarece, nici un cadru mediusanitar nu a cerut înscrierea in această formă de acordare a asistenţei medicale. De aceea, invităm, din nou, personalul mediu-sanitar să solicite Înscrierea în serviciul de tratamente la domiciliu al policlinicii speciale nr. 1. Subliniem că Direcţia sanitară a municipiului Bucureşti, preocupată de îmbunătăţirea asistenţei medicale acordată copilului, va căuta să găsească o formă de rezolvare a asigurării tratamentelor la domiciliu, recomandate unor categorii de copii bolnavi, în măsura în care dificultăţile semnalate vor fi înlăturate.. N.R. : După cum se poate vedea din răspunsul pe care l-am reprodus, situaţia semnalată nu şi-a găsit, incă, în întregime, o rezolvare satisfăcătoare. De aceea, aşteptăm, în continuare, şi răspunsul Ministerului Sănătăţii, vizat, de altfel, de întrebarea ziarului nostru. ^\\\\\\\\\\\\\\\\\W Pag. a 3-a HIV I ÎNTREPRINDEREA HORTICOLĂ 1 MAI I t % ±j bd. Schitu Măgureanu nr. 10, secţia 5 torul 7,angajează prin i. CONCURS ^ a şef serviciu organizarea muncii ^ șef serviciu contabilitate şi șef 0 birou contabilitate, cu studii supe ^ ^ rioare şi vechime legală. Candidaţii vor avea domiciliu i ^ stabil in București. ^ Informații suplimentare la biroul ^ ^ personal, tel. 13.52.76. ^ Data concursului : 28 ianuarie ^ ^ 1972, ora 10. ^ Tragerea excepţională LOTO 25 ianuarie 1972 O nouă formulă tehnică BANI, AUTOTURISME SI EXCURSII ÎN ’ POLONIA SI ITALIA • Se cîştigă şi cu 3 numere din 13 extrase ,ca la tragerile obişnuite ; • La categoriile 1, 2 şi 3 se cîştigă cu 3 numere din 3 indiferent, de ordinea extragerii; • Se extrag 29 de numere faţă de 26 ca la tragerile excepţionale anterioare; • Se atribuie 9 categorii de ciştiguri faţă de 7 cîte erau la tragerile excepţionale anterioare. Amănunte la agenţiile LOTO-PRONOSPORT. Azi ultima zi pentru procurarea biletelor. | SALA PALATULUI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA ( ) prezinți la ziua de *5.1.1973 filmul: \ 5 „AVENTURI IN ONTARIO" \ • coproducţie Franco-London Film color după romanul lui Fenimore Cooper \ S in ziua do *5.1.1972 ^ \ „ATUNCI i-AM CONDAMNAT PE TOȚI LA MOARTE" S \ — producţie a studiourilor cinematografice București. Scenariul Titus Poîpovici in regia btd Sergiu Nicolaescu cu Amza Pelea, Ion Iiesenu, Iuricer Darie, Gh. Dinicft, Ioana Hulea, Octavian Cotescu si Matia-Ciara Sebők. S l Biletele se găsesc la casa Sălii Palatului R.S.R. zilnic intre orele 19—13 . Telefolh 15.73.72. V SESIUNEA ADUNĂRII GENERALE A ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA (Urmare din pag. 1) din domeniul fizicii la realizarea sarcinilor prevăzute în planul cincinal 1971-1975 (prof. Ioan Ursu, membru corespondent al Academiei). Programul şedinţei propune şi alte teme de interes major ca, de pildă, „Rolul jucat de cercetările ştiinţifice efectuate in domeniul mecanicii solidelor sau al hidraulicii pentru realizările actuale ale economiei" (acad. Ştefan Bălan, acad. Dumitru Dumitrescu), „Resursele minerale ale Banatului şi valorificarea lor în cincinalul actual” (acad. Alexandru Codarcea), „Interrelaţia orabiosferă în civilizaţia industrială“ (acad. Ştefan Milcu), „Probleme ale culturii şi educaţiei ideologice în perspectiva cincinalului“ (acad. CI Gulian), „învăţămînt, cercetare, producţie” (prof. Ştefan Bârsănescu, membru corespondent al Academiei). — Aţi putea să ne relevaţi şi cîteva intenţii ale planului Academiei pe anul 1973 2 — Proiectul anului 1972 prevede, de pildă, organizarea cîtorva sesiuni cu plenul Academiei — sesiuni ce ar urma să hotărască linia viitoarei dezvoltări a instituţiei noastre, să aprobe un nou statut al Academiei şi să aleagă o nouă conducere , sau, de pildă, cum e cazul unei dezbateri preconizate spre finele anului, să trateze subiectul cercetării ştiinţifice ca factor dinamic al progresului social. Concomitent, însă, la nivelul secţiilor, proiectul propune realizarea unui număr de 39 de acţiuni, în marea lor majoritate dezbateri şi şedinţe publice de comunicări , axate tematic în jurul celor mai interesante obiective ştiinţifice , noi orientări în cercetările cinegetice, cercetări de psihologie matematică, legea valorii în socialism, locul şi rolul informaticii în conducerea economiei moderne, probleme ideologice în domeniul ştiinţelor juridice, organizarea activităţii ştiinţifice şi politica ştiinţei etc.