Informatia Bucureştiului, iulie 1972 (Anul 19, nr. 5862-5883)
1972-07-04 / nr. 5864
Pag. a 2-a rresZlíZ. A.'...',INFORMAŢIA BUCUREŞTIULUI LUNA TEATRALĂ BUCUREŞTEANA DEDICATĂ CONFERINŢEI NAŢIONALE A PARTIDULUI Rememorări • Am imagini Spectatorii care trec, seară de seară, pragul sălii Comedia a Naţionalului, înainte de a-şi ocupa locurile în fotolii pentru a urmări spectacolele cu piese româneşti din cadrul „Lunii teatrale bucureştene dedicate Conferinţei Naţionale a partidului, au prilejul unor interesante rememorări în foaier. Căci, chiar dacă vezi un singur spectacol al „Lunii", parcurgînd expoziţia din foaier, ai posibilitatea să-ţi formezi o imagine concludentă despre locul pe care — în ultimii ani — dramaturgia românească l-a ocupat în activitatea teatrelor bucureştene. Programe, afişe, imagini fotografice, vorbind despre autori, eroi ai zile lor noastre întruchipaţi pe scena de îndrăgiţi interpreţi. Un concludent tur de orizont, deci, care completează suita spectacolelor românești din această luna teatrala omagiala. • In intimpinarea Conferinţei Naţionale a partidului şi a celei de a 25-a aniversări a Republicii. Casa prieteniei româno-sovietice organizează astăzi, la ora 19,30, simpozionul Democraţia socialistă — democraţia întregului popor. Vor vorbi prof. dr. docent Ion Vintu, membru al Academiei de ştiinţe sociale şi politice, prof. dr. Constantin Pintilie şi Alexandru Tamaş, secretar general de redacţie al revisteiMunkasélet“. • George Radu Serafim va prezenta azi, ora 18, la Casa de cultură a sectorului I, tema „Conferinţa Naţională a P.C.R. — amplă dezbatere a măsurilor de perfecţionare în continuare a conducerii şi planificării economico-sociale, pentru dezvoltarea democraţiei socialiste. AGENDA ZILEI • „Primele construcţii voievodale la Bucureşti, sec. XIV — XVIII“ vor fi prezentate azi, ora 19:30, la Casa de cultură a sectorului 5, de arheologul Aristide Ştefănescu. • Clubul epigramiştilor de la Casa de cultură a sectorului 8 are azi, ora 18.30, ca invitat, pe poetul Ion Bănuţă, care va vorbi despre activitatea sa publicistică şi literarăIn continuare, membrii clubului vor citi epigrame dedicate invitatului. Ion Bănuţă va răspunde acestora şi va citi proză umoristică proprie. • In cadrul simpozionului „Tradiţii revoluţionare la Bucureşti", care va avea loc mîine, ora 18, la Casa de cultură a sectorului 1, sunt invitaţi cercetătorii ştiinţifici Panait I. Panait, Aurel Duţu. • La Clubul uzinei „Vulcan“ are loc, mîine, ora 15, dezbaterea „Orînduirea socialistă asigură condiţiile afirmării celei mai înalte demnităţi“, condusă de juristul Dumitru Niţoi. urmare din pag. 1 cîteva licee siocon tehnice. în a-cest context, credem că activitatea bibliotecilor nu se poate rezuma la simplul Împrumut de cărţi sau la patronarea periodică a unor expoziţii de artă. Cu atât mai mult cu cît ele dispun de un local dintre cele mai corespunzătoare, avînd săli spaţioase care permit realizarea unui veritabil club municipal al cărţii. Am stat de vorbă cu numeroşi vizitatori. Este remarcabilă, in primul rînd, opţiunea lor fermă şi unanimă pentru creaţia literară inspirată din actualitate. De aici, regretul lor că biblioteca Primeşte un număr insuficient de exemplare din cele mai valoroase aparriţii de acest fel. Cele cîteva volume ce se repartizează — arăta lăcătuşul ION GLIGA — sînt mereu împrumutate. Faptul însine este îmbucurător, dovedind interesul real pe care creaţia actuală îl ştimi este în publicul cititor. Cred însă că, printr-o mai temeinică prospectare a solicitărilor, s-ar putea determina o folosire mai judicioasă a fondurilor destinate achiziţionării noutăţilor. Cu atît mai mult, cu cît aceleaşi titluri se epuizează din librării în cîteva zile după apariţie. CE CRITERII TREBUIE AVUTE IN VEDERE LA ALCĂTUIREA FONDULUI DE BAZA AL BIBLIOTECILOR PUBLICE ? întrebarea ne-a prilejuit un colocviu sui-generis. Ea merită să fie mai pe larg dezbătută de către Biblioteca municipală în toate filialele sale, în cazul elevilor consultaţi, pe primul loc, se situează cărţile recomandate prin programa analitică. întrucît cele mai multe dintre ele lipsesc din librării şi nu se găsesc nici în biblioteci în tiraje satisfăcătoare, credem că editurile sunt datoare să-şi onoreze cu mai multă operativitate această obligaţie primordială. Deoarece criteriul valorii se îmbină armonios cu cel al utilităţii, raţiunea de a acorda prioritate cărţilor din această categorie nu mai trebuie argumentată. _ O altă deficienţă constatată în timpul sondajului este marele decalaj , existent între data intrării cărţilor în librării şi aceea ai primirii lor în rafturile bibliotecii publice. Decalajul s-ar putea reduce printr-o mai strînsă legătură între Colectura bibliotecilor şi Serviciul de prelucrare şi achiziţionare a cărţilor de la Biblioteca municipală. Chiar şi în această situaţie — arătau studenţiiVUHAELA GEORGESCU şi PETRE RADULESCU — s-ar putea face înscrieri anticipate la titlurile cele mai solicitate spre a se reduce, în funcţie de solicitări, termenele de împrumut la asemenea cărţi. Iar pentru scrierile în mai multe volume, dispersate adesea la mai mulţi cititori, se poate recurge la soluţia sugerată de ILEANA NICULESCU : împrumutarea lor,,irit©gral&“, însuşindu-şi, cu mult mai mult entu- CARTEA,între bibliotecă şi cititor zlasm decit organele de resort, ideea transformării celor două biblioteci PUblice într-un Club municipal al cărţii, interlocutorii noştri au subscris implicit la acţiunile ce s-ar putea iniţia aici. Cele mai atractive acţiuni, erau de părere MARIANA şi MIHAELA NESTOR, ar putea fi dezbaterile pe marginea unor cărţi semnificative, în prezenţa autorilor. Cîştigul ar fi reciproc : scriitorul ar cunoaşte direct ecoul stîrnit de creaţia sa, iar cititorii şi-ar formula o imagine mai largă asupra preocupărilor cale artistice. Apar destule cărţi de teatru, film, muzică — subliniau RODICA şi VASILICA ANTON — şi, totuşi, tocmai biblioteca de artă nu iniţiază întîlniri cu autorii lor ! Mai ales că ele s-ar putea completa — cum sugera eleva LILIANA RADAŞANU — cu audiţii muzicale sau discuţii pe marginea unor tablouri celebre. întîlnirea cu Ecaterina Lazăr, autoarea volumului de evocări „Aveam 18 ani“ — îşi amintea eleva DONA ISABELA PATULEA — a fost de-a dreptul emoţionantă. Asemenea intîlniri cu scriitori, oameni de artă şi cultură, cu activişti de partid sau obşteşti, ar fi pentru noi, cei mai tineri, tot atâtea lecţii de conduită morală. Dacă s-ar constitui, pe lingă bibliotecă, un cerc al prietenilor cărţii — subliniau NICOLAE DUMITRESCU RODICASTELA CORNEA, LILIANA PAPALECA, GH. DAMASCHIN şi alţii — am contribui noi înşine la iniţierea şi organizarea unor activităţi cît mai atractive, inclusiv dezbateri pe marginea cărţilor, recitaluri de poezie şi muzică, sondaje Printre cititorii activi sau prezumtivi etc. ştim că bibliotecarele, ocupate tot timpul cu împrumutul sau restituirea cărţilor, nu prea au timp pentru asemenea acţiuni. Dar de ce nu apelează, oare, la sprijinul nostru ? Intr-adevăr , de ce? Lectura e o pasiune pentru toate vîrstele și anotimpurile Intr-o recentă şedinţă, Biroul Comitetului municipal Bucureşti al U.T.C. a adoptat un plan de acţiuni pentru elevi în cursul vacanţei de vară. Dintre acestea menţionăm: organizarea a numeroase centre de vară pe lingă cluburile tineretului şi linele şcoli, în cadrul cărora se va desfăşura o bogată activitate sportivă şi cultural-artisticâ. Centrele de vară funcţionează la: Ateneul tineretului. Din programul de vacanţă, se detaşează cîteva acţiuni deosebite: „Forumul tineretului“ întilnire cu personalităţi artistice, culturale, politice (la Ateneul tineretului), „Recital muzical-literar“ dedicat zilei de 23 August, — „Pagini de neuitat din istoria partidului şi poporului român“ — întîlniri ale elevilor cu vechi militanţi ai mişcării muncitoreşti şi revoluţionare (casa de cultură „Mihai Emi Vacanța de vară la duhurile tineretului Liceul „C. A. Rosetti“, Liceul 24 (sectorul X), Casa de cultură „Mihai Eminescu“, Stadionul „Fundeni", Liceul nr. 37, ştrandul „Sirena“, sala C.E.F.S. din str. Luca Stroici nr. 13 și Ştrandul tineretului — Băneasa (sectorul 2), Şcoala generală nr. 64, Liniversal-club (sectorul 3), Stadionul „Campia“, Baza sportivă „Recolta“, Clubul T-4 (sectorul 4), Tehnic-club si stadionul „Constructorul“ (sectorul 5), clubul „Progresul“, Ștrandul tineretului, ștrandul U.C-R. (sectorul 6), Basa sportiva, „Electra“ și Ecran-club (sectorul 7), Modern-club şi „Parcul copilului" (sectorul 8). neseu“); vizionări de filme documentare şi artistice pe teme de circulaţie (Tehnic-club); „Cinerama“ — prezentări de filme artistice româneşti şi străine, „Salonul literar“, „Joia tineretului“ (Modern-club) etc. întreprinderea cinematografică Bucureşti va organiza pe timpul vacanţei , la cinematografele „Doina“ şi „Timpuri noi“ vizionări ele filme artistice pentru copii şi tineret, filme documentare, ştiinţifice şi de actualităţi. Muzeele de artă şi de istorie vor organiza pentru elevi seri muzeale. In taberele locale vor avea loc concursuri, proiecții de diapozitive, diafilme, documentare de artă. D Premiera la Opera „ZORILE“ - un nou balet românesc UPĂ „Primăvara“. Opera a montat in premieră un nou balet românesc cu o tematică militantă — „Zorile“ — de această dată insă de dimensiunile restrinse ale unui singur act (prezentat in completarea spectacolului ,,Nastasia" de Cornel Trăilescu). Bazîndu-se in principal pe muzica poemului simfonic „Prăbuşirea Doftanei“, scris de Alfred Mendelsohn in 1949 ca un omagiu adus luptei eroice din ilegalitatea comuniştilor, coregraful Vasile Marcu a imaginat un libret evocînd in prima parte suferinţele indurate de luptătorii revoluţionari deţinuţi în temniţele burgheziei, iar în partea finală vitvătaia războiului şi ivirea zorilor unei vieţi noi. Pentru această ultimă parte a baletului s-a făcut apel la finalul Simfoniei a VII-a a aceluiaşi compozitor, lucrare scrisă cu mai bine de 15 ani mai tîrziu într-un stil substanţial diferit, ceea ce a impietat asupra unităţii organice a muzicii Dacă scenografia (Roland Laub) ni s-a părut insiprată prin modul ingenios în care a sugerat diferitele ambianţe ale desfăşurării baletului (de la cenuşiul zidurilor închisorii pînă la luminoasa scenă concluzivă a eliberării), folosind exclusiv proiecţii de diapozitive. În schimb, coregrafia (Vasile Marcu) nu s-a ridicat la nivelul aşteptărilor, recurgind la formule uzate. In aceste condiţii, ansamblul de balet şi cei trei solişti — Petre Ciortea (Comunistul), Elena Dacian (Logodnica) şi Adrian Gheorghiu (Gardianul şef) — au realizat ceea ce le-a permis partitura regizorală. Aşteptăm, pentru stagiunea viitoare, ca domeniul concepţiei coregrafice să se afirme prin mult dorita împrospătare pe care talentatul colectiv de dansatori al primei noastre scene lirice este îndreptăţit s-o aştepte, la fel ca şi publicul. E. EUAN Final apoteotic : Se ivesc zorile unei noi vieţi Cum e corect ? REFLECŢIE... N FAŢA unei greşeli de exprimare, cea mai justă atitudine este aceea de a o descoperi şi a o îndrepta. Atît şi nimic mai mult — căci ceea ce interesează, In primul rînd, este apărarea corectitudinii limbajului folosit. I Dar — iată — peste un pasaj ca acesta in textul tradus al monografiei consacrate unui artist : „Părinţii încearcă sâ-i mîngîie dar ce putere au cuvintele, bietele lor cuvinte goale, în faţa acestei fiinţe care s-a înflăcărat nebuneşte, care şi-a evitat bucuria şi şi-a strigat în gura mare fericirea şi al cărui vis s-a topit ca un balon de săpun ?“ Intîlneşti — zi — un asemenea enunţ, constaţi că autorul lui ii pune pe care in relaţie cu vis şi nu, cum ar trebui, cu „acestei fiinţe“, ceea ce ar fi rezultat forma „al cărei vis“, constaţi, deci, greşeala, o îndrepţi şi treci mai departe... Se întimplă, însă, ca, in privinţa mînuirii aceluiaşi element gramatical (care), să intîlneşti o greşeală asemănătoare aceleia din fraza citată mai înainte — numai că de astă dată, nu te poţi limita la îndreptarea erorii, dat fiind — cum să spun ? — caracterul pretenţios al conţinutului din pasajul respectiv. Iată pasajul cu pricina, pe care îl desprind din textul scrisorii adresate de un corespondent titularului rubricii sportive a unei reviste săptămînale : „Vrem să-i acordăm încredere marelui refuzat şi exilat C. Teaşcă, acest Marc Aureliu, acest Saint-Just baroc al fotbalului, ale cărei (în loc — evident — de „ale cărui“, n. n.) idei curajoase sînt străbătute de parfumuri carteziene“. Şi aci — spuneam — avem de-a face cu greşeala săvîrşită de autorul primului citat. Este, însă, parcă o deosebire intre pasajul acela şi enunţul al cărui autor, numai în 2—3 rînduri de text, ţine să ne arate că ştie cine au fost Marc Aureliu, Saint-Just, Descartes — fără a ne dovedi, totodată, că ştie să scrie şi corect. Poţi, atunci, să treci peste greşeală, fără să mai faci şi vreo reflecţie la adresa autorului ei ?. . . N. Mihăescu CINCINALUL» wiWMgWBBiHMniwnwTT^^TiiiiTmwin*TMTM1*— im ■!—iwiii iiimiiii im—«»«—■—in «mmm un wmn In patru ani și jumătate: Inteligenţa tehnică (Urmare din pag 1) uz general, prin înlocuirea tablei_ laminate la cald cu cea laminată la rece. Pe lingă performantele tehnice superioare obţinute, această realizare aduce o economie de 30 tone tablă de oţel electrotehnic şi de 6 tone conductori de cupru. Altfel spus, cu aceeaşi cantitate de materii prime putem realiza anual, suplimentar, 200 de motoare. Rezultatele obţinute nu-i satisfac insă pe comuniştii uzinei. Efortul lor se îndreaptă, în continuare, spre realizarea de noi repere, îmbunătăţite calitativ, dar folosind cantităţi mai reduse de materii prime. Se găsesc astfel în fază de asimilare o serie nouă de motoare antiexplozive şi alta de motoare asincrone cu inele, destinate instalaţiilor de ridicat, care vor fi realizate cu o reducere substanţială de materie primă activă, economiisindu-se anual 15 tone tablă silicioasă şi 15 tone conductori de cupru. In plus, se va realiza o corelare a puterii şi a dimensiunilor de montaj, cu cele existente pe piaţa internaţională, ceea ce înseamnă o poartă larg deschisă spre export. Cererea pe piaţa externă - o oglindă a competitivităţii (Urmare din pag. 1) Brazilia, Venezuela şi altele, calitatea şi înalta ior tehnicitate, gama foarte largă a tipurilor începînd de la 1.5 la 19,3 tone, au contribuit, fără îndoială, la aprecieri elogioase de la partenerii noştri. In prezent, peste 70 la sută din producţia de unităţi de pompaj se exportă, cererile fiind în creştere. Aş dori să scot în evidenţa şi faptul că începind de la proiectare şi pînă la execuţie, totul se face numai de către uzina noastră. După cum vreau să remarc că» PORNIND DE LA IDEEA CARE IŞI FACE LOC TOT MAI LARG IN RINDURILE PROIECTANŢILOR, CA PUTEREA UNUI UTILAJ NU STA IN CANTITATEA DE METAL INVESTIT IN EL, IN GREUTATEA LUI, CI IN MUNCA DE CONCEPŢIE, ANUL TRECUT AM ÎNCEPUT REPROIECTAREA ŞI REDIMENSIONAREA UNOR TIPURI. Astfel, am redus consumul de metal cu circa 300 kg. pe fiecare unitate, am îmbunătăţit soluţiile constructive, ceea ce a dus la creşterea durabilităţii. In prezent, ne ocupăm de lărgirea gamei sortimentale. Bunăoară, la Tîrgul internaţional de la Bucureşti din 1971 am expus o unitate de pompaj cu contrabalansare pneumatică, care sie află deja, în faza probelor industriale. De asemenea, se află în fază de proiectare — va fi gata pînă la sfirşitul anului — o unitate cu manivela în faţă. Pe scurt, cîteva cuvinte şi despre un alt produs cu care uzina »Vulcan« s-a impus pe piaţa externă. Este vorba de cazanul de abur de 4 tone, monobloc, care egalează cele mai bune performanţe mondiale. Pînă acum am livrat în Uniunea Sovietică un număr de 32 bucăţi, mai livrăm în luna iulie încă 10 şi am încheiat contracte pentru alte 32. Şi în ceea ce priveşte cazanel© de abur de diferite capacităţi există o susţinută preocupare pentru perfecţionarea lor calitativă şi lărgirea gamei, de tipodimensiuni, spre a putea concura competitiv, cu cele mai recunoscute firme străine. Din aceeași materie primă, valori superioare • Utilaje de înalta tehnicitate ♦ Reducerea efortului valutar, obiectiv prioritar • Război pneumatic, fara suveică • Pe la 500 gr. metal pentru un inel de ring, la numai 160 gr. Pe platforma complexului de la Casa Scînteii am întîlnit, zilele acestea, printre „vedetele“ Expoziţiei internaţionale de maşini pentru industria textilă, confecţii, tricotaje, pielărie şi încălţăminte şi cîteva aparţinînd CIUTAC-ului. Caracteristica lor — parametrii ridicaţi, competitivi. De pildă, rezumîndu-se doar la un exemplu : maşina de tricotat tricot pluşat sporeşte productivitatea cu 25 la sută ! (In semestrul I s-au realizat primele 15 bucăţi). — In ceea ce priveşte producţia noastră de utilaje — ne spune ing. ENE ŞTEFAN, director tehnic de centrală — suntem preocupaţi de a investi în fiecare produs cît mai multă inteligenţă tehnică ştiind că numai în acest fel putem spori substanţial eficienţa activităţii noastre. Desigur, căile de acţiune sînt numeroase. Iată citeva exemple : este în avizare studiul tehnico-economic de asimilare a maşinii de tricotat îmbrăcăminte exterioară, o „premieră“ de deosebită importanţă , am diversificat, şi vom diversifica în continuare, tipodimensiunile maşinilor circulare de tricotaj „Carpaţi“, „Harghita“, „Interlock“, suprafaţa tricotului realizat fiind mult mai apropiată de dimensiunile confecţiilor şi, astfel, consumul specific, reducîndu-se considerabil ; acelaşi scop îl urmăresc şi maşinile rectilinii de tricotat după conturi (modelul experimental acolst realizat, urmînd ca în semestrul Ii să se definitiveze proiectul de execuţie) ; prin înaltele sale performanţe tehnico-economice se impune şi războiul pneumatic fără suveică, invenţie românească brevetată cu o productivitate sporită, uzură redusă şi zgomot aproape imperceptibil. — Ştim că vă preocupă şi reducerea efortului valutar. — Aş aminti aici, în primul rînd, eliminarea importului de furtunuri pentru irigaţii şi incendii, prin asimilarea acestora în fabricaţia noii capacităţi de la Fălticeni. Totodată, preocuparea pentru diversificarea maşinilor de cupat industriale, pentru toate tipurile de grosimi de material şi tipuri de cusături — materializată in semestrul I în realizarea a nouă tipodimensiuni, încă şapte urmînd a fi finalizate pînă la sfîrşitul anului — a condus şi ea la importante economii valutare, încă două exemple, pe aceeaşi problemă, dar de perspectivă. Sînt în curs de proiectare două maşini-agregat de găurit pereţii laterali la războaiele de ţesut, precum şi noi linii tehnologice de aplicat pastă amidon şi pastă nitrolae, pentru realizarea prizei de legăsătorie. Desigur, lista utilajelor de înaltă productivitate pe care ni le propunem să le asimilăm este mult mai lungă ; voi menţiona însă, în încheiere, în mod special, pe cele menite să realizeze pielea sintetică, maşinile de interţesere, liniile de construcţie, uscătoarele şi valţurile de răcire. — In ce priveşte reducerea consumurilor specifice ? *—■ Ne-am angajat să sporim economiile de metal de la 90 la 140 tone. Numai prin trecerea de la fabricaţia inelelor de ring din ţeavă în loc de bară, vom cîştiga, anul acesta, 50 tone metal, înainte pentru un inel consumam 500 gr metal, acum numai 160 gr. De altfel, în marea lor parte cele 80 utilaje pe care CIUTAC le livrează industriei textile au fost — sau vor fi — reproiectate pe linie constructivă și tehnologică, în scopul reducerii consumului specific de metal. Grafice pentru terminarea lucrărilor restante 30 octombrie 1972 — executarea faţadelor 31 decembrie — efectuarea recepţiilor şi a remedierilor In octombrie 1971, Secretariatul Comitetului Central al Partidului Comunist Român a aprobat un program de măsuri privind îmbunătăţirea activităţii de construcţii-montaj. In baza acestuia, Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti a aprob La finele anului 1971, un număr de 217 blocuri, date în folosinţă în anii anteriori, aveau faţadele neexecutate. De asemenea, un mare număr de blocuri aveau recepţiile preliminare şi finale neefectuate. Pentru înlăturarea acestor neajunsuri, sursă permanentă de sesizări şi reclamaţii din partea locatarilor, Comitetul executiv al Consiliului popular municipal a luat măsuri concrete, menite să ducă pînă la sfîrşitul anului la lichidarea lor. Aplicarea acestora a început imediat, întreprinederile constructoare acordîndu-le toată atenţia. Astfel, pînă la 30 iunie, au şi fost executate faţadele la un număr de 85 de blocuri, însumînd circa 300 000 m.p. (din totalul de 680 000 m.p.) ; s-a efectuat recepţia preliminară la un număr de 70 blocuri cu 4 000 de apartamente, iar recepţia finală la alte 90, cu peste 5 500 apartamente. Deşi pînă la termenul stabilit mai avem de efectuat un mare volum de lucrări, totuşi, datorită măsurilor adoptate de Centrala construcţii montaj, cît şi de fiecare întreprindere în parte, acestea vor fi respectate. Se va acţiona în aşa fel ca toate rămînerile în urmă să fie recuperate pînă la 30 septembrie, urmînd ca în luna octombrie să se intre în normal. S-au luat măsuri penpentru extinderea mecanizării lucrărilor la faţade prin folosirea turbocomurilor şi schelelor tip ICOM, pentru folosirea raţională a forţei de muncă şi generalizarea acordului global, pentru asigurarea cu prioritate a materialelor de care au nevoie întreprinderile constructoare etc. brie 1972. Care e stadiul actual şi ce măsuri se iau în continuare pentru ca graficele respective să fie respectate ? La aceste întrebări ne răspunde tov. C. TEODOSESCU, director tehnic coordonator al producţiei la Centrala construcţii montaj Bucureşti, bat grafice de execuţie a tuturor faţadelor, restante şi de efectuare a recepţiilor preliminare, şi finale, cu care ocazie să se înlăture şi deficienţele constatate. Termenul pentru faţade a fost stabilit pentru 30 octombrie, iar pentru recepţiile preliminare şi finale ,- 31 decem Alimentaţia publică bucureşteană (Urrătare din pag. 1) Iea Rahovei 267. Tot aici va funcţiona şi o secţie de patiserie. Actualul bufet „Oraviţa“ va fi transformat într-un local tip expres. In planul de măsuri pentru anul 1973 s-a prevăzut înfiinţarea altor unităţi cu autoservire, tip „gospodina“, cu preparate dietetice si tip rotiserie. I.A.P.L. „ALUNIŞ“. In localul din calea Rahovei nr. 50 se va amenaja o unitate cu profil „gospodina", inclusiv un rotisor. O secţie „gospodina“ se va înfiinţa şi în localul din calea Rahovei nr. 86. In cadrul restaurantului „Prieteniei“ va lua fiinţă o secţie pensiune pentru elevi. Se preconizează, de asemenea, modernizarea bucătăriei de bloc din piaţa Splaiului. Se vor extinde spaţiile productive şi de expunere, unitatea va fi dotată cu noi tipuri de mobilier şi agregate frigorifice. I.A.P.L. „AZUGA“. Bufetul „Măgurele“ din str. Cuza Vodă nr. 56, va fi transformat într-o rotiserie. La crama „Vadul Dîmboviţei“ din calea Şerban Vodă se vor efectua unele amenajări în vederea reprofilării într-o unitate care să servească preparate din carne de berbec. La unitatea „gospodina" Mărăşeşti se va introduce un rotisor. Tot aici se vor desface produse de patiserie şi cofetărie pentru consumul acasă. In str. Lînăriei nr. 74 se va amenaja o berărie. I.A.P.L. „RARAU“. Restaurantul „Potcoava“ va fi transformat în rotiserie. Bufetul „Decebal“ va funcționa în viitor cu profil complex : linie de autoservire, secţii de preparate şi semipreparate „gospodina“, rotiserie. In cursul acestui an, cinci unităţi vor fi renovate şi modernizate. I.A.P.L. „ARAD“. Această întreprindere preconizează să înfiinţeze o secţie „gospodina“ în cadrul bufetului „Sulina“, amenajarea a două secţii de rotiserie la bufetele „Maramureş“ şi „Motanul Negru" şi organizarea de meniuri pensiune pentru elevi la una din unităţile întreprinderii. Subliniind măsurile adoptate de conducerile multor I.A.P.L. nu putem trece totuşi cu vederea inerţia şi lipsa de preocupare pentru îmbunătăţirea în ansamblu a deservirii consumatorilor de care continuă să dea dovadă unele întreprinderi de alimentaţie publică. Este inadmisibil ca în cadrul I.A.P.L. „Bistriţa“, spre exemplu, să nu funcţioneze nici o unitate cu linie de autoservire, cu profil „gospodina“, de pensiune sau de secţii care să servească preparate dietetice. Să ne mai mirăm atunci de ce ponderea producţiei proprii continuă să se menţină la un nivel extrem de scăzut ? Socotim, de asemenea, superficiale, departe de posibilităţile existente, planurile de măsuri întocmite de către conducerile I.A.P.L. „Kiseleff" , „Ialomicioara“, „Dunărea". Nu mai vorbim de faptul că unele întreprinderi — I. A. P. L. „Pieţei“ şi I.A.P.L. „Segarcea“ — nici n-au răspuns la întrebarea adresată, cu aproape o lună, în coloanele ziarului . „Cum vă propuneţi să valorificaţi rezultatele schimbului de experienţă efectuat cu sectorul alimentaţiei publice clujene ?“ Conducerea T.A P.L.B. şi a Direcţiei generale comerciale trebuie să manifeste o maximă exigenţă, astfel ca întreprinderile din subordine să aplice măsuri organizatorice deosebite, care să ducă la îmbunătăţirea substanţială a activităţii. Experienţa clujeană a demonstrat — şi de acest lucru s-au convins toţi participanţii — că în alimentaţia publică iniţiativa are un foarte larg cîmp de acţiune. E Admiterea în învăţămîntul profesionalI ntre 11—14 iulie va avea loc concursul de admitere în şcolile profesionale (curs (ie zi) şi ucenicie la locul de muncă, pentru toate locurile planificate. In cazul neocupării locurilor în sesiunea din iulie, se va organiza un nou concurs de admitere între 1—10 septembrie. Pentru ucenicie la locul de muncă se poate organiza şi o a treia sesiune, în perioada 20—30 septembrie. Pentru învăţămîntul seral, concursul de admitere se va desfăşura între 1—10 septembrie. La concurs pot candida absolvenţii şcolii generale de 10 ani, ca şi promovaţii clasei a VIII-a, care nu au depăşit vîrsta de 18 ani în anul calendaristic în care se înscriu la concurs (şcoli profesionale — curs de zi— şi ucenicie la locul de muncă), pentru învăţămîntul seral se pot însene persoanele care, indiferent de vîrstă, au absolvit şcoala generală sau posedă studii echivalente şi lucrează in meseria în care urmează să se califice. In formularea subiectelor, atît la probele scrise, cît şi la cele orale, accentul va fi pus pe cunoştinţele şi deprinderile necesare însuşirii meseriei respective. De la Ministerul Educaţiei şi Invăţămîntului aflăm că faţă de dispoziţiile iniţiale, potrivit cărora în acest an concursul de admitere se organizează separat pentru promovara clasei a VIII-a şi separat pentru absolvenţii şcolii generale de 10 arî, au intervenit unele modificări. Absolvenţii şcolii generale de 10 ani nu vor mai susţine probe scrise şi orale, ci vor fi admişi pe baza unui colocviu cu privire la cunoştinţele din programa şcolară legate de meseria pentru care au optat. In cazul cînd candidaţii, absolvenţi ai şcolii generale de 10 ani, sînt mai mulţi decît numărul locurilor, iar cu prilejul colocviului toţi au făcut dovada cunoaşterii noţiunilor din programa de învăţămint, admiterea se va face în funcţie de media generală cu care a fost absolvită şcoala de 10 ani. După admitere, clasele vor funcţiona, în general separat cu absolvenţii şcolii generale de 8 ani şi separat cu absolvenţii celor de 10 ani, durata de şcolarizare a acestora din urma fiind — cu excepţia unor meserii — mai mică de 1—2 ani, faţă de durata şcolarizării absolvenţilor şcolii de 8 ani. levii admişi în şcolile profesionale ,- învăţămînt de zi sau la ucenicie la locul de producţie vor încheia, in termen de 15 zile de la începerea cursurilor, contracte cu întreprinderile sau instituţiile pentru care se pregătesc, prin care se stabilesc obligaţiile reciproce ale părţilor contractante pe perioada şcolarizării, precum și după absolvirea școlii sau a uceniciei. (U. ma e ti n pag I de 30 de ani. In afară de latura alimentară, de asemenea citată de el (miere, carne crudă, peşte), din nou se vorbeşte despre optimism, linişte sufletească. Extrăgînd, aşadar, esenţa experienţei celor doi longevivi — şi nu numai dintr-a lor — putem conchide, fără teama de a greşi, INIMĂ BUNĂ că şi reacţiile caracteriale au un cuvînt de spus în îmbătrînirea prematură, în îmbătrînirea „urîtă“, chinuitoare. Să poţi afirma — şi încă în mod întemeiat — după 135 de ani de viaţă că n-ai fost încercat vreodată, de vreun sentiment de invidie, de răzbunare (deşi, fără doar şi poate, necazuri şi nedreptăţi o fi avut de îndurat şi cel în cauză), e mai mult decit admirabil (din punct de vedere moral, în primul rînd, dar — şi atei e aici, cele două planuri se interpătrund — şi din punctul de vedere al sănătăţii), ceea ce demonstrează valoarea imensă a sănătăţii morale, influenţa hotărîtoare a acesteia, asupra celeilalte sănătăţi, directe, fiziologice, organice. Se afirmă îndreptăţit : „Astăzi (Pe glob) flagelul nostru este cardiovascular“. Şi se citează printre cauze : alimentaţia nepotrivită, existenţa accelerată, aglomerările urbane etc De la o vreme însă, după temeinice studii, factorii psihologiei, sociali şi de comportament au completat lista (se merge pînă acolo îneît se lansează — întemeiată pe cercetări riguroase — ipoteza comportamentală a bolii coronariene, conchizîndu-se că influenţele sociale, moravurile şi structura personalităţii constituie factori decisivi în dezvoltarea bolii). De unde concluzia logică : cine are suflet bun, nefiind bintuit de pizmă, de spirit de revanşă cu orice preţ, cine trăieşte in sfera echilibrului pe care optimismul ţi-l dă, pare-se că are şanse sporite de a scăpa de „flagelul cardiovascular“. Deci , o inimă bună (omeneşte vorbind). Excelentă corespondenţă !