Informatia Bucureştiului, iulie 1972 (Anul 19, nr. 5862-5883)

1972-07-04 / nr. 5864

Pag. a 2-a rresZlí­Z.­ A.'...',INFORMAŢIA BUCUREŞTIULUI LUNA TEATRALĂ BUCUREŞTEANA DEDICATĂ CONFERINŢEI NAŢIONALE A PARTIDULUI Rememorări • A­m imagini Spectatorii care trec, seară de seară, pragul sălii Comedia a Na­ţionalului, înainte de a-şi ocupa locurile în fotolii pentru a urmări spectacolele cu piese româneşti din cadrul „Lunii teatrale bucureştene­ dedicate Conferinţei Naţionale a partidului, au prilejul unor intere­sante rememorări în foaier. Căci, chiar dacă vezi un singur spectacol al „Lunii", parcurgînd expoziţia din foaier, ai posibilitatea să-ţi formezi o imagine concludentă despre locul pe care — în ultimii ani — dra­maturgia românească l-a ocupat în activitatea teatrelor bucureştene. Programe, afişe, imagini fotografice, vorbind despre autori, eroi ai zile­­ lor noastre întruchipaţi pe sce­na de îndrăgiţi interpreţi. Un concludent tur de orizont, deci, care completează suita spectacolelor ro­mânești din această luna teatrala omagiala. • In intimpinarea Conferinţei Naţionale a partidului şi a celei de a 25-a aniversări a Republicii. Casa prieteniei româno-sovietice organizează astăzi, la ora 19,30, simpozionul Democraţia socialistă — democraţia întregului popor. Vor vorbi prof. dr. docent Ion Vintu, membru al Academiei de ştiinţe sociale şi politice, prof. dr. Constantin Pintilie şi Alexan­dru Tamaş, secretar general de redacţie al revistei­­Munkasélet“. • George Radu Serafim va pre­zenta azi, ora 18, la Casa de cul­tură a sectorului I, tema „Confe­rinţa Naţională a P.C.R. — am­plă dezbatere a măsurilor de per­fecţionare în continuare a condu­cerii şi planificării economico-so­­ciale, pentru dezvoltarea demo­craţiei socialiste. AGENDA ZILEI • „Primele construcţii voievo­dale la Bucureşti, sec. XIV — XVIII“ vor fi prezentate azi, ora 19:30, la Casa de cultură a sec­torului 5, de arheologul Aristide Ştefănescu. • Clubul epigramiştilor de la Casa de cultură a sectorului 8 are azi, ora 18.30, ca invitat, pe poe­tul Ion Bănuţă, care va vorbi des­pre activitatea sa publicistică şi literară­­In continuare, membrii clubului vor citi epigrame dedica­te invitatului. Ion Bănuţă va răs­punde acestora şi va citi proză umoristică proprie. • In cadrul simpozionului „Tra­diţii revoluţionare la Bucureşti", care va avea loc mîine, ora 18, la Casa de cultură a sectorului 1, sunt in­vitaţi cercetătorii ştiinţifici Panait I. Panait, Aurel Duţu. • La Clubul uzinei „Vulcan“ are loc, mîine, ora 15, dezbaterea „O­­rînduirea socialistă asigură con­diţiile afirmării celei mai înalte demnităţi“, condusă de juristul Dumitru Niţoi. urmare d­in pag. 1 cîteva licee si­ocon tehnice. în a-cest context, credem că activitatea bibliote­cilor nu se poate rezuma la simplul Împrumut de cărţi sau la patronarea periodică a unor expoziţii de artă. Cu atât mai mult cu cît ele dispun de un local dintre cele mai corespunzătoare, a­­vînd săli spaţioase care permit reali­zarea unui veritabil club municipal al cărţii. Am stat de vorbă cu numeroşi vizi­tatori. Este remarcabilă, in primul rînd, opţiunea lor fermă şi unanimă pentru creaţia literară inspirată din actualitate. De aici, regretul lor că biblioteca Pri­­meşte un număr insuficient de exem­plare din cele mai valoroase aparriţii de acest fel. Cele cîteva volume ce se re­partizează — arăta lăcătuşul ION GLIGA — sînt mereu împrumutate. Faptul în­­sine este îmbucurător, dovedind inte­resul real pe care creaţia actuală îl ştim­­i es­te în publicul cititor. Cred însă că, printr-o mai temeinică prospectare a so­licitărilor, s-ar putea determina o fo­losire mai judicioasă a fondurilor des­tinate achiziţionării noutăţilor. Cu atît mai mult, cu cît aceleaşi titluri se epui­zează din librării în cîteva zile după apariţie. CE CRITERII TREBUIE AVUTE IN VEDERE LA ALCĂTUIREA FONDU­LUI DE BAZA AL BIBLIOTECILOR PU­BLICE ? întrebarea ne-a prilejuit un colocviu sui-generis. Ea merită să fie mai pe larg dezbătută de către Biblio­teca municipală în toate filialele sale, în cazul elevilor consultaţi, pe primul loc, se situează cărţile recomandate prin­­ programa analitică. întrucît cele mai multe dintre ele lipsesc din librării şi nu se găsesc nici în biblioteci în tiraje satisfăcătoare, credem că editurile sun­t datoare să-şi onoreze cu mai multă o­­perativitate această obligaţie primordială. Deoarece criteriul valorii se îmbină armonios­ cu­ cel al utilităţii, raţiunea de a acorda prioritate cărţilor din a­­ceastă categorie nu mai trebuie argu­mentată. _ O altă deficienţă constatată în timpul sondajului este marele decalaj , exis­tent între data intrării cărţilor în li­­brării şi aceea ai primirii lor în rafturile bibliotecii publ­ice. Decalajul s-ar putea reduce printr-o mai strînsă legătură între Colectura bibliotecilor şi Serviciul de prelucrare şi achiziţionare a cărţilor de la Biblioteca municipală. Chiar şi în această situaţie — arătau studenţii­­VU­­HAELA GEORGESCU şi PETRE RA­­DULESCU — s-ar putea face înscrieri anticipate la titlurile cele mai solicitate spre a se reduce, în funcţie de soli­citări, termenele de împrumut la ase­menea cărţi. Iar pentru scrierile în mai multe volume, dispersate adesea la mai mulţi cititori, se poate recurge la soluţia sugerată de ILEANA NICULES­­CU : împrumutarea lor­­,,irit©gral&“, însuşindu-şi, cu mult mai mult entu- CARTEA,între bibliotecă şi cititor zlasm decit organele de resort, ideea transformării celor două biblioteci PU­­blice într-un Club municipal al cărţii, interlocutorii noştri au subscris implicit la acţiunile ce s-ar putea iniţia aici. Cele mai atractive acţiuni, erau de pă­rere MARIANA şi MIHAELA NESTOR, ar putea fi dezbaterile pe marginea unor cărţi semnificative, în prezenţa auto­rilor. Cîştigul ar fi reciproc : scriitorul ar cunoaşte direct ecoul stîrnit de crea­ţia sa, iar cititorii şi-ar formula o ima­gine mai largă asupra preocupărilor cale artistice. Apar destule cărţi de teatru, film, muzică — subliniau RODICA şi VASILICA ANTON — şi, totuşi, tocmai biblioteca de artă nu iniţiază întîlniri cu autorii lor ! Mai ales că ele s-ar putea completa — cum sugera eleva LILIANA RADAŞANU — cu­ audiţii mu­zicale sau discuţii pe marginea unor ta­blouri celebre. întîlnirea cu Ecaterina Lazăr, autoarea volumului de evocări „Aveam 18 ani“ — îşi amintea eleva DONA ISABELA PATULEA — a fost de-a dreptul emoţionantă. Asemenea in­­tîlniri cu scriitori, oameni de artă şi cultură, c­u activişti de partid sau ob­­şt­eşti, ar fi pentru noi, cei mai tineri, tot atâtea lecţii de conduită morală. Dacă s-ar constitui, pe lingă bibliotecă, un cerc al prietenilor cărţii — subli­niau NICOLAE DUMITRESCU RODICA­­STELA CORNEA, LILIANA PAPALECA, GH. DAMASCHIN şi alţii — am con­tribui noi înşine la iniţierea şi organi­zarea unor activităţi cît mai atractive, inclusiv dezbateri pe marginea cărţilor, recitaluri de poezie şi muzică, sondaje Printre cititorii activi sau prezumtivi etc. ştim că bibliotecarele, ocupate tot tim­pul cu împrumutul sau restituirea căr­ţilor, nu prea au timp pentru asemenea acţiuni. Dar de ce nu apelează, oare, la sprijinul nostru ? Intr-adevăr , de ce? Lectura e o pa­siune pentru toa­te vîrstele și a­­notimpurile Intr-o recentă şedinţă, Biroul Co­mitetului municipal Bucureşti al U.T.C. a adoptat un plan de acţiuni pentru elevi în cursul vacanţei de vară. Dintre acestea menţionăm: or­ganizarea a numeroase centre de vară pe lingă cluburile tineretului şi li­nele­ şcoli, în cad­rul cărora se va desfăşura o bogată­ activitate sportivă şi cultural-artisticâ. Centrele de v­ară funcţionează la: A­teneul tineretului. Din programul de vacanţă, se de­taşează cîteva acţiuni deosebite: „Fo­rumul tineretului“ întilnire cu per­sonalităţi artistice, culturale, politice (la Ateneul tineretului), „Recital mu­­zical-literar“ dedicat zilei de 23 Au­gust, — „Pagini de neuitat din istoria partidului şi poporului român“ —­ în­tîlniri ale elevilor cu vechi militanţi ai mişcării muncitoreşti şi revoluţi­o­­nare (casa de cultură „Mih­ai Emi­ Vacanța de vară la duhurile tineretului Liceul „C­. A. Rosetti“, Liceul 24 (sec­torul X), Casa de cultură „Mihai E­­minescu“, Stadionul „Fundeni", Li­ceul nr. 37, ştrandul „Sirena“, sala C.E.F.S. din str. Luca Stroici nr. 13 și Ştrandul tineretului — Băneasa (sectorul 2), Şcoala generală nr. 64, Liniversal-club (sectorul 3), Stadionul „Campia“, Baza sportivă „Recolta“, Clubul T-4 (sectorul 4), Tehnic-club si stadionul „Constructorul“ (sectorul 5), clubul „Progresul“, Ștrandul ti­neretului, ștrandul U.C-R. (sectorul 6), Basa sportiva, „Electra“ și Ecran-club (sectorul 7), Modern-club şi „Parcul copilului" (sectorul 8). neseu“); vizionări de filme documen­tare şi artistice pe teme de circulaţie (Tehnic-club); „Cinerama“ — prezen­tări de filme artistice româneşti şi străine, „Salonul literar“, „Joi­a tine­retului“ (Modern-club) etc. întreprinderea cinematografică Bucureşti va organiza pe timpul va­canţei , la cinematografele „Doina“ şi „Timpuri noi“ vizionări ele filme ar­tistice pentru copii şi tineret, filme documentare, ştiinţifice şi de actua­lităţi. Muzeele de artă şi de istorie vor organiza pentru elevi seri mu­zeale. In taberele locale vor avea loc concursuri, proiecții de diapozitive, diafilme, documentare de artă. D Premiera la Opera „ZORILE“ - un nou balet românesc UPĂ „Primăvara“. Opera a montat in premieră un nou balet românesc cu o tematică militantă — „Zorile“ — de această dată insă de dimensiunile restrin­­se ale unui singur act (prezentat in completarea spectacolului ,,Nasta­­sia" de Cornel Trăilescu). Bazîn­­du-se in principal pe muzica poe­mului simfonic „Prăbuşirea Dofta­­nei“, scris de Alfred Mendelsohn in 1949 ca un omagiu adus luptei eroice din ilegalitate­a comuniş­tilor, coregraful Vasile Marcu a imaginat un libret evocînd in pri­ma parte suferinţele indurate de luptătorii revoluţionari deţinuţi în temniţele burgheziei, iar în par­tea finală vitvătaia războiului şi ivi­rea zorilor unei vieţi noi. Pentru a­­ceastă ultimă parte a baletului s-a făcut apel la finalul Simfoniei a VII-a a aceluiaşi compozitor, lu­crare scrisă cu mai bine de 15 ani mai tîrziu într-un stil substanţial diferit, ceea ce a impietat asupra unităţii organice a muzicii Dacă scenografia (Roland Laub) ni s-a părut insiprată prin modul ingenios în care a sugerat diferitele ambianţe ale desfăşurării baletului (de la cenuşiul zidurilor închisorii pînă la luminoasa scenă concluzivă a eliberării), folosind exclusiv pro­iecţii de diapozitive. În schimb, co­regrafia (Vasile Marcu) nu s-a ri­dicat la nivelul aşteptărilor, recur­­gind la formule uzate. In aceste condiţii, ansamblul de balet şi cei trei solişti — Petre Ciortea (Comu­nistul), Elena Dacian (Logodnica) şi Adrian Gheorghiu (Gardianul şef) — au realizat ceea ce le-a permis partitura regizorală. Aşteptăm, pentru stagiunea vii­toare, ca domeniul concepţiei core­grafice să se afirme prin mult do­rita împrospătare pe care talenta­tul colectiv de dansatori al primei noastre scene lirice este îndreptă­ţit s-o aştepte, la fel ca şi publicul. E. EUAN Final apoteotic : Se ivesc zo­rile unei noi vieţi Cum­ e corect ? REFLECŢIE... N FAŢA unei greşeli de exprimare, cea mai justă atitudine este aceea de a o descoperi şi a o îndrepta. Atît şi nimic mai mult — căci ceea ce interesează, In primul rînd, este apăra­rea corectitudinii limbajului folosit. I Dar — iată — peste un pasaj ca a­­cesta in textul tradus al monografiei consacrate unui artist : „Părinţii în­cearcă sâ-i mîngîie dar ce putere au cuvintele, bietele lor cuvinte goale, în faţa acestei fiinţe care s-a înflăcărat nebuneşte, care şi-a evitat bucuria şi şi-a strigat în gura mare fericirea şi al cărui vis s-a topit ca un balon de săpun ?“ Intîlneşti — zi­ — un asemenea e­­nunţ, constaţi că autorul lui ii­ pune pe care in relaţie cu vis şi nu, cum ar trebui, cu „acestei fiinţe“, ceea ce ar fi rezultat forma „al cărei vis“, con­staţi, deci, greşeala, o îndrepţi şi treci mai departe... Se întimplă, însă, ca, in privinţa mî­­nuirii aceluiaşi element gramatical (care), să intîlneşti o greşeală asemă­nătoare aceleia din fraza citată mai înainte — numai că de astă dată, nu te poţi limita la îndreptarea erorii, dat fiind — cum să spun ? — caracterul pretenţios al conţinutului din pasajul respectiv. Iată pasajul cu pricina, pe care îl desprind din textul scrisorii a­­dresate de un corespondent titularului rubricii sportive a unei reviste săptă­­mînale : „Vrem să-i acordăm încredere marelui refuzat şi exilat C. Teaşcă, a­­cest Marc Aureliu, acest Saint-Just baroc al fotbalului, ale cărei (în loc — evident — de „ale cărui“, n. n.) idei curajoase sînt străbătute de parfumuri carteziene“. Şi aci — spuneam — avem de-a face cu greşeala săvîrşită de autorul primu­lui citat. Este, însă, parcă o deosebire intre pasajul acela şi enunţul al cărui autor, numai în 2—3 rînduri de text, ţine să ne arate că ştie cine au fost Marc Aureliu, Saint-Just, Descartes — fără a ne dovedi, totodată, că ştie să scrie şi corect. Poţi, atunci, să treci peste greşeală, fără să mai faci şi vreo reflecţie la adresa autorului ei ?. . . N. Mihăescu CINCINALUL» wiWMgWBBiHMniwnwTT^^TiiiiTmwin*TMTM1*— im ■!—iwiii iiimiiii im—«»«—■—in «mmm un wmn In patru ani și jumătate: Inteligenţa tehnică (Urmare din pag 1) uz general, prin înlocuirea tablei_ la­minate la cald cu cea laminată la rece. Pe lingă performantele tehnice superioare obţinute, această reali­zare aduce o economie de 30 tone tablă de oţel electrotehnic şi de 6 tone conductori de cupru. Altfel spus, cu aceeaşi cantitate de mate­rii prime putem realiza anual, su­plimentar, 200 de motoare. Rezultatele obţinute nu-i satisfac insă pe comuniştii uzinei. Efortul lor se îndreaptă, în continuare, spre realizarea de noi repere, îmbunătă­ţite calitativ, dar folosind cantităţi mai reduse de materii prime. Se gă­sesc astfel în fază de asimilare o serie nouă de motoare antiexplozive şi alta de motoare asincrone cu inele, destinate instalaţiilor de ri­dicat, care vor fi realizate cu o re­ducere substanţială de materie pri­mă activă, economiisindu-se anual 15 tone tablă silicioasă şi 15 tone conductori de cupru. In plus, se va realiza o corelare a puterii şi a di­mensiunilor de montaj, cu cele existente pe piaţa internaţională, ceea ce înseamnă o poartă larg des­chisă spre export. Cererea pe piaţa externă - o oglindă a competitivităţii (Urmare din pag. 1) Brazilia, Venezuela şi altele, calitatea şi înalta ior tehnicitate, gama foarte largă a tipurilor începînd de la 1.5 la 19,3 tone, au contribuit, fără îndoială, la aprecieri elogioase de la partenerii noştri. In prezent, peste 70 la sută din producţia de unităţi de pompaj se ex­portă, cererile fiind în creştere. Aş dori să scot în evidenţa şi faptul că începind de la proiectare şi pînă la execuţie, to­tul se face numai de către uzina noastră. După cum vreau să remarc că» POR­NIND DE LA IDEEA CARE IŞI FACE LOC TOT MAI LARG IN RINDURILE PROIECTANŢILOR, CA PUTEREA UNUI UTILAJ NU STA IN CANTITATEA DE METAL INVESTIT IN EL, IN GREUTA­TEA LUI, CI IN MUNCA DE CO­NCEP­­ŢIE, ANUL TRECUT AM ÎNCEPUT RE­­P­ROIECT­AREA ŞI REDIMENS­IO­NAREA UNOR TIPURI. Astfel, am redus consu­mul de metal cu circa 300 kg. pe fiecare u­­nitate, am îmbunătăţit soluţiile construc­tive, ceea ce a dus la creşterea dura­bilităţii. In prezent, ne ocupăm de lăr­girea gamei sortimentale. Bunăoară, la Tîrgul internaţional de la Bucureşti din 1971 am expus o unitate de pompaj cu contrabalansare pneumatică, care sie află deja, în faza probelor indus­triale. De asemenea, se află în fază de proiectare — va fi gata pînă la sfir­­şitul anului — o unitate cu manivela în faţă. Pe scurt, cîteva cuvinte şi despre un alt produs cu care uzina »Vulcan« s-a impus pe piaţa externă. Este vorba de cazanul de abur de 4 tone, monobloc, care egalează cele mai bune perfor­manţe mondiale. Pînă acum am livrat în Uniunea Sovietică un număr de 32 bu­căţi, mai livrăm în luna iulie încă 10 şi am încheiat contracte pentru alte 32. Şi în ceea ce priveşte cazanel© de abur de diferite capacităţi există o susţinută preocupare pentru perfecţionarea lor calitativă şi lărgirea gamei, de tipodi­­mensiuni, spre a putea concura com­petitiv, cu cele mai recunoscute firme străine. Din aceeași materie primă, valori superioare • Utilaje de înalta tehnicitate ♦ Reducerea efortului valutar, obiectiv prioritar • Război pneumatic, fara suveică • Pe la 500 gr. metal pentru un inel de ring, la numai 160 gr. Pe platforma complexului de la Casa Scînteii am întîlnit, zilele acestea, prin­tre „vedetele“ Expoziţiei internaţionale de maşini pentru industria textilă, con­fecţii, tricotaje, pielărie şi încălţăminte şi cîteva aparţinînd CIUTAC-ului. Ca­racteristica lor — parametrii ridicaţi, competitivi. De pildă, rezumîndu-se doar la un exemplu : maşina de tricotat tricot pluşat sporeşte productivitatea cu 25 la sută ! (In semestrul I s-au realizat primele 15 bucăţi). — In ceea ce priveşte producţia noas­tră de utilaje — ne spune ing. ENE ŞTEFAN, director tehnic de centrală — suntem­ preocupaţi de a investi în fiecare produs cît mai multă inteligen­ţă tehnică ştiind că numai în acest fel putem spori substanţial eficie­nţa acti­vităţii noastre. Desigur, căile de acţiune sînt numeroase. Iată citeva exemple : este în avizare studiul tehnico-economic de asimilare a maşinii de tricotat îm­brăcăminte exterioară, o „premieră“ de deosebită importanţă , am diversificat, şi vom diversifica în continuare, tipo­­dimensiunile maşinilor circulare de tri­cotaj „Carpaţi“, „Harghita“, „Interlock“, suprafaţa tricotului realizat fiind mult mai apropiată de dimensiunile confec­ţiilor şi, astfel, consumul specific, re­­ducîndu-se considerabil ; acelaşi scop îl urmăresc şi maşinile rectilinii de tri­cotat după conturi (modelul experimen­tal a­colst realizat, urmînd ca în se­mestrul Ii să se definitiveze proiectul de execuţie) ; prin înaltele sale perfor­manţe tehnico-economice se impune şi războiul pneumatic fără suveică, in­venţie românească brevetată cu o pro­ductivitate sporită, uzură redusă şi zgo­mot aproape imperceptibil. — Ştim că vă preocupă şi reducerea efortului valutar. — Aş aminti aici, în primul rînd, eli­minarea importului de furtunuri pentru irigaţii şi incendii, prin asimilarea aces­tora în fabricaţia noii capacităţi de la Fălticeni. Totodată, preocuparea pentru diversificarea maşinilor de cupat in­dustriale, pentru toate tipurile de gro­simi de material şi tipuri de cusături — materializată in semestrul I în realiza­rea a nouă tipodimensiuni, încă şapte urmînd a fi finalizate pînă la sfîrşitul anului — a condus şi ea la importante economii valutare, încă două exemple, pe aceeaşi pro­blemă, dar de perspectivă. Sînt în curs de proiectare două maşini-agregat de găurit pereţii laterali la războaiele de ţesut, precum şi noi linii tehnologice de aplicat pastă amidon şi pastă nitro­­lae, pentru realizarea prizei de legăsă­torie. Desigur, lista utilajelor de înaltă pro­ductivitate pe care ni le propunem să le asimilăm este mult mai lungă ; voi menţiona însă, în încheiere, în mod special, pe cele menite să realizeze pie­lea sintetică, maşinile de interţesere, li­niile de construcţie, uscătoarele şi val­­ţurile de răcire. — In ce priveşte reducerea consumu­rilor specifice ? *—■ Ne-am angajat să sporim economi­ile de metal de la 90 la 140 tone. Nu­mai prin trecerea de la fabricaţia ine­lelor de ring din ţeavă în loc de bară, vom cîştiga, anul acesta, 50 tone metal, înainte pentru un inel consumam 500 gr metal, acum numai 160 gr. De altfel, în marea lor parte cele 80 utilaje pe care CIUTAC le livrează in­dustriei textile au fost — sau vor fi — reproiectate pe linie constructivă și teh­nologică, î­n scopul reducerii consumu­­lui specific de metal. Grafice pentru terminarea lucrărilor restante 30 octombrie 1972 — executarea faţadelor 31 decembrie — efectuarea recepţiilor şi a remedierilor In octombrie 1971, Secretariatul Comite­tului Central al Par­tidului Comunist Ro­mân a aprobat u­n program de măsuri privind îmbunătăţirea activităţii de construc­­ţii-montaj. In baza a­­cestuia, Comitetul e­­xecutiv al Consiliului popular al municipiu­lui Bucureşti a apro­b La finele anului 1971, un număr de 217 blocuri, date în folosin­ţă în anii anteriori, aveau faţadele ne­executate. De asemenea, un mare nu­măr de blocuri aveau recepţiile pre­liminare şi finale neefectuate. Pen­tru înlăturarea acestor neajunsuri, sursă permanentă de sesizări şi re­clamaţii din partea locatarilor, Co­mitetul executiv al Consiliului popu­lar municipal a luat măsuri concre­te, menite să ducă pînă la sfîrşitul anului la lichidarea lor. Aplicarea acestora a început imediat, între­­prinederile constructoare acordîndu-le toată atenţia. Astfel, pînă la 30 iu­nie, au şi fost executate faţadele la un număr de 85 de blocuri, însumînd circa 300 000 m.p. (din totalul de 680 000 m.p.) ; s-a efectuat recepţia preliminară la un număr de 70 blocuri cu 4 000 de apartamente, iar recepţia finală la alte 90, cu peste 5 500 apartamente. Deşi pînă la termenul stabilit mai avem de efectuat un mare volum de lucrări, totuşi, datorită măsurilor a­­doptate de Centrala construcţii mon­taj, cît şi de fiecare întreprindere în parte, acestea vor fi respectate. Se va acţiona în aşa fel ca toate ră­­m­înerile în urmă să fie recuperate pînă la 30 septembrie, urmînd ca în luna octombrie să se intre în nor­mal. S-au luat măsuri pen­­pentru extinderea mecanizării lucră­rilor la faţade prin folosirea turbo­­comurilor şi schelelor tip ICOM, pen­tru folosirea raţională a forţei de muncă şi generalizarea acordului global, pentru asigurarea cu priori­tate a materialelor de care au ne­voie întreprinderile constructoare etc. brie 1972. Care e sta­diul actual şi ce mă­suri se iau în continu­are pentru ca grafi­cele respective să fie respectate ? La aces­te întrebări ne răs­punde tov. C. TEO­­DOSESCU, director tehnic coordonator al producţiei la Centrala construcţii montaj Bucureşti, bat grafice de execu­ţie a tuturor faţadelor, restante şi de efec­tuare a recepţiilor preliminare, şi finale, cu care ocazie să se înlăture şi deficienţele constatate. Termenul pentru faţade a fost stabilit pentru 30 oc­tombrie, iar pentru recepţiile preliminare şi finale ,- 31 decem­ Alimentaţia publică bucureşteană (Urrătare din pag. 1) Iea Rahovei 267. Tot aici va func­ţiona şi o secţie de patiserie. Actualul bufet „Oraviţa“ va fi transformat într-un local tip expres. In planul de măsuri pentru anul 1973 s-a prevăzut înfiinţarea altor unităţi cu autoservire, tip „gospo­dina“, cu preparate dietetice si tip rotiserie. I.A.P.L. „ALUNIŞ“. In localul din calea Rahovei nr. 50 se va amenaja o unitate cu profil „gospodina", in­clusiv un rotisor. O secţie „gospo­dina“ se va înfiinţa şi în localul din calea Rahovei nr. 86. In cadrul res­taurantului „Prieteniei“ va lua fiinţă o secţie pensiune pentru elevi. Se preconizează, de asemenea, moderni­zarea bucătăriei de bloc din piaţa Splaiului. Se vor extinde spaţiile productive şi de expunere, unitatea va fi dotată cu noi tipuri de mobi­lier şi agregate frigorifice. I.A.P.L. „AZUGA“. Bufetul „Măgu­rele“ din str. Cuza Vodă nr. 56, va fi transformat într-o rotiserie. La crama „Vadul Dîmboviţei“ din ca­lea Şerban Vodă se vor efectua u­­nele amenajări în vederea repro­filării într-o unitate care să ser­vească preparate din carne de ber­bec. La unitatea „gospodina" Mără­­şeşti se va introduce un rotisor. Tot aici se vor desface produse de pa­tiserie şi cofetărie pentru consumul acasă. In str. Lînăriei nr. 74 se va amenaja o berărie. I.A.P.L. „RARAU“. Restaurantul „Potcoava“ va fi transformat în ro­tiserie. Bufetul „Decebal“ va func­ționa în viitor cu profil complex : linie de autoservire, secţii de prepa­rate şi semipreparate „gospodina“, rotiserie. In cursul acestui an, cinci unităţi vor fi renovate şi moder­nizate. I.A.P.L. „ARAD“. Această întreprin­dere preconizează să înfiinţeze o sec­ţie „gospodina“ în cadrul bufetului „Su­lina“, amenajarea a două secţii de rotiserie la bufetele „Maramureş“ şi „Motanul Negru" şi organizarea de meniuri pensiune pentru elevi la una din unităţile întreprinderii. S­ubliniind măsurile adoptate de conducerile multor I.A.P.L. nu putem trece totuşi cu vederea inerţia şi lipsa de preocupare pentru îmbunătăţirea în ansamblu a deservirii consumatorilor de care continuă să dea dovadă unele între­prinderi de alimentaţie publică. Este inadmisibil ca în cadrul I.A.P.L. „Bistriţa“, spre exemplu, să nu func­ţioneze nici o unitate cu linie de autoservire, cu profil „gospodina“, de pensiune sau de secţii care să servească preparate dietetice. Să ne mai mirăm atunci de ce ponderea producţiei proprii continuă să se menţină la un nivel extrem de scăzut ? Socotim, de asemenea, su­perficiale, departe de posibilităţile existente, planurile de măsuri întoc­mite de către conducerile I.A.P.L. „Kiseleff" , „Ialomicioara“, „Dună­rea". Nu mai vorbim de faptul că unele întreprinderi — I. A. P. L. „Pieţei“ şi I.A.P.L. „Segarcea“ — nici n-au răspuns la întrebarea adresată, cu aproape o lună, în coloanele zia­rului . „Cum vă propuneţi să valori­ficaţi rezultatele schimbului de expe­rienţă efectuat cu sectorul alimentaţiei publice clujene ?“ Conducerea T.A P.L.B. şi a Direcţiei generale co­merciale trebuie să manifeste o maxi­mă exigenţă, astfel ca întreprinderile din subordine să aplice măsuri or­ganizatorice deosebite, care să du­că la îmbunătăţirea substanţială a activităţii. Experienţa clujeană a demonstrat — şi de acest lucru s-au convins toţi participanţii — că în a­­limentaţia publică iniţiativa are un foarte larg cîmp de acţiune. E Admiterea în învăţămîntul profesionalI­ ntre 11—14 iulie va avea loc concursul de admitere în şcolile profesionale (curs (ie zi) şi ucenicie la locul de muncă, pentru toate locurile planificate. In cazul neocupării locurilor în se­siunea din iulie, se va organiza un nou concurs de admitere între 1—10 septembrie. Pentru ucenicie la locul de muncă se poate organiza şi o a treia sesiune, în perioada 20—30 sep­tembrie. Pentru învăţămîntul seral, concursul de admitere se va desfă­şura între 1—10 septembrie. L­a concurs pot candida absolven­ţii şcolii generale de 10 ani, ca şi promovaţii clasei a VIII-a, care nu au depăşit vîrsta de 18 ani în anu­l calendaristic în care se înscriu la concurs (şcoli profesionale — curs de zi— şi ucenicie la locul de mun­că), pentru învăţămîntul seral se pot însene persoanele care, indiferent de vîrstă, au absolvit şcoala generală sau posedă studii echivalente şi lu­crează in meseria în care urmează să se califice. I­n formularea subiectelor, atît la probele scrise, cît şi la cele orale, accentul va fi pus pe cunoştinţele şi deprinderile nece­sare însuşirii meseriei respective. De la Ministerul Educaţiei şi Invă­­ţămîntului aflăm că faţă de dispo­ziţiile iniţiale, potrivit cărora în a­­cest an concursul de admitere se organizează separat pentru promova­ra clasei a VIII-a şi separat pen­tru absolvenţii şcolii generale de 10 a­rî, au intervenit unele modificări. Absolvenţii şcolii generale de 10 ani nu vor mai susţine probe scrise şi orale, ci vor fi admişi pe baza unui colocviu cu privire la cunoştinţele din programa şcolară legate de mese­ria pentru care au optat. In cazul cînd candidaţii, absolvenţi ai şcolii generale de 10 ani, sînt mai mulţi decît numărul locurilor, iar cu pri­lejul colocviului toţi au făcut dova­da­ cunoaşterii noţiunilor din progra­ma de învăţă­mint, admiterea se va face în funcţie d­e media generală cu care a fost absolvită şcoala de 10 ani. După admitere, clasele vor func­ţiona, în general separat cu absol­venţii şcolii generale de 8 ani şi separat cu absolvenţii celor de 10 ani, durata de şcolarizare a aces­­tora din urma fiind — cu excepţia unor meserii — mai mică de 1—2 ani, faţă de durata şcolarizării ab­solvenţilor şcolii de 8 ani. levii admişi în şcolile profesio­nale ,- învăţămînt de zi sau la ucenicie la locul de producţie vor încheia, in termen de 15 zile de la începerea cursurilor, contracte cu întreprinderile sau instituţiile pentru care se pregătesc, prin care se sta­bilesc obligaţiile reciproce ale părţi­lor contractante pe perioada şcolari­zării, precum și după absolvirea șco­lii sau a uceniciei. (U. ma e ti n pag I de 30 de ani. In afară de latura alimentară, de asemenea citată de el (miere, carne crudă, peşte), din nou se vorbeşte despre optimism, linişte sufletească. Extrăgînd, aşadar, esenţa expe­rienţei celor doi longevivi — şi nu numai dintr-a lor — putem conchide, fără teama de a greşi, INIMĂ BUNĂ că şi reacţiile caracteriale au un cuvînt de spus în îmbătrîni­­rea prematură, în îmbătrînirea „urîtă“, chinuitoare. Să poţi afir­ma — şi încă în mod întemeiat — după 135 de ani de viaţă că n-ai fost încercat vreodată, de vreun sentiment de invidie, de răzbu­nare (deşi, fără doar şi poate, necazuri şi nedreptăţi o fi avut de îndurat şi cel în cauză), e mai mult decit admirabil (din punct de vedere moral, în primul rînd, dar — şi atei e aici, cele două planuri se interpătrund — şi din punctul de vedere al să­nătăţii), ceea ce demonstrează valoarea imensă a sănătăţii mo­­rale, influenţa hotărîtoare a acesteia, asupra celeilalte sănă­tăţi, directe, fiziologice, orga­nice. Se afirmă îndreptăţit : „Astăzi (Pe glob) flagelul nostru este cardiovascular“. Şi se citează printre cauze : alimentaţia nepo­trivită, existenţa accelerată, aglo­merările urbane etc De la o vreme însă, după temeinice stu­dii, factorii psihologiei, sociali şi de comportament au comple­tat lista (se merge pînă acolo îneît se lansează — întemeiată pe cercetări riguroase — ipoteza comportamentală a bolii corona­riene, conchizîndu-se că influen­ţele sociale, moravurile şi struc­­tura personalităţii constituie fac­tori decisivi în dezvoltarea bolii). De unde concluzia logică : cine are suflet bun, nefiind bintuit de pizmă, de spirit de revanşă cu orice preţ, cine trăieşte in sfera echilibrului pe care opti­mismul ţi-l dă, pare-se că are şanse sporite de a scăpa de „fla­gelul cardiovascular“. Deci , o inimă bună (omeneşte vorbind). Excelentă corespondenţă !

Next