Informatia Bucureştiului, octombrie 1972 (Anul 20, nr. 5939-5964)

1972-10-07 / nr. 5944

t U­N O­BIECTIV M­AJOR „Premiere" electronice Asimilarea şi introducerea în fabricaţie de noi produse constituie pentru colectivul uzinei „Electronica" o preocu­pare de prim ordin. Printre ultimele produse realizate de specialiştii uzinei, şi omolo­gate, se numără televizorul portabil F31, radioreceptorul „Mondial“ S 720 T, potenţio­­metrul cu întrerupător şi un... joc electronic — „ABC“. • Colectivul fabricii de Prne 00 „Steagul Roşu“ raportează tilde- 0 plinirea şi depăşirea angajament- 0 tului la capitolul „sortimente noi“. 0 Preocupat şi de diversificarea 0 producţiei, colectivul fabricii a 0 reuşit să ridice ponderea produse- 0 lor de specialitate cu 23 la sută, 0 îmbunătăţind în acelaşi timp, ca- 0 litatea lor prin folosirea adaosu- 0 rilor cu valori nutritive mari. 0 e deviză cotidiană la fiecare loc de muncă „Mai iute, bine şi mai efi “ La începutul acestui an, Uzina „Semănătoarea“ prezenta o premieră in domeniul maşinilor de recoltat: „Cora 1200“. Cu toate rezultatele bune obţinute la probele pe teren, colectivul uzinei a apreciat că varianta poate fi­ îmbunătăţită şi a hotărât, în consecinţă, să realizeze un prototip cu performanţe mult superioare. „Cora 1300“ Aceasta prezintă o­ multi­tudine de avantaje dintre care remarcăm: creşterea capacităţii buncăru­lui cu 600 de litri (ceea ce înseamnă o mărire a timpului de lucru intre două descărcări, şi micşorarea cu 2 la sută a pierderilor la scuturare), o productivitate ridicată — obţinută prin mărirea mesei da tăiere — sim­­plificarea comenzilor prin amplasarea motorului în faţă. FABRICA DE CONFECŢII ŞI TRICOTAJE BUCUREŞTI. Modernizări prin autoutilare a maşinilor şi dispozitivelor, îmbunătăţirea pro­ceselor tehnologice, extinderea chimizării ope­raţiilor principale, iată numai cîteva dintre căile ce determină creşterea productivităţii muncii, permanenta îmbunătăţire a calităţii produselor. In fotografie : In staţia-pilot se verifică un nou sistem de organizare a fluxului tehnologic interoperaţional — manevrarea­ în bloc a pieselor suspendate pe transportor. Memorie MIRCEA MERIVAN Care dintre vestiţii psihologi sau psihiatri ? — Platonov mai mult ca sigur, prezintă un caz­ clinic rar — tulburător exemplu pentru profunzimile încă în­văluite de mister ale geneti­cii moleculare. Individul citat nu uita niciodată nimic. Me­moria lui, asemenea unei benzi de magnetofon fără sfîrşit. Imprima fără încetare şi nese­lectiv totul — versuri şi maxi­me în diferite limbi străine (total necunoscute insului în cauză), articole întregi din ziare, partide de şah in nota­rContinuare inpag a I-af 1 D­espre convieţuirea socială am­­ mai avut prilejul să scriem. Normele traiului in comunităţi mai mari (cum este, spre exemplu, un bloc cu zece etaje şi cinci scări) sunt direct dependente de ceea ce am numi ţinuta morală a tutu­ror membrilor comunităţii, orice abatere a unuia sau altuia de la aceste norme însemnând răstur­narea unui echilibru firesc. Nu trebuie uitat că, răminînd la e­­xemplul enunţat, un astfel ele bloc echivalează cu o stradă avînd peste 200 de numere. Mutat din casa cu un singur nivel sau cu două niveluri, d­in curtea lui cu pomi şi grădiniţă de flori, omul va căuta să realizeze şi în noul spaţiu aspiraţiile sale de frumos. „Sîntem ca o familie mai mare“ . Din experienţa unor buni gospodari va căuta să-şi facă­­ plăcut me­diul ambiant, al­ lui şi al celor­lalţi. In acest context, aveam să răs­pundem invitaţiei preşedintelui u­­nei asociaţii de locatari, una din multele existente în Bucureşti o să vizităm blocul OS 2 din strada Obcina Mare nr. 4 — cartierul Drumul Taberei. Şi nu am avut ce regreta. Preşedintele, Pavel Mazilu­, ne spusese, în întâlnirea iniţială ce am avut-o la redacţie, că blocul în care locuieşte poate fi pe drept cu­vînt numit un bloc model. Şi faptele l-au confirmat. Nu ne-a fost greu să identificăm clă­direa, după grădina frumoasă şi îngrijită de la intrare. Pătrunzind apoi pe prima scară, reperele aveau să se înmulţească. Multe flori, ornamentale, la fiecare pa­lier tablouri, încrustaţii pe lemn, covoare, perdele la ferestrele scă­rii şi curăţenie, multă curăţenie. — Tot ce am făcut — şi blocid, proprietate de stat, e dat în fo­losinţă de circa 6 ani — este rea­lizat prin forţele noastre propriu încă de la început am putut să ne depistăm gospodarii — avea să-mi mărturisească un locatar. — Cum palierul e „curtea“ fie­căruia, avem grijă să arate cit mai frumos, ne-a declarat aic­io-Mihai Barbulescu (Continuare în pag a 11-a) irmuirnwwmTmmmmwiTTrmTmnmTinimNmniinmmimnrmnimiummiiiiininrimmiiinHnmmmiMnirinimnuumiiiiommiuiniTnmiirrTTrinumnmnniTimm!! iiiuimuuuuiiiiiuiiiuuiniiuuiiuiiimiiuiiiiiiiiiiiiiiiiuiiuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiuiiimiiiiiiiiiiiiiuumiiiiiiuuiiuiuuuuiuiiiiiiiiiuuumiiuiiiiuuuiiiumMmmi PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITT­VA 1 ZIAR Al COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI Al P.­ R ŞI AL CONSILIULUI POPULAR Al MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XX­­ Nr. 5944 6 PAGINI 30 BANI Sîmbătă 7 octombrie 1972 Coordonate industriale 73 Industria uşoară in dialog cu exigenţele cumpărătorilor Diversificarea producţiei şi îmbunătăţirea permanentă a calităţii repre­­zintă obiective de bază în activitatea colectivelor de muncă din industria uşoară. Pentru a vedea în ce fel şi pe ce căi se va materializa această preocupare, şi, în final, în ce chip se va „răsfrînge" ca în magazine, ne-am adresat unor factori de conducere din trei centrale industriale. Deci : Cum se va materializa diversificarea producţiei in perioada următoare, în con­textul modernizării dotări­lor şi promovării tehnicii noi? • Ce „plusuri“ se vor con­semna sub aspectul cali­tăţii? (Răspunsurile, In pag a V-a) începe contractarea apartamentelor etapei a IV-a din planul pe 1972 Contractarea apartamentelor de con­fort I, etapa a IV-a d­in planul anului 1972 cu 1, 3 și 4 camere, începe în ziua de 9 octombrie a.c. Programarea pe nu­măr de camere și zile s-a afișat în holul oficiului din str. Gutenberg nr. 1. • Lista priorităţi pentru aparta­mentele prevăzute în planul pe l976 se va­­afişa în jurul datei de­­15 octombrie a.c., câd se va anunţa şi data începerii contractărilor. Adunări de dări de seamă şi alegeri in organizaţiile de partid Un program concret clar şi riguros In peisajul atit de variat al Indus­triei bucureştene, Uzina de maşini electrice ocupă un loc aparte. Ne re­ferim nu atît la ’ specificul întreprin­derii, cît mai ales la calitatea sa de unitate fruntaşă, preocupată în per­manenţă de bunul mers al produc­ţiei, de găsirea unor metode noi, efi­ciente prin care să-şi aducă din plin contribuţia la realizarea angajamen­tului asumat de Organizaţia de par­tid a Capitalei ! CINCINALUL IN PATRU ANI SI JUMĂTATE ! Acum, cînd în uzină se află in plină desfăşurare adunările de dări de seamă şi alegeri, comuniştii dez­bat pe larg, într-un spirit de înaltă exigenţă partinică, problemele mul­tiple cu care se confruntă secţiile uzinei, propun măsuri menite să ri­dice pe o treaptă superioară munca politico-organizatorică, avînd deplina convingere că numai aşa se vor a­­chita cu cinste de sarcinile economice ce le stau în faţă. Vă propunem, în reportajul ce ur­mează, să poposim la organizaţia de bază nr. 8, în primul rînd pentru că aici, în secţia construcţii metalice, comuniştii au lansat chemarea de a realiza planul cincinal în patru ani şi cinci luni. Argumentul lor ? De­păşirea lună de lună a planului de producţie la principalii indicatori. în darea de seamă prezentată la adu­narea generală sunt explicate şi căile care au facilitat obţinerea acestor re­zultate. Iată-le­­ de lucru, • organizarea ta flux continuu a întregii activităţi de producţie ; • imprimarea unei discipline exemplare de muncă la atelierul de­bitare ; IA. Dunăreanu Gh­. Niculiţa (Continuare in pag. a V-a) La biblioteca Casei de cultură a sectorului 7 poţi In­clu­i zilnic astfel de imagini 'a wwwmww .ww \\\\\\\\\\\\\\\\\\\ Perspectivă din modernul cartier 7 Han VIZITA DELEGAŢIEI COMITETULUI UNIUNII SOCIALISTE ARABE AL GUVERNORATULUI CAIRO Continuîndu-şi vizita în Capitală, ieri, delegaţia Comitetului Uniunii Socialiste Arabe al Guvernoratului Cairo, condusă de Sayed Zaki, mem- bru al Comitetului Central al Uniunii Socialiste­ Arabe,­ prim-secretar al Comitetului Uniunii Socialiste A­­rabe al Guvernoratului Cairo, a purtat discuţii la Comitetul de partid al sectorului 3. In conti­nuare, membrii delegaţiei au fost oaspeţii Fabricii de maşini unelte şi agregate. La sediul comitetului de partid membrii delegaţiei s-au intere­sat de activitatea desfăşurată de or­ganizaţia de partid din uzină. In a­­ceeaşi zi membri ai delegaţiei au făcut o vizită de lucru la Comitetul de femei din municipiul Bucureşti. Azi dimineaţă, membrii delegaţiei au fost primiţi la Consiliul popular al municipiului Bucureşti de tovară­şul Dumitru Joiţa, prim-vicepreşedin­­te al Comitetului Executiv. Au fost de faţă membri ai Comitetului Execu­tiv, deputaţi. Cu acest prilej oaspeţii au luat cunoştinţă de activitatea des­făşurată de organele de stat locale, de perspectivele de dezvoltare a mu­nicipiului. Oaspeţii au informat gazde­le despre problemele cu care se con­fruntă Guvernoratul Cairo. In continuare, delegaţia a vizitat noi cartiere de locuinţe din Capitală. Foto: N. Dumitrescu ACTUALITĂȚI S-a deschis rotiseria „Codlea“ Fostul bufet Cod­lea“ din str. Bu­nuri­lor a fost supus unor ample amenajări și transformări interioare. O­­­ată, cu efectuarea lor, I.A.P.L. „Am­triu și-a propus să deschidă aici o unitate cu profil inedit. Au fost instalate, bunăoară, două rotişoare, unul destinat pregătirii puilor, celălalt specialităţii unităţii, con­sumatorilor li se vor oferi două specia­lităţi ale casei (o combinaţie de fripturi de porc, vacă şi batal şi a fripturii îm­pănată) precum şi garnituri din cartofi prăjiţi preparaţi la comandă şi în faţa clientului şi numai vinuri la pahar. Rotoseria „Codlea“ care dispune de 125 de locuri şi-a reînceput astăzi acti­vitatea. Confecţii din blănuri La unităţile de confecţionat şi reparat obiecte - din blănuri -s-au­­pus in vinzare o serie de articole realizate în atelierele cooperativ al „Brinarilor“ , căciul-jaulezi­­din piei ovine naturi, căciuli model cos­monaut (din piei velurate), haine din mieluşcă şi ieduţă de Mongolia ş.a. Tot cu materii prune din Mon­golia s-au confecţionat : garnituri (căciuli, gulere, manşete) d­in blană de „Şasliki“ şi haine din blănuri de nutria. Un alt produs realizat de cooperativă: pălării bărbăteşti d­in piele. COMERCIALE Ronseria „Codlea” la aşteptarea consumatorilor. • IDER anunţi că in scopul efectuării unor lucrări de îmbunătăţire a condi­ţiilor de alimentare cu energie electri­că, duminică 8 octombrie 1972, intre orele 7 şi 14 se va întrerupe furnizarea energiei electrice la toate categoriile de consumatori situaţi in următoarele zone: _ str. Drumul Intre Tarlale — str. Iosifeşli — şoseaua Gărn­­ăţelu şi străzile de­rivate din aceasta. — bd. Industriilor şi străzile derivate din acesta. — comuna Pantelimon. \\\\\\\\\\\\m NOI PASAJE DE NIVEL In curînd, după cum aflăm de la Direcţia regională de drumuri şi poduri, va începe construcţia a două noi pasaje de nivel pe sub calea ferată. E vorba de pasajul Jilava pe şoseaua Bucureşti — Giurgiu, ca şi de cei de pe şo­seaua Măgurele. Aceste lucrări sunt menite să ducă la îmbună­tăţirea condiţiilor de circulaţie, eliminînd aşteptările, ca şi peri­colele de accidentări pe drumu­rile intersectate de calea ferată. 41 In sfîrşit, astăzi, magazinul întreprinderii de prezentare a produselor industriei alimentare (str. Boldiman nr. 2) şi-a preluat activitatea. Deocamdată numai parterul, urmind ca in cite­va zile să se redeschidă şi restul unităţii. Intr-un decor cu motive folclorice şi elemente de arhitectură româ­nească, fiecare centrală industrială îşi prezintă, cu indicaţia mărcii de fabrică produsele. Au fost amenajate sectoarele următoare : desfacerea brînzeturilor (există Si ..premiere“ ca Jiul, Tismana, Ţaga etc.) a produselor conservate prin frig (circa .30—­40 sortimente de fructe-legume și preparate culi­nare — ciorbă de burtă, borș mol­dovenesc), a mezelurilor, a pro­duselor zaharoase (multe sorti­mente noi şi, mai a­les, ambalaje foarte reuşite şi originale), pre­cum şi un sector pentru tutun şi ţigarete. Menţionăm ca o mare parte a produselor din magazin constituie „seria“ unicatelor pre­zentate la pavilionul de­­mostre de bunuri de consum din­ anul trecut. , în cadrul manifestărilor pri­lejuite de Congresul internaţional al reclamei comerciale din ţările socialiste, desfăşurat de curind la Pozdani — R.P. Polonă — a avut loc un concurs, de vitrine la care au participat şi specialişti din ţara noastră. Vitrinierii şi decoratorii români în­ mare majoritate bucu­­reşteni au obţinut un premiu I, un premiu TI şi o menţiune. A TREIA GRĂDINIŢĂ DE COPII ÎN COMUNA OTOPENI­ ­ La peste 300 vor creşte locu­rile în grădiniţele de copii din comuna suburbană Otopeni, prin construirea unei a treia unităţi la a cărei fundaţie se lucrează in prezent. „ Comitetul­ sindicatului Radio­­televiziunii organizează — azi şi ,mîine,­ ora 19.30 — la Sala Pala­tului un spectacol de varietăţi la care îşi dau concursul o serie­de .,capete de afiş“, printre care menţionăm­­ pe Margareta. Pislaru Anda Călugăreanu, Mihai Con­­stantinescu, Doina Badea, Corina Chiriac, acompaniaţi de orchestră de muzică uşoară condusă f­e Sile Dinicu). Programul folcloric se bucură de participarea inner­­preţilor Marcel Budacă, Maria Pietraru, Mariana Băd­oiu,­­taini­ca Puc­­ea mi, Nelu Orian ş.a. (în compania orchestrei de muzică populară dirijată de Radu v­oi­­nescu). Momente vesele : Hor­ia Șerbanescu, Nae Lăzărescu, l-mu .Calipescu.. . Sezonul rece şi iniţiativă­, inexistentă a unor cooperative T­oamna a adus în actualitate (ca în fiecare an de altfel) o seamă de prestaţii de sezon la care sunt din plin solici­tate cooperativele meşteşugăreşti­­ (începînd cu anumite reparaţii speci­fice anotimpului şi terminînd cu „toa­leta“ de iarnă a autoturismelor). De­sigur, colectivele cooperativelor cu­nosc (sau ar trebui să cunoască) cel mai bine care sunt solicitările de vîrf în actuala perioadă, pornind de la experienţa (şi de la unele deficienţe) din anii trecuţi. Tocmai (de aceea, am pornit şi in această anchetă, atit de la cerinţele exprimate de cetăţeni, cit şi de la planurile de măsuri ale cooperative­lor respective. Nu se poate contesta că nu s-a produs o anumită îmbunătă­ţire, remarcată cu satisfacţie de nu­meroşi beneficiari. La cooperativa „Automecanica“, bunăoară, s-au orga­nizat echipe pentru pregătirea autotu­rile de amenajare a locuinţelor (cu excepţia sobelor), cooperativa „Con­structorul“ dovedeşte mai multă promptitudine, ca şi cooperativa „Teh­nica sticlei" in privinţa înlocuirii geamurilor ş.a.m.d. Dar, in pofida unor asemenea re­zultate, trebuie să subliniem, din nou, că în prestaţiile de sezon, ca şi în alte servicii pentru populaţie, se men­ţine încă o anumită doză de impro-rismelor în vederea iernii . Coopera­tivele de confecţionat îmbrăcăminte şi încălţăminte după comandă au introdus, în multe unităţi, lucrul în două schimburi, ceea ce a determinat scurtarea termenelor de execuţie, al­tădată exagerat de lungi ; în lucră­ Petre Dinescu (Continuare in pag a V-a) Dialog la Dresda . NOTE DE DRUM Int am­ dus cind am trecut pen­tru prima oară prin Dresd­a. Spun „am trecut“ — deoa­rece numai vizită nu se putea numi oprirea de o zi, suficientă pentru a rămine cu o imagine cutremură­toare despre ruinele ce păreau fără sfîrşit. în acele condiţii, planurile edililor de refacere a clădirilor de importanţă istorică — şi în primul rind a vechiului centru de ridi­care a unor cartiere de locuinţe concepute în spiritul cerinţelor mo­derne de confort, păreau un viu superb, dar greu de înfăptuit. De altfel, ,nici interlocutorii nu păreau dispuşi să vorbească despre date certe în legătură cu realizarea proiecte­lor : „Peste zece, douăzeci de ani“... Stelian Diaconu (Continuare în pag a Vha) BULETIN METEOROLOGIC INSTITUTUL ME- ^ TEOROLOGIC CO- % MUNICA 5 Azi la ora 0­8 în Bucureşti tempe- 0 ratura aerului a fost 0 de 10 grade. Maxima 0 de ieri în aer a fost 0 de 10 grade, iar mini- 0 ma d­in cursul nopţii 0 de 9 grade. 0 Timpul probabil de 0 mîine . Cerul va fi 0 variabil. Vîntul va su- 0 fia potrivit. Tempera- 0 tura aerului : minima 0 va fi cuprinsă între 0 0 și 8 grade, iar maxi- 0 ma între 15 și 17 gra- 0 de. 0­ ­ ii ii ii I ii ii ,111 > 1111 ii 11 ii 111 ii 11111 ii I / • Azi dimineață, la 0 policlinica „23 August" 0 a avut loc o largă ac- 0­iune de donare enon- g­mică de singe. Printre 0 donatori s-au aflat 0 numeroşi salariaţi ai­­ uzinelor „Republica", IV „23 August". F.R.B. şi 0 de la alte întreprinderi 0 din sectorul 3.0 Peste 300 de studenţi ai Facultăţii de generală, anii I—IV, participă în aceste zile la sor­­tarea cartofilor pe rampa de la Cotroceni, aparţi­­nit­d de centrul 4­­.L.F. I­n 1939, .Intr-una d­in clasele Şcolii generale nr. 17.fi, „re­gele­­sporturilor" devenea o m­aterie de bază : patru ore săptămînale de fotbal intrau in pro­grama obligatorie de învăţămînt. Aşa s-a născut prima clasă cu program special de educaţie fizică într-o şcoală generală din­­ Bucureşti, model după care apoi aveau să apară mai multe ,,copii“­­ la Şcoala generală nr. 180 — atletismul, la Şcoala nr. 60 — baschetul, la Şcoala nr. 39 — vo­leiul, iată sporturile care, alăturîn­­du-se clasicelor două ore de educaţie fizică au­­pătruns în şcolile generale. Scopul înfiinţării claselor speciale , angrenarea, în primă instanţă, a unui număr cît mai mare de elevi pen­tru activitatea sportivă sistematică — măsură venită în sprijinul imperati­vului de a creşte o generaţie sănă­toasă, multilateral dezvoltată — iar ca obiectiv final asigurarea schimbu­lui de mîine al sportului de perfor­manţă. Desigur că de acum unele constatări au putut fi făcute , se în­trevăd deja , perspectivele de dezvol­tare a acestui experiment. Iată­ te­mele pe care am dorit să le­ aducem in discuţie. Am invitat în acest scop pe inspectoarea EUGENIA ŢICA­­LTUC, din Inspectoratul şcolar al municipiului Bucureşti, pe vicepres.e­(Continuare in pag a V-a) Sorin Sotmori In discuţia specialiştilor Clasele cu program special de educaţie fizică ■V

Next