Informatia Bucureştiului, ianuarie 1973 (Anul 20, nr. 6017-6041)

1973-01-31 / nr. 6041

Pag. a 2-6 Varietăţi sub egida A.T.M. 1 Uproaji® In fiecare zi a săptă­­mtnii trecute, la matineu fi seara, publicul a umplut până la ultimul loc Sala Palatului, pentru a urmări spectacolul „Varietăţi ’73", prezentat sub egida A.T.M. Fireşte, întotdeauna spectacolele de varie­tăţi s-au dovedit de succes sigur, însăşi formula acestui tip de re­prezentaţie de divertisment stimu­­lind interesul unui public larg, foarte variat. Dar cel la care ne referim a avut un atu­­n plus : A.T.M.-ul şi, implicit, regizorul Nicolae Frunzetti, au mizat nu doar pe atracţia muzicii uşoare şi a glumei (prezentă iu comperatul lui Horia Şerbănescu), ci fi­ee cea a­ muzicii populare, adăugind nu­mere specifice de music-hall şi chiar texte din Shakespeare (exce­lent interpretate de Dumitru Fur­­dui). Astfel, în sală au fost pre­zenţi, alături, admiratorii populari­lor interpreţi de folclor Maria Cio­­banu şi Ion Dolănescu, cei ai bale­rinilor de la­ operă (Valentina Massini şi Ion Alexe au interpre­tat un graţios dans modern), ama­torii de muzică uşoară (reprezen­tată prin melodii de succes cântate de Luchi Marinescu, Doina Spătaru, Dorin Anastasiu etc) şi cei care doreau să revadă evoluţia de ex­cepţie a artistului păpuşar R. Zolla, de astă dată îu tovărăşia persona­jelor sale dansatoarea neagră Şi Iliuţă. Lărgind astfel aria de cu­prindere a varietăţilor, A.T.M.-ul n-a dobândit doar un spor de suc­ces, ci a realizat şi un sensibil salt calitativ al unui asemenea specta­col, familiarizind publicul de diver­tisment cu elemente de teatru (vezi Shakespeare) şi cu momente fol­clorice mai puţin uzitate in astfel de reprezentaţii (mă refer la ex­celentul recital de ţambal susţinut de Toni Iordache, in compania fiu­lui său de zece ani). De remarcat acurateţea cu care două orchestre ale Teatrului „Ion Vasilescu" — cea de muzică popu­lară dirijată de Ion Albeşteanu şi cea de muzică uşoară condusă de Valenţiu Grigorescu — au acom­paniat soliştii şi au prezentat cîteva piese instrumentale. E. Comarnescu Expoziţie documentară de fotografii din Iran Muzeul de istorie al Republicii Socialiste România găzduieşte o am­plă expoziţie de fotografii care ilus­trează principalele etape ale progra­mului de reforme economice şi so­ciale iniţiat in Iran, acum un dece­niu, de şahinşahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr. Suita de imagini realizează o cuprinzătoare şi convin­gătoare trecere In revistă a prefa­cerilor esenţiale petrecute, la acest răstimp, in industrializarea ţării, dezvoltarea agriculturii, valorifica­rea resurselor naturale, dezvoltarea învăţămîntului —­ completate cu imagini despre viaţa cultural-artisti­­că iraniană. Este înfăţişată dezvoltarea Indus­triei siderurgice şi metalurgice, a industriei energetice (mărturie stau monumentale baraje ca acela de la Amir Kahir sau barajul care poartă numele şahinşahului), a industriei extracţiei şi prelucrării petrolului, a industriei locale (artizanatul, Indus­tria străveche a mătăsii, ţesutul co­­v­oarelor, industria iutei) etc. Refor­ma agrară, introducerea mecanizării it. agricultură şi alte măsuri au con­dus la creşterea producţiei in secto­rul rural. Viaţa cultural-artistică a Iranului de azi poartă, de asemenea, pecetea importantelor reforme care au mar­cat deceniul 1963—1973, între care un rol principal au jucat acţiunea de alfabetizare şi dezvoltarea invăţă­­mintului mediu şi universitar. Cul­tura iraniană rămîne indisolubil le­gată de Străvechile tradiţii ale acestui popor. Perpetuarea milenarelor Încli­naţii artistice este evidentă nu nu­mai în arta confecţionării costume­lor populare şi în obiectele de arti­zanat, dar şi in­vocaţia de construc­tor a poporului iranian. Mărturiile vechimii —■ mozaicuri, sculpturi, ba­soreliefuri, monumente istorice im­punătoare (palate, moschei etc.) — fac, in expoziţie, obiectul unei am­ple succesiuni de fotografii color de o înaltă ţinută artistică, imagini ca­re încheie această impresionantă tre­cere în revistă a realităţilor de azi ale Iranului. 1. Hol» O seară muzeală inedită Astăzi după-amiază, ora 1?, Muzeul Satului va fi gazda unei seri muzeale in care vor fi pre­zentate aspecte inedite din isto­ria arhitecturii Finlandei, Elve­ţiei etc., cu ajutorul diapozitive­lor. Călătoria imaginară este În­soţita de un comentariu da spe­cialitate (arh. muzeograf Ga­briela Ambruș), asupra așezări­lor, monumentelor de artă popu­lară și a monumentelor arhitec­tonice. Impresii de călătorie Prima expoziţie personală a pictoru­lui amator Dumitru Done Tăutu (holul Casei Centrale a Ar­matei) este rodul u­­nei pasiuni autentice, cultivate cu răbdare de mai bine de 12 ani. De fapt, iubi­rea pentru artă se arată a fi mult mai veche ; ea a permis formarea unei vizi­uni plastice dacă nu intru totul originale, cel puţin plină de ambiţii şi de unele certe reuşite. Opţiu­nea pictorului pen­tru acuarelă este le­gată de viziunea sa artistică. De remar­cat, în acest sens, că lucrări care pot tre­ce uşor drept simple „notaţii“, impresii de călătorie, tocmai a­­cestea fac evidentă viziunea creatorului lor­­ „Dig la Manga- Arta amatorilor Ha“, „Noapte la Man­galia“, „Cetatea Ru­pea“, „Monumentul eroilor de la Nămă­­iești“ dar mai ales „Catedrală la Marsi­lia“, sulta de peisaje de la Honfleur, „Vi­lă la Cannes“, „Pa­lat la Perugia“, „Pa­latul vechi din Flo­renţa" ş.a. Aşezarea liniilor pe carton as­cultă de spontanei­tatea simţirii şi a gestului, folosind o paletă cromatică spe­cifică — dacă se poate spune aşa — acuarelei. Cele cite­­va uleiuri expuse — „Noapte la Tg. Neamţ“, „Case la Ră­şinari“, flori, naturi statice — completea­ză această primă im­presie asupra posibi­lităţilor artistice ale pictorului, care­­ ne îndreptăţesc să aş­teptăm cu interes cea de a doua expo­ziţie a sa. » Electronica In acţiune o nouă creaţia a »socialiştilor români «re succes in U.R.S.S., S.U.A., Franţa, Polonia, Bulgaria şi, bineinţeles, In ţara noastră. Este vorba despre o modernă aparatură electronică cu program­e con­cepută de psihologul MIRCEA BALAŞ şi inginerii DORU APOLZAN şi MARIA­NA FOPESCU — pentru verificarea aptitudinilor şi cunoştinţelor mecanicilor de locomotive, impiegaţilor da mişcare, acarilor, şefilor de manevre. Ea­­.sesi­zează" atenţia, percepţia, gîndirea, de­cizia, calmul şi calitatea reacţiilor celor investigaţi. # Materiale compuse Ca urmare a studiilor întreprinse a fost elaborat un nou procedeu de obţi­nere a materialelor compuse din fibra de carbon, cu ajutorul unor matrice din aliaj de aluminiu. Prin metoda propusă, materialele obţin o rezistenţă mecani­că ridicată şi o rigiditate superioară, re­zistenţa la tracţiune­a unui complex carbon — aluminiu cu fibre paralele de­păşeşte 100 hectobari, modulul de elas­ticitate este de aproximativ 19 000 hec­­tobari, iar densitatea de patru ori mai mică decit cea a oţelului.­ ­ • Ceramica în ortopedie O ceramică poroasă, biodereglabilă, preparată din fosfat de calciu, va putea inlocui transplanturile osoase obişnuite. Acestea sunt concluziile cercetătorilor DRISKELL şi O’HARA (Columbus-Bas­­telle Memorial Institute din S.U.A.), după îndelungi experimente, fiindcă s-a con­statat pe animale că, după șase săptă­­mini de la implantarea compoziției, osul începe să se regenereze, in maximum trei luni procesul fiind complet încheiat. Academica — • în cadrul obişnuitelor „Conferinţe matematice de luni“ ce au loc la Institutul de matematică, prof. dr. doc. AV. BALABAN, membru co­respondent al Academiei, va prezenta „Unele aplicaţii chimice ale teo­riei graiurilor” (5 februarie); de asemenea, în programul lunii februarie figurează comunicarea dr. IULIAN POPOVICI, intitulată „Metrici fasa­­chiene în teoria relativităţii“ (19 februarie). • între 14 şi 16 februarie, Comisia Academiei Republicii Socialiste România pentru combaterea poluării mediului, organizează, pentru spe­cialiştii din întreaga ţară, un curs privitor la poluarea prin motoarele cu ardere internă. Prelegerile, susţinute de prof. dr. docent ing. CALIN ADRIAN VASILESCU, au ca tematică problemele genezei noxelor, ţnetode de affiitaia i fubctajţţttat poluante, metode ,Sg *P*Sâ&. '-v INFORMAŢIA BUCUREŞTIULUI In Editura politică a apărut: N­ICOLAE C­EAUŞESCU Cuvintare la solemnitatea decernării titlului de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Bucureşti 26 ianuarie *1973 Activitatea cultural-educativă — factor mobilizator în viaţa uzinei (Urmare din pag. 1) Să-i dăm cuvintul, pentru început, lui Victor Chiriţă. „La ora actuală formaţiile noastre se prezintă astfel : sîntem in curs de a constitui o formaţie de muzică uşoa­ră ; am revitalizat formaţia de dan­suri populare, cu care, anul trecut, am prezentat o serie de spectacole, preo­­cupîndu-ne acum de atragerea unor noi elemente (s-a înfiinţat o clasă de fete la şcoala profesională a uzinei, de unde sperăm să putem selecţiona un grup de tinere Înzestrate) , foarte activă a devenit brigada artistică de a­­gitaţie, ale cărei apariţii săptămînale, nu cite o secţie sau sector, sunt foarte apreciate de oameni. Deocamdată, atît. Există însă resurse, posibilităţi de a face mai mult...“, îşi îndeplineşte brigada menirea? Cum brigada artistică de agitaţie des­făşoară o activitate intensă, ne-am­ o­­cupat, cu precădere, de ea. Dar, mai întât am căutat să aflăm de ce există una singură, nevoită să­­„deservească44 cele şapte sectoare ifi£­­care cu cite trei-patru secţii­ ale uzi­nei ? După cum ara aflat, se preco­nizează (dar cam de multă vreme) În­fiinţarea a încă patru formaţii, p­roiec­­tul rămîne însă tot în faza de inten­ţii, invocîndu-se fel de fel de greutăţi, natura lor nefiindu-ne cu claritate ex­plicată ! Pe de altă parte, însuşi in­terlocutorul nostru de mai înainte sub­linia faptul că prin aceasta s-ar realiza o mai mare frecvenţă şi operativitate in prezentarea programelor, fapt ce ar duce la lichidarea mai­ rapidă a nea­junsurilor semnalate. Să punem punct acestei probleme, în speranța rezolvă­rii ei cît mai rapide. Să vedem, deci, ce face, efectiv, formaţia existentă. Iat-o, deci, prezentă, săptămînal, în mijlocul oamenilor din uzină , la sectorul 2 se abordează „po­vestea“ unei benzi rulante, în care s-a investit o sumă considerabilă, iar acum mai mult stă ; la sectorul 3,montaj interpreţii arată, fără cruţare, cui se datoresc carenţele în aprovizionare, iro­nizează, pe cei ce absentează nemotivat, împiedicînd bunul mers al producţiei, aglomărîndu-şi colegii şi cu sarcinile lor, combat atitudinile necivilizate etc. Fapte de viaţă şi muncă de zi cu zi sînt luate prompt în obiectiv şi supuse atenţiei generale. „Nu ne sfiim să mergem cu critica — ne spune instruc­torul Marcel Horobăţ — pînă la facto­rii direct răspunzători, chiar dacă avem şi neplăceri, cîteodată. De exem­plu, într-un spectacol recent am cri­ticat o practică ce n-ar trebui să exis­te, sub nici o formă, la noi. Se ştie că uzina a lansat iniţiativa, generalizată apoi în Capitală, intitulată : „Prietenii noului angajat". Or, cum a fost posi-' bil ca iniţiativa să fie dată uitării chiar de către unii dintre noi ? S-au întîl­­nit cazuri­ cînd, noul venit, ajungînd în secţie, era lăsat — pur şi simplu — în voia soartei. Intervenţia noastră a avut ecou“. Iată, deci, că brigada artistică de a­­gitaţie depune eforturi apreciabile pen­tru a-şi îndeplini cu succes menirea. Dar ne întoarcem la nemulţumirea ini­ţială. Cît timp va mai avea „suflu“ o formaţie cu 6 (şase) membri, care tre­buie să fie mereu „pe fază”, la curent cu tot ceea ce se intîmpîă intr-un co­lectiv de cîteva mii de salariaţi . Pe cînd o activitate model ? Ni s-a subliniat, în repetate rinduri, pe parcursul discuţiei, că uzinei îi re­vin, în acest an, sarcini sporite în toa­te domeniile de preocupare. Asta pre­­supune, implicit, luarea unor măsuri în piua şi pe linia activităţii cultural­­educative. Este ştiut că „Semănătoa­rea“ este cotată, în ce priveşte raiunea productiv-economică, ca întreprindere model pe ramura construcţiei de ma­şini. Atunci, cum înţeleg factorii răs­punzători să atingă maximum de ca­litate şi în ce priveşte celelalte laturi de activitate ? Ne referim la posibili­tatea organizării — nu numai menţio­narea într-un plan de măsuri — a unor acţiuni de largă respiraţie, la care să-şi aducă din plin contribuţia cadrele calificate ale uzinei — ingineri, maiştri ,cu ,îndelungă, experienţă, cu s­uccese remarcabile, tineri uteeişti din rîndul cărora s-ar putea detecta reale talente, gata oricînd să-şî valorifice înclinaţiile. Condiţii şi dotare există. Clubul de aici — cu o scenă de invidiat — şi-a pierdut, practic, de multă vreme, des­tinaţia. Sala nu mai este utilizată co­respunzător, nu s-a mai organizat de mult o acţiune care să stîrnească inte­resul muncitorilor, să-i atragă. N-am făcut prin asta decît să punc­tăm cît de largi sînt posibilităţile de extindere a activităţii cultural-educative, de sporire a eficienţei acesteia. Rămîne ca factorii interesaţi — In primul rînd comitetul sindicatului şi comitetul UTC pe uzină — să acorde un plus de a­­tenţie fiecărei resurse, să mobilizeze în mai mare măsură salariaţii, astfel ca manifestările cultural-educative de la „semănătoarea* să fie în unison cu ac­tivitatea productivă. Evoluţionismul în lumina biologiei moleculare interlocutor : C. VLADESCU, doctor în ştiinţe biologice, cercetător ştiinţific principal la Institutul de geriatrie Bucureşti Mai întîi — precizează dr. Vlădes­cu — e bine să diferenţiem ideea ştiinţifică a evoluţiei, de evoluţio­­nismul biologic. Bazat pe datele­­ştiinţelor naturale, Kant a schiţat, pentru prima oară, un tablou evolu­ţionist al corpurilor cereşti — aflate în plin proces de mişcare şi dezvol­tare. Mai tîrziu, însă, concepţia evo­luţionistă a cuprins şi domeniul biologicului, iar astăzi ea este de­finită drept un proces complex ce explică originea speciilor şi vieţui­toarelor, precum şi schimbările suc­cesive suferite de biosferă, de-a lun­gul vremii. — în ce măsură realizările con­temporane se dovedesc în acord — sau dezacord — cu teoria evoluţio­nistă a secolului trecut ? — Darwin a prezentat numai fe­nomenele exterioare (la nivelul or­ganismului individual sau al popu­laţiilor) ce — corelate cu condiţiile de mediu — condiţionau atît apari­ţia unor specii cit şi dispariţia al­tora. Pe măsură, însă, ce chimia, bio­­chimia au putut identifica şi înre­gistra un mare număr de tipuri de substanţe, prezente în micro­orga­­nisme, plante şi animale, s-a ajuns la următoarea concluzie­­ în pofida diversificării la nivelul speciilor şi indivizilor. materia este alcătuită după un plan BIOCHIMIC unic. — Uniformitatea biochimică de care vorbiţi este, la ora actuală, un fenomen binecunoscut ? — N-aş putea spune lucrul aces­ta... O întrebare, de pildă, care se ridică în faţa cercetătorilor e ur­mătoarea : dacă din punct de vedere biochimie constituienţii stat aceiaşi şi stat sintetizaţi pe aceleaşi căi, care e, atunci, izvorul prodigioasei lor diversităţi morfologice şi funcţiona­le ? Apoi, cum se face că, fiecare specie — deşi utilizează materiale şi recurge la mecanisme biochimice identice­­ — îşi menţine de-a lungul generaţiilor toate particularităţile structurale ce o caracterizează ? Este recunoscut însă faptul că In cursul evoluţia, informaţia s-a acu­mulat şi depozitat în organism — obţinindu-se astfel o SURSĂ infor­mativă. Prin urmare s-a creat, în timp, să-i spunem, un fond de me­morie. La rîndul său, probabil, a­­cest fond — transmis din generaţie în generaţie pe calea moleculelor de ADN — a condus la apariţia unei multitudini de reacţii şi a unui com­portament variat. Evident că o ase­menea demonstraţie permite şi o ex­tindere de raţionament­ dacă întrea­ga informaţie de care dispune o spiţă în evoluţia sa este stocată în structura moleculelor de ADN, fi­rmei întreg procesul evolutiv apa­re drept funcţia şi manifestarea mi­crocosmosului molecular. In orice caz, aceste aspecte constituie indicii fundamentale pentru evidenţierea re­laţiilor dintre evoluţionism şi biolo­gia moleculară, sunt argumente certe care atestă aportul microstructurii la fenomenul de evoluţie a mate­riei vii. — Aşadar, procesul evolutiv cu­prinde toate nivelurile de organizare a materiei... — Iar dacă există o evoluţie la nivel tisular, celular, molecular se impune şi acceptarea selecţiei darwi­­niste la nivelul moleculelor, ampla­sate în profunzimea organismului.. Mai mult decit atît, nivelurile mole­cular şi celular sunt considerate azi ca fiind veritabile laboratoare ale pro­cesului de selecţie — primind chiar denumiri sau concepte similare fe­nomenelor petrecute In etajul supra­­molecular , de pildă, conceptul de „ecologie moleculară“. — Diferenţele care au fost semna­late între selecţia darwinistă şi se­lecţia moleculară nu exclud, oare, conexiunea evolutivă dintre cele două fenomnene selective? ^ — In raport cu selecţia naturală, căreia îi este subordonată, selecţia moleculară reprezintă o formă mai rudimentară a mecanismelor evolu­tive. După Huxley, de exemplu, în­tre aceste forme ar fi existat chiar o modalitate intermediară, de tran­ziţie; în orice caz selecţia naturală se manifestă pe calea reproducerii di­ferenţiate a sistemelor vii, în vre­me ce selecţia moleculară operează prin procese stohastice, în care gra­dul de ordine este foarte redus. Concluzia ? Nu este nicidecum vorba despre o excludere, ci despre o­ înţelegere mai profundă a noţiu­­­nii de selecţie naturală — ca func­ţie caracteristică pentru stadiul de evoluţie a sistemelor vii, ce au do­­bîndit însuşirea de autoreproducere. Iar In acest context înseşi proce­sele care o cuprind capătă noi re­zonanţe­ şi interpretări, depărtîndu-se de sensul brutal ce uneori li se a­­tribuia. C. Roxana Adunare electorală in circumscripţia nr. 34 „Ştefan cel Mare-" (Urmare din pag. 1) de obiective social-culturale, dezvol­tarea lucrărilor cu caracter edilitar­­gospodăresc — cetăţenii au întreţinut un viu dialog cu candidatul lor, abor­­dând o largă gamă de probleme pen­tru îmbogăţirea continuă a acestor realizări, exprimîndu-şi totodată ho­­tărlrea de a participa efectiv la înfăptuirea obiectivelor. Cetăţeni şi de­putaţi, ca Dumitru Ivănescu, Cristi­na Burlacu, Tudor Costache, Maria Iarinoa, Ion Stan, Tola Chîrfal, gri­lled necesitatea amenajării a noi spaţii verzi, creşe, grădiniţe, spaţii comerciale, a îmbunătăţirii condiţii­lor da transport în comun în zona Pipera etc., s-au angajat să participe şi să mobilizeze la rîndul lor la cei­lalţi cetăţeni pentru executarea prin muncă voluntară a lucrărilor pro­puse. Adunarea electorală a fost un ve­ritabil stat gospodăresc. • Minu« începe tradiţionala „Lună a cărţii Sa­tate“, organizată de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, Uniunea Tineretului Comunist şi Centrocoop. Ur­mărind intensificarea răspândirii scrie­rilor social-politice, agrozootehnice, de informare ştiinţifică, a creaţiei beletris­tice contemporane, cu un bogat conţinut educativ, care contribuie la educarea ţărănimii şi îndeosebi a tineretului in spiritul dragostei faţă de muncă, faţă de patria socialistă, manifestările ce se vor organiza — cu participarea unor scriitori apreciaţi, redactori de editură şi personalităţi cultural ştiinţifice — vor fi grupate pe genuri de literatură. Vor avea loc dezbateri şi consfătuiri cu ci­titorii, expoziţii de cărţi, concursuri li­terare, simpozioane, acţiuni de difuzare în librăriile săteşti, manifestări privind intensificarea lecturii in bibliotecile co­munale. M­etalul şi eficienţa (Urmare din pag. 1) sudurii în puncte, ca tehnologie de exe­cuţie a capetelor betonierei cu cădere liberă.Deducţia: Neîndoios, eliminarea multor componente balast constituie o modalitate considerabilă de redu­cere a consumului de metal, iar primarul care i se acordă — pe de­plin justificat — din timp ce existau dispozitive care au uneori chiar un surplus de 1,5 tone... O dis­cuţie anterior purtată cu un spe­cialist în rezistenţă — este Vorba de tovarăşul profesor Gh. Buzdugan — ne sugerează, acum, alte două În­trebări -1) In ce măsură dimensionarea corec­tă (prin calculul exact și, de aici, sta­bilirea cotelor optime) reprezintă, pen­tru proiectant, o preocupare permanen­tă; în care este gridul de utilizare a în­locuitorilor. Ing. M. U. : E adevărat, reducerea gabaritelor are marea ei importanţă, ACUM fiindcă supradimensionările — mult prea evidente — necesită a fi grab­nic eliminate. Dar o dată lichidat acest surplus, la ce rezerve urmează să ape­lăm? Care sunt pistele pe care trebuia să se lanseze proiectarea, dacă vrea să facă din operaţia de limitare a consu­mului de metal un proces ritmic? De bună seamă că prima resursă sunt în­locuitorii: masele plastice, cauciucul. Şi, deşi acum ciţiva ani noi am mani­festat unele rezerve faţă de substituirea metalului prin mase plastice (datorita instabilităţii unor caracteristici ale acestora), in momentul de faţă­­au fost înlăturate impedimentele de care amin­team) recurgem la aceste procedee: de pildă, am introdus conductele de com­bustibil sintetice, eliberind un material deficitar ci cuprul. Nu este mai puţin adevărat, însă, că faţă de posibilităţile pe care ni le oferă ştiinţa contempora­nă ceea ce facem noi este mult prea puţin şi cred că pe viitor va trebui să ne preocupe mult mai îndeaproape acest aspect. Dar problema dificilă, a cărei rezol­vare nu o întrevăd atît de curînd pe cît ar îi de necesar, este cea a dimen­sionării corecte, în primul rînd, însăşi literatura de specialitate acordă Uinite mult prea largi coeficienţilor de siguranţă. Şi pen­tru că, de o pregătire anume un calcul de rezistenţă, proiectanţii nu beneficia­ză, în special inginerii tineri recurg la parametrii superiori. Pe de altă parte, pentru a putea să operezi corective — acolo unde prezenţa metalului e obliga­torie — trebuie să fii foarte sigur de calitatea materialului. Deci, pentru a subţia o coloană, fie că trebuie să re­curg la un nou sortiment de metal, de aliaj cu caracteristici superioare (şi aici ne facem autocritica de a nu fi apelat convingător la unele mărci de oţel per­formere, pe care le cunoaştem din lite­ratura de specialitate), fie să innobilez — prin tratament termic, termochimie — metalul obişnuit. Ei bine, se fac cău­tări, există preocupări de introducere a acestor metode moderne (la „Timpuri noi" se caută adaptarea călirii CIF su­perficiale, noi tratamente termochimice), dar încă unele reţineri se mai menţin, metodologia de asimilare a acestor pro­cedee moderne se pune greoi la punct. Ing. A.C.: Este vorba şi despre men­talitate... „Metalica", de pildă, realizea­ză schelete metalice pentru sere, folo­sind profile de un anumit tip. Intruclt specialiştii olandezi utilizează grosimi inferioare, uzina a făcut propunerea în­locuirii profilelor uzuale prin profile mai subţiri. Economii posibile? Aproxi­mativ a tone metal pe hectar seră — deci Intr-un an cam 200 tone metal. Institutul de cercetări pentru valorifi­carea legumelor şi fructelor — adică au­torul proiectului — neavînd calculul de rezistenţă bine pus la punct, ezită In a-şi da avizul. Iar Ministerul Industriei Metalurgice, Centrala industrială de ma­şini agricole ne spun că în cincinal nu există posibilităţi de asimilare a aces­tor profile... Redacţia : După opinia dv., tovarăşe Inginer şef, rentează asimilarea aces­tor profile? E un lucru lesne sau dificil de realizat? Ne avantajează o astfel de asimilare? Fiindcă problema rezolvării calculului de rezistenţă nu e insovabilil . Institutul politehnic are reputaţi specialişti, care sunt solicitaţi şi peste hotare... Ing. A.C.: Calculul estimativ al eco­nomiilor mă determină să nu renunţ la idee. Nu este însă mai puţin adevărat că, deşi pe plan mondial tehnologia noi­lor profile este un lucru pus la punct, asimilarea ei prezintă reale dificultăţi... I.D.: problema e alta ! Dispunem de un bun sistem informaţional, care ne fur­nizează date despre multe soluţii obţi­nute, peste hotare şi am impresia că se exagerează uneori, aşteptînd ca aces­tea să ne aducă toate rezolvările. Să luăm exemplul profilelor amintite. Pri­mele sunt concepute în condiţii specifice şi corespund unor anumite direcţii de dezvoltare: ştiinţifice, tehnologice, pro­ductive. Noi trebuie să reţinem esenţi­alul: profilele pot fi îngustate! Şi să căutăm, în colaborare cu Institutele noastre de cercetări — care au şi ele soluţiile lor proprii. — cu catedrele uni­versitare, cu producţia Insăşi, să gă­sim modalitatea proprie de elaborare a unor profile cu caracteristici superioare. Fără să subestimez cituşi de puţin aportul cercetărilor, documentaţiilor străine — Intr-o evoluţie au toate rolul lor — personal, eu cred mult In creaţia originală. Şl sunt convins că prîntr-o concentrare a eforturilor — aşa cum arăta tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU recent la Conferinţa Organizaţiei munici­pale de partid — se pot elabora cu mult succes o serie de studii anticipative — care, ritmic, să furnizeze industriei, uzi­nelor, soluţii noi, moderne, la nivelul parametrilor ceruţi de tehnica contem­porană. Ing. N.C. In cazul acesta tot pivotul discuţiei se schimbă... Dacă la baza pro­ducției ar sta un asemenea angrenaj conceptiv — institut de cercetări, cate­dre universitare, laborator uzinal — de bună seamă nici compartimentul de pro­ducție nu s-ar mai opri, deseori, la surse de economii de mai mică anver­gura cum sunt profilele partiale. Pro­iectarea ar folosi instrumentul calculu­lui de rezistenţă, materialele noi apăru­te, subordonîndu-le unor noi principii constructive — furnizate de comparti­mentul de concepţie — şi ar realiza, in final, un proiect complet înnobilat, un produs nou, cu caracteristici superioare multiple, inclusiv indicele de utilizare iar economiile obţinute prin veni­tul di, complexitate redusă ar de­veni­­in­eficient corolar. De fapt, asta e cheia întregii probleme... Epuizind în cadrul discuției mai sus prezentate, o serie de ulei principale în legătură cu a­­portul proiectării, vom continua dezbaterea pe tem­a economiilor de metal , abordind, în numă­rul viitor, contribuţia sectoarelor de debitare şi a secţiilor produc­tive. O atractivă expoziţie continuă să fie deschisă, pînă la sfirşitul lunii februarie, Expoziţia oceanică vest-africană — la Muzeul de Istorie naturală „Grigore Antipa". Sunt prezentate peste 200 de animale marine de pe coasta Mauritaniei de vest — peşti, crustacee, moluşte, ca­racatiţe, melci uriaşi de... 5—6 kg, corali de adine şi corali cornoşi. Sunt, de asemenea, prezente printre expo­nate 10 animale necunoscute încă. Răspuns la întrebarea de ieri La întrebarea noastră privind unele neajunsuri întimpinate de călători In Gara de Nord (numerotarea Incorectă a vagoanelor în garnituri, nerespectarea graficului de tragere a trenurilor la peroane) ne răspunde ing. Ion Gheor­­gh­e — şeful serviciului circulaţie din cadrul Regionalei C.F. Bucureşti. „Situaţia semnalată o înregistrăm la unele trenuri care rebrusează (capul garniturii devine coada trenului), care ataşează sau detaşează grupe de va­goane în diferite staţii de pe reţeaua noastră şi din străinătate. în alte ca­zuri, numerotarea începe de la cifra 8, de exemplu trenurile 101, 103, pentru a exista posibilitatea măririi numărului de vagoane atunci cînd nevoia o cere. Numerotarea pe sărite se mai datorea­ză si vagoanelor defecte In ultimul moment. In ceea ce privește graficul de tragere a garniturilor la peron, în marea majoritate a cazurilor ei este respectat, în cazuri excepţionale, dato­rită unor defecţiuni tehnice greu de re­mediat, se produc decalări, însă, după sosirea la peron, garniturile aşteaptă timpul necesar pentru îmbarcarea tu­turor călătorilor". Notă : Răspunsul nu poate satisface pe călători, deoarece în locul unor soluţii, de remediere a situaţiilor anor­male semnalate, se certifică, cu des­tule amendamente, doar existenţa­­ şi persistenţa­­ lor. e/itWttew ssnssm Buclucaşa etichetă Fie că, este agăţată -ie nasturi, cusută în interio­rul hainei sau la panta­loni, eticheta, care înso­ţeşte confecţiile, presupune pentru consultare, scoate­rea­ costumelor din amba­lajele de material plastic şi alte operaţiuni care consumă diin timpul lucră­torilor din comerţ cu­ şi şi din cel al cumpărătorilor. Să nu existe altă soluţie. Ba există, după cum o atesta chiar producătorii. La loturile de confecţii pentru export, CCTB apli­că o etichetă discretă, d­ar uşor accesibilă capsată pe muneca hainei. Nu s-ar putea...r Surpriza din conservă După cît se pare, şirul „surprizelor" din cutiile cu conserve nu a fost încă întrerupt. Bunăoară, vasile Ef­­timia, din str. Desişului nr. 11—39, cumpărînd de la unitatea alimentară din complexul Militari un borcan de gem, a descoperit apariţia unui nou sortiment, ne­cunoscut încă , de... papură, deşi pe etichetă scria clar: „gem de prune". Nu ştim cit de comestibilă e papura. Dar sîntem siguri că ea n-ar fi consumată nici de cei care au introdus-o în borcanul respectiv, pe care-l ţinem la dispoziţia Centralei de industrializare şi valo­rificare a legumelor și fructelor, întrucît pe etichetă nu a­pare numele fabricii producătoare. (Urmare din pag. 1) Astfel de tineri, la vîrsta întil­­nirilor, am întîlnit mai zilele trecută, cu prilejul unei acţiuni, una din cele pe care le între­prind, în număr tot mai mare, şcolile. Era, această acţiune, o întilnire a tinerilor, elevi în clasa a VIII-a, deci in curînd ab­solvenţi, cu ciţiva oameni ma­turi, de diverse profesii şi, tot­odată părinţi, invitaţi in dubla lor calitate, să răspundă ne­veri tinerilor de a şti ceva, să le des­copere un aspect suplimentar, poate revelator în meseria pe care o practică, şi să o facă nu numai ca profesionişti într-un do­meniu sau altul, ci şi ca părinţi. La Şcoala generală nr. 92, cei chemaţi la întîlnire, repre­­zentînd îndeletniciri foarte dife­rite, le-au vorbit convingător, cu căldură părintească şi cu d­ra­­goste pentru meseria lor, măr­­turisindu-le etapele devenirii lor, pînă la ceea ce azi, pe plan so­cial, reprezintă raţiunea existen­ţei fiecăruia. A fost un adevărat elogiu al meseriilor, reprezenta­te de cei care vorbeau într-o comunicare emoţională, în care s-au integrat deopotrivă şi tineri şi vîrstnici. Părinţi care au apucat vremu­rile ctnd şcoala reprezenta pen­tru cei mai mulți o grea pro- Întîlniri biemă, clnd viitorul era privit Îndeobşte cu teamă, le-au pus in lumină semnificaţiile certitudinii pe care o poartă azi : viitorul pentru fiecare, viitorul deschis tinerilor pe măsura înzestrării şi a capacităţilor de muncă, culti­vate şi stimulate pe toate căile, întrebările, intervenţiile, discuţi­ile au lăsat să se vadă că azi, la noi, în societatea socialistă, perspectivele împlinirii persona­lităţii sunt nelimitate, că pretu­tindeni, în orice loc de muncă, pe orice plan de activitate, capa­citatea este necesară, e aştepta­tă şi onorată. Dezvăluite de cei care le practică, şi-au descoperit farmecul meserii­ noi, şi-au a­­rătat însemnătatea toate acelea în care omul se realizează depu­­nînd o activitate utilă semenilor, muncind să facă viaţa mai bu­nă, mai frumoasă, producind pentru oameni hrană sau îmbră­căminte, pentru industrie maşini şi, în ultimă instanţă, bunuri pentru oameni, integrîndu-se în viaţa care se făureşte armonios prin contribuţia tuturor. S-a în­vederat, o dată mai mult, ade­vărul că toate îndeletnicirile au preţ cînd sunt optim îndeplinite, in slujba oamenilor, că sunt de admirat brutarii ca şi oţel­arii, cel ce se înalţă pe schele, ca şi cei care conduc în văzduh ma­şini de zburat, cei care proiec­tează casa ca şi cei care o ridi­că efectiv, punînd cărămidă lin­gă cărămidă, prinzînd panouri sau armînd betonul, că însem­nat e să ţii In mină bagheta şi să dirijezi, dar tot atît de în­semnat este să porţi arcuşul pe strunele viorii, fără de ale cărei sunete n-ar mai fi nevoie da di­rijor. Au înţeles tinerii că nu toate se pot realiza, că pretu­tindeni munca le poate face via­ţa frumoasă şi îmbelşugată. Sunt confirmări şi revelaţii pri­lejuite de o întîlnire cu splendi­da perspectiva oferită de viaţa noastră nouă, de fericita realitate a anilor socialismului, o Întîlnire la care s-au conturat cu certitu­dine şi farmec posibilităţile afla­te la Indemnia fiecărui ttnăr dă Un:.r Si*®’ «rtmul vieţii * cunoaşte satisfac-Prtn mun- Cursuri de perfecţionare pentru maiştri-instructori Pentru a veni în sprijinul mai­­ştrilor-instructori care au funcţia de bază în învăţămînt, Inspecto­ratul şcolar al municipiului Bucu­reşti a organizat două instructaje de cite 5 zile, în cadrul cărora, pe lingă problemele de speciali­tate, au fost tratate şi probleme de pedagogie, psihologie i­dus­­trială, ergonomie şi etică pro­fesională. De asemenea, în ca­drul activităţilor desfăşurate prin intermediul Casei corpului di­dactic, sunt prevăzute schim­buri de experienţă, expuneri pe diferite teme de specialitate şi de pedagogie etc., acţiuni menite să completeze pregătirea de pro­fil şi pedagogică a maiştrilor-in­­structori -

Next