Informatia Bucureştiului, ianuarie 1973 (Anul 20, nr. 6017-6041)
1973-01-31 / nr. 6041
Pag. a 2-6 Varietăţi sub egida A.T.M. 1 Uproaji® In fiecare zi a săptămtnii trecute, la matineu fi seara, publicul a umplut până la ultimul loc Sala Palatului, pentru a urmări spectacolul „Varietăţi ’73", prezentat sub egida A.T.M. Fireşte, întotdeauna spectacolele de varietăţi s-au dovedit de succes sigur, însăşi formula acestui tip de reprezentaţie de divertisment stimulind interesul unui public larg, foarte variat. Dar cel la care ne referim a avut un atun plus : A.T.M.-ul şi, implicit, regizorul Nicolae Frunzetti, au mizat nu doar pe atracţia muzicii uşoare şi a glumei (prezentă iu comperatul lui Horia Şerbănescu), ci fiee cea a muzicii populare, adăugind numere specifice de music-hall şi chiar texte din Shakespeare (excelent interpretate de Dumitru Furdui). Astfel, în sală au fost prezenţi, alături, admiratorii popularilor interpreţi de folclor Maria Ciobanu şi Ion Dolănescu, cei ai balerinilor de la operă (Valentina Massini şi Ion Alexe au interpretat un graţios dans modern), amatorii de muzică uşoară (reprezentată prin melodii de succes cântate de Luchi Marinescu, Doina Spătaru, Dorin Anastasiu etc) şi cei care doreau să revadă evoluţia de excepţie a artistului păpuşar R. Zolla, de astă dată îu tovărăşia personajelor sale dansatoarea neagră Şi Iliuţă. Lărgind astfel aria de cuprindere a varietăţilor, A.T.M.-ul n-a dobândit doar un spor de succes, ci a realizat şi un sensibil salt calitativ al unui asemenea spectacol, familiarizind publicul de divertisment cu elemente de teatru (vezi Shakespeare) şi cu momente folclorice mai puţin uzitate in astfel de reprezentaţii (mă refer la excelentul recital de ţambal susţinut de Toni Iordache, in compania fiului său de zece ani). De remarcat acurateţea cu care două orchestre ale Teatrului „Ion Vasilescu" — cea de muzică populară dirijată de Ion Albeşteanu şi cea de muzică uşoară condusă de Valenţiu Grigorescu — au acompaniat soliştii şi au prezentat cîteva piese instrumentale. E. Comarnescu Expoziţie documentară de fotografii din Iran Muzeul de istorie al Republicii Socialiste România găzduieşte o amplă expoziţie de fotografii care ilustrează principalele etape ale programului de reforme economice şi sociale iniţiat in Iran, acum un deceniu, de şahinşahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr. Suita de imagini realizează o cuprinzătoare şi convingătoare trecere In revistă a prefacerilor esenţiale petrecute, la acest răstimp, in industrializarea ţării, dezvoltarea agriculturii, valorificarea resurselor naturale, dezvoltarea învăţămîntului — completate cu imagini despre viaţa cultural-artistică iraniană. Este înfăţişată dezvoltarea Industriei siderurgice şi metalurgice, a industriei energetice (mărturie stau monumentale baraje ca acela de la Amir Kahir sau barajul care poartă numele şahinşahului), a industriei extracţiei şi prelucrării petrolului, a industriei locale (artizanatul, Industria străveche a mătăsii, ţesutul covoarelor, industria iutei) etc. Reforma agrară, introducerea mecanizării it. agricultură şi alte măsuri au condus la creşterea producţiei in sectorul rural. Viaţa cultural-artistică a Iranului de azi poartă, de asemenea, pecetea importantelor reforme care au marcat deceniul 1963—1973, între care un rol principal au jucat acţiunea de alfabetizare şi dezvoltarea invăţămintului mediu şi universitar. Cultura iraniană rămîne indisolubil legată de Străvechile tradiţii ale acestui popor. Perpetuarea milenarelor Înclinaţii artistice este evidentă nu numai în arta confecţionării costumelor populare şi în obiectele de artizanat, dar şi invocaţia de constructor a poporului iranian. Mărturiile vechimii —■ mozaicuri, sculpturi, basoreliefuri, monumente istorice impunătoare (palate, moschei etc.) — fac, in expoziţie, obiectul unei ample succesiuni de fotografii color de o înaltă ţinută artistică, imagini care încheie această impresionantă trecere în revistă a realităţilor de azi ale Iranului. 1. Hol» O seară muzeală inedită Astăzi după-amiază, ora 1?, Muzeul Satului va fi gazda unei seri muzeale in care vor fi prezentate aspecte inedite din istoria arhitecturii Finlandei, Elveţiei etc., cu ajutorul diapozitivelor. Călătoria imaginară este Însoţita de un comentariu da specialitate (arh. muzeograf Gabriela Ambruș), asupra așezărilor, monumentelor de artă populară și a monumentelor arhitectonice. Impresii de călătorie Prima expoziţie personală a pictorului amator Dumitru Done Tăutu (holul Casei Centrale a Armatei) este rodul unei pasiuni autentice, cultivate cu răbdare de mai bine de 12 ani. De fapt, iubirea pentru artă se arată a fi mult mai veche ; ea a permis formarea unei viziuni plastice dacă nu intru totul originale, cel puţin plină de ambiţii şi de unele certe reuşite. Opţiunea pictorului pentru acuarelă este legată de viziunea sa artistică. De remarcat, în acest sens, că lucrări care pot trece uşor drept simple „notaţii“, impresii de călătorie, tocmai acestea fac evidentă viziunea creatorului lor „Dig la Manga- Arta amatorilor Ha“, „Noapte la Mangalia“, „Cetatea Rupea“, „Monumentul eroilor de la Nămăiești“ dar mai ales „Catedrală la Marsilia“, sulta de peisaje de la Honfleur, „Vilă la Cannes“, „Palat la Perugia“, „Palatul vechi din Florenţa" ş.a. Aşezarea liniilor pe carton ascultă de spontaneitatea simţirii şi a gestului, folosind o paletă cromatică specifică — dacă se poate spune aşa — acuarelei. Cele citeva uleiuri expuse — „Noapte la Tg. Neamţ“, „Case la Răşinari“, flori, naturi statice — completează această primă impresie asupra posibilităţilor artistice ale pictorului, care ne îndreptăţesc să aşteptăm cu interes cea de a doua expoziţie a sa. » Electronica In acţiune o nouă creaţia a »socialiştilor români «re succes in U.R.S.S., S.U.A., Franţa, Polonia, Bulgaria şi, bineinţeles, In ţara noastră. Este vorba despre o modernă aparatură electronică cu programe concepută de psihologul MIRCEA BALAŞ şi inginerii DORU APOLZAN şi MARIANA FOPESCU — pentru verificarea aptitudinilor şi cunoştinţelor mecanicilor de locomotive, impiegaţilor da mişcare, acarilor, şefilor de manevre. Ea.sesizează" atenţia, percepţia, gîndirea, decizia, calmul şi calitatea reacţiilor celor investigaţi. # Materiale compuse Ca urmare a studiilor întreprinse a fost elaborat un nou procedeu de obţinere a materialelor compuse din fibra de carbon, cu ajutorul unor matrice din aliaj de aluminiu. Prin metoda propusă, materialele obţin o rezistenţă mecanică ridicată şi o rigiditate superioară, rezistenţa la tracţiunea unui complex carbon — aluminiu cu fibre paralele depăşeşte 100 hectobari, modulul de elasticitate este de aproximativ 19 000 hectobari, iar densitatea de patru ori mai mică decit cea a oţelului. • Ceramica în ortopedie O ceramică poroasă, biodereglabilă, preparată din fosfat de calciu, va putea inlocui transplanturile osoase obişnuite. Acestea sunt concluziile cercetătorilor DRISKELL şi O’HARA (Columbus-Bastelle Memorial Institute din S.U.A.), după îndelungi experimente, fiindcă s-a constatat pe animale că, după șase săptămini de la implantarea compoziției, osul începe să se regenereze, in maximum trei luni procesul fiind complet încheiat. Academica — • în cadrul obişnuitelor „Conferinţe matematice de luni“ ce au loc la Institutul de matematică, prof. dr. doc. AV. BALABAN, membru corespondent al Academiei, va prezenta „Unele aplicaţii chimice ale teoriei graiurilor” (5 februarie); de asemenea, în programul lunii februarie figurează comunicarea dr. IULIAN POPOVICI, intitulată „Metrici fasachiene în teoria relativităţii“ (19 februarie). • între 14 şi 16 februarie, Comisia Academiei Republicii Socialiste România pentru combaterea poluării mediului, organizează, pentru specialiştii din întreaga ţară, un curs privitor la poluarea prin motoarele cu ardere internă. Prelegerile, susţinute de prof. dr. docent ing. CALIN ADRIAN VASILESCU, au ca tematică problemele genezei noxelor, ţnetode de affiitaia i fubctajţţttat poluante, metode ,Sg *P*Sâ&. '-v INFORMAŢIA BUCUREŞTIULUI In Editura politică a apărut: NICOLAE CEAUŞESCU Cuvintare la solemnitatea decernării titlului de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Bucureşti 26 ianuarie *1973 Activitatea cultural-educativă — factor mobilizator în viaţa uzinei (Urmare din pag. 1) Să-i dăm cuvintul, pentru început, lui Victor Chiriţă. „La ora actuală formaţiile noastre se prezintă astfel : sîntem in curs de a constitui o formaţie de muzică uşoară ; am revitalizat formaţia de dansuri populare, cu care, anul trecut, am prezentat o serie de spectacole, preocupîndu-ne acum de atragerea unor noi elemente (s-a înfiinţat o clasă de fete la şcoala profesională a uzinei, de unde sperăm să putem selecţiona un grup de tinere Înzestrate) , foarte activă a devenit brigada artistică de agitaţie, ale cărei apariţii săptămînale, nu cite o secţie sau sector, sunt foarte apreciate de oameni. Deocamdată, atît. Există însă resurse, posibilităţi de a face mai mult...“, îşi îndeplineşte brigada menirea? Cum brigada artistică de agitaţie desfăşoară o activitate intensă, ne-am ocupat, cu precădere, de ea. Dar, mai întât am căutat să aflăm de ce există una singură, nevoită să„deservească44 cele şapte sectoare ifi£care cu cite trei-patru secţii ale uzinei ? După cum ara aflat, se preconizează (dar cam de multă vreme) Înfiinţarea a încă patru formaţii, proiectul rămîne însă tot în faza de intenţii, invocîndu-se fel de fel de greutăţi, natura lor nefiindu-ne cu claritate explicată ! Pe de altă parte, însuşi interlocutorul nostru de mai înainte sublinia faptul că prin aceasta s-ar realiza o mai mare frecvenţă şi operativitate in prezentarea programelor, fapt ce ar duce la lichidarea mai rapidă a neajunsurilor semnalate. Să punem punct acestei probleme, în speranța rezolvării ei cît mai rapide. Să vedem, deci, ce face, efectiv, formaţia existentă. Iat-o, deci, prezentă, săptămînal, în mijlocul oamenilor din uzină , la sectorul 2 se abordează „povestea“ unei benzi rulante, în care s-a investit o sumă considerabilă, iar acum mai mult stă ; la sectorul 3,montaj interpreţii arată, fără cruţare, cui se datoresc carenţele în aprovizionare, ironizează, pe cei ce absentează nemotivat, împiedicînd bunul mers al producţiei, aglomărîndu-şi colegii şi cu sarcinile lor, combat atitudinile necivilizate etc. Fapte de viaţă şi muncă de zi cu zi sînt luate prompt în obiectiv şi supuse atenţiei generale. „Nu ne sfiim să mergem cu critica — ne spune instructorul Marcel Horobăţ — pînă la factorii direct răspunzători, chiar dacă avem şi neplăceri, cîteodată. De exemplu, într-un spectacol recent am criticat o practică ce n-ar trebui să existe, sub nici o formă, la noi. Se ştie că uzina a lansat iniţiativa, generalizată apoi în Capitală, intitulată : „Prietenii noului angajat". Or, cum a fost posi-' bil ca iniţiativa să fie dată uitării chiar de către unii dintre noi ? S-au întîlnit cazuri cînd, noul venit, ajungînd în secţie, era lăsat — pur şi simplu — în voia soartei. Intervenţia noastră a avut ecou“. Iată, deci, că brigada artistică de agitaţie depune eforturi apreciabile pentru a-şi îndeplini cu succes menirea. Dar ne întoarcem la nemulţumirea iniţială. Cît timp va mai avea „suflu“ o formaţie cu 6 (şase) membri, care trebuie să fie mereu „pe fază”, la curent cu tot ceea ce se intîmpîă intr-un colectiv de cîteva mii de salariaţi . Pe cînd o activitate model ? Ni s-a subliniat, în repetate rinduri, pe parcursul discuţiei, că uzinei îi revin, în acest an, sarcini sporite în toate domeniile de preocupare. Asta presupune, implicit, luarea unor măsuri în piua şi pe linia activităţii culturaleducative. Este ştiut că „Semănătoarea“ este cotată, în ce priveşte raiunea productiv-economică, ca întreprindere model pe ramura construcţiei de maşini. Atunci, cum înţeleg factorii răspunzători să atingă maximum de calitate şi în ce priveşte celelalte laturi de activitate ? Ne referim la posibilitatea organizării — nu numai menţionarea într-un plan de măsuri — a unor acţiuni de largă respiraţie, la care să-şi aducă din plin contribuţia cadrele calificate ale uzinei — ingineri, maiştri ,cu ,îndelungă, experienţă, cu succese remarcabile, tineri uteeişti din rîndul cărora s-ar putea detecta reale talente, gata oricînd să-şî valorifice înclinaţiile. Condiţii şi dotare există. Clubul de aici — cu o scenă de invidiat — şi-a pierdut, practic, de multă vreme, destinaţia. Sala nu mai este utilizată corespunzător, nu s-a mai organizat de mult o acţiune care să stîrnească interesul muncitorilor, să-i atragă. N-am făcut prin asta decît să punctăm cît de largi sînt posibilităţile de extindere a activităţii cultural-educative, de sporire a eficienţei acesteia. Rămîne ca factorii interesaţi — In primul rînd comitetul sindicatului şi comitetul UTC pe uzină — să acorde un plus de atenţie fiecărei resurse, să mobilizeze în mai mare măsură salariaţii, astfel ca manifestările cultural-educative de la „semănătoarea* să fie în unison cu activitatea productivă. Evoluţionismul în lumina biologiei moleculare interlocutor : C. VLADESCU, doctor în ştiinţe biologice, cercetător ştiinţific principal la Institutul de geriatrie Bucureşti Mai întîi — precizează dr. Vlădescu — e bine să diferenţiem ideea ştiinţifică a evoluţiei, de evoluţionismul biologic. Bazat pe dateleştiinţelor naturale, Kant a schiţat, pentru prima oară, un tablou evoluţionist al corpurilor cereşti — aflate în plin proces de mişcare şi dezvoltare. Mai tîrziu, însă, concepţia evoluţionistă a cuprins şi domeniul biologicului, iar astăzi ea este definită drept un proces complex ce explică originea speciilor şi vieţuitoarelor, precum şi schimbările succesive suferite de biosferă, de-a lungul vremii. — în ce măsură realizările contemporane se dovedesc în acord — sau dezacord — cu teoria evoluţionistă a secolului trecut ? — Darwin a prezentat numai fenomenele exterioare (la nivelul organismului individual sau al populaţiilor) ce — corelate cu condiţiile de mediu — condiţionau atît apariţia unor specii cit şi dispariţia altora. Pe măsură, însă, ce chimia, biochimia au putut identifica şi înregistra un mare număr de tipuri de substanţe, prezente în microorganisme, plante şi animale, s-a ajuns la următoarea concluzie în pofida diversificării la nivelul speciilor şi indivizilor. materia este alcătuită după un plan BIOCHIMIC unic. — Uniformitatea biochimică de care vorbiţi este, la ora actuală, un fenomen binecunoscut ? — N-aş putea spune lucrul acesta... O întrebare, de pildă, care se ridică în faţa cercetătorilor e următoarea : dacă din punct de vedere biochimie constituienţii stat aceiaşi şi stat sintetizaţi pe aceleaşi căi, care e, atunci, izvorul prodigioasei lor diversităţi morfologice şi funcţionale ? Apoi, cum se face că, fiecare specie — deşi utilizează materiale şi recurge la mecanisme biochimice identice — îşi menţine de-a lungul generaţiilor toate particularităţile structurale ce o caracterizează ? Este recunoscut însă faptul că In cursul evoluţia, informaţia s-a acumulat şi depozitat în organism — obţinindu-se astfel o SURSĂ informativă. Prin urmare s-a creat, în timp, să-i spunem, un fond de memorie. La rîndul său, probabil, acest fond — transmis din generaţie în generaţie pe calea moleculelor de ADN — a condus la apariţia unei multitudini de reacţii şi a unui comportament variat. Evident că o asemenea demonstraţie permite şi o extindere de raţionament dacă întreaga informaţie de care dispune o spiţă în evoluţia sa este stocată în structura moleculelor de ADN, firmei întreg procesul evolutiv apare drept funcţia şi manifestarea microcosmosului molecular. In orice caz, aceste aspecte constituie indicii fundamentale pentru evidenţierea relaţiilor dintre evoluţionism şi biologia moleculară, sunt argumente certe care atestă aportul microstructurii la fenomenul de evoluţie a materiei vii. — Aşadar, procesul evolutiv cuprinde toate nivelurile de organizare a materiei... — Iar dacă există o evoluţie la nivel tisular, celular, molecular se impune şi acceptarea selecţiei darwiniste la nivelul moleculelor, amplasate în profunzimea organismului.. Mai mult decit atît, nivelurile molecular şi celular sunt considerate azi ca fiind veritabile laboratoare ale procesului de selecţie — primind chiar denumiri sau concepte similare fenomenelor petrecute In etajul supramolecular , de pildă, conceptul de „ecologie moleculară“. — Diferenţele care au fost semnalate între selecţia darwinistă şi selecţia moleculară nu exclud, oare, conexiunea evolutivă dintre cele două fenomnene selective? ^ — In raport cu selecţia naturală, căreia îi este subordonată, selecţia moleculară reprezintă o formă mai rudimentară a mecanismelor evolutive. După Huxley, de exemplu, între aceste forme ar fi existat chiar o modalitate intermediară, de tranziţie; în orice caz selecţia naturală se manifestă pe calea reproducerii diferenţiate a sistemelor vii, în vreme ce selecţia moleculară operează prin procese stohastice, în care gradul de ordine este foarte redus. Concluzia ? Nu este nicidecum vorba despre o excludere, ci despre o înţelegere mai profundă a noţiunii de selecţie naturală — ca funcţie caracteristică pentru stadiul de evoluţie a sistemelor vii, ce au dobîndit însuşirea de autoreproducere. Iar In acest context înseşi procesele care o cuprind capătă noi rezonanţe şi interpretări, depărtîndu-se de sensul brutal ce uneori li se atribuia. C. Roxana Adunare electorală in circumscripţia nr. 34 „Ştefan cel Mare-" (Urmare din pag. 1) de obiective social-culturale, dezvoltarea lucrărilor cu caracter edilitargospodăresc — cetăţenii au întreţinut un viu dialog cu candidatul lor, abordând o largă gamă de probleme pentru îmbogăţirea continuă a acestor realizări, exprimîndu-şi totodată hotărlrea de a participa efectiv la înfăptuirea obiectivelor. Cetăţeni şi deputaţi, ca Dumitru Ivănescu, Cristina Burlacu, Tudor Costache, Maria Iarinoa, Ion Stan, Tola Chîrfal, grilled necesitatea amenajării a noi spaţii verzi, creşe, grădiniţe, spaţii comerciale, a îmbunătăţirii condiţiilor da transport în comun în zona Pipera etc., s-au angajat să participe şi să mobilizeze la rîndul lor la ceilalţi cetăţeni pentru executarea prin muncă voluntară a lucrărilor propuse. Adunarea electorală a fost un veritabil stat gospodăresc. • Minu« începe tradiţionala „Lună a cărţii Satate“, organizată de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, Uniunea Tineretului Comunist şi Centrocoop. Urmărind intensificarea răspândirii scrierilor social-politice, agrozootehnice, de informare ştiinţifică, a creaţiei beletristice contemporane, cu un bogat conţinut educativ, care contribuie la educarea ţărănimii şi îndeosebi a tineretului in spiritul dragostei faţă de muncă, faţă de patria socialistă, manifestările ce se vor organiza — cu participarea unor scriitori apreciaţi, redactori de editură şi personalităţi cultural ştiinţifice — vor fi grupate pe genuri de literatură. Vor avea loc dezbateri şi consfătuiri cu cititorii, expoziţii de cărţi, concursuri literare, simpozioane, acţiuni de difuzare în librăriile săteşti, manifestări privind intensificarea lecturii in bibliotecile comunale. Metalul şi eficienţa (Urmare din pag. 1) sudurii în puncte, ca tehnologie de execuţie a capetelor betonierei cu cădere liberă.Deducţia: Neîndoios, eliminarea multor componente balast constituie o modalitate considerabilă de reducere a consumului de metal, iar primarul care i se acordă — pe deplin justificat — din timp ce existau dispozitive care au uneori chiar un surplus de 1,5 tone... O discuţie anterior purtată cu un specialist în rezistenţă — este Vorba de tovarăşul profesor Gh. Buzdugan — ne sugerează, acum, alte două Întrebări -1) In ce măsură dimensionarea corectă (prin calculul exact și, de aici, stabilirea cotelor optime) reprezintă, pentru proiectant, o preocupare permanentă; în care este gridul de utilizare a înlocuitorilor. Ing. M. U. : E adevărat, reducerea gabaritelor are marea ei importanţă, ACUM fiindcă supradimensionările — mult prea evidente — necesită a fi grabnic eliminate. Dar o dată lichidat acest surplus, la ce rezerve urmează să apelăm? Care sunt pistele pe care trebuia să se lanseze proiectarea, dacă vrea să facă din operaţia de limitare a consumului de metal un proces ritmic? De bună seamă că prima resursă sunt înlocuitorii: masele plastice, cauciucul. Şi, deşi acum ciţiva ani noi am manifestat unele rezerve faţă de substituirea metalului prin mase plastice (datorita instabilităţii unor caracteristici ale acestora), in momentul de faţăau fost înlăturate impedimentele de care aminteam) recurgem la aceste procedee: de pildă, am introdus conductele de combustibil sintetice, eliberind un material deficitar ci cuprul. Nu este mai puţin adevărat, însă, că faţă de posibilităţile pe care ni le oferă ştiinţa contemporană ceea ce facem noi este mult prea puţin şi cred că pe viitor va trebui să ne preocupe mult mai îndeaproape acest aspect. Dar problema dificilă, a cărei rezolvare nu o întrevăd atît de curînd pe cît ar îi de necesar, este cea a dimensionării corecte, în primul rînd, însăşi literatura de specialitate acordă Uinite mult prea largi coeficienţilor de siguranţă. Şi pentru că, de o pregătire anume un calcul de rezistenţă, proiectanţii nu beneficiază, în special inginerii tineri recurg la parametrii superiori. Pe de altă parte, pentru a putea să operezi corective — acolo unde prezenţa metalului e obligatorie — trebuie să fii foarte sigur de calitatea materialului. Deci, pentru a subţia o coloană, fie că trebuie să recurg la un nou sortiment de metal, de aliaj cu caracteristici superioare (şi aici ne facem autocritica de a nu fi apelat convingător la unele mărci de oţel performere, pe care le cunoaştem din literatura de specialitate), fie să innobilez — prin tratament termic, termochimie — metalul obişnuit. Ei bine, se fac căutări, există preocupări de introducere a acestor metode moderne (la „Timpuri noi" se caută adaptarea călirii CIF superficiale, noi tratamente termochimice), dar încă unele reţineri se mai menţin, metodologia de asimilare a acestor procedee moderne se pune greoi la punct. Ing. A.C.: Este vorba şi despre mentalitate... „Metalica", de pildă, realizează schelete metalice pentru sere, folosind profile de un anumit tip. Intruclt specialiştii olandezi utilizează grosimi inferioare, uzina a făcut propunerea înlocuirii profilelor uzuale prin profile mai subţiri. Economii posibile? Aproximativ a tone metal pe hectar seră — deci Intr-un an cam 200 tone metal. Institutul de cercetări pentru valorificarea legumelor şi fructelor — adică autorul proiectului — neavînd calculul de rezistenţă bine pus la punct, ezită In a-şi da avizul. Iar Ministerul Industriei Metalurgice, Centrala industrială de maşini agricole ne spun că în cincinal nu există posibilităţi de asimilare a acestor profile... Redacţia : După opinia dv., tovarăşe Inginer şef, rentează asimilarea acestor profile? E un lucru lesne sau dificil de realizat? Ne avantajează o astfel de asimilare? Fiindcă problema rezolvării calculului de rezistenţă nu e insovabilil . Institutul politehnic are reputaţi specialişti, care sunt solicitaţi şi peste hotare... Ing. A.C.: Calculul estimativ al economiilor mă determină să nu renunţ la idee. Nu este însă mai puţin adevărat că, deşi pe plan mondial tehnologia noilor profile este un lucru pus la punct, asimilarea ei prezintă reale dificultăţi... I.D.: problema e alta ! Dispunem de un bun sistem informaţional, care ne furnizează date despre multe soluţii obţinute, peste hotare şi am impresia că se exagerează uneori, aşteptînd ca acestea să ne aducă toate rezolvările. Să luăm exemplul profilelor amintite. Primele sunt concepute în condiţii specifice şi corespund unor anumite direcţii de dezvoltare: ştiinţifice, tehnologice, productive. Noi trebuie să reţinem esenţialul: profilele pot fi îngustate! Şi să căutăm, în colaborare cu Institutele noastre de cercetări — care au şi ele soluţiile lor proprii. — cu catedrele universitare, cu producţia Insăşi, să găsim modalitatea proprie de elaborare a unor profile cu caracteristici superioare. Fără să subestimez cituşi de puţin aportul cercetărilor, documentaţiilor străine — Intr-o evoluţie au toate rolul lor — personal, eu cred mult In creaţia originală. Şl sunt convins că prîntr-o concentrare a eforturilor — aşa cum arăta tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU recent la Conferinţa Organizaţiei municipale de partid — se pot elabora cu mult succes o serie de studii anticipative — care, ritmic, să furnizeze industriei, uzinelor, soluţii noi, moderne, la nivelul parametrilor ceruţi de tehnica contemporană. Ing. N.C. In cazul acesta tot pivotul discuţiei se schimbă... Dacă la baza producției ar sta un asemenea angrenaj conceptiv — institut de cercetări, catedre universitare, laborator uzinal — de bună seamă nici compartimentul de producție nu s-ar mai opri, deseori, la surse de economii de mai mică anvergura cum sunt profilele partiale. Proiectarea ar folosi instrumentul calculului de rezistenţă, materialele noi apărute, subordonîndu-le unor noi principii constructive — furnizate de compartimentul de concepţie — şi ar realiza, in final, un proiect complet înnobilat, un produs nou, cu caracteristici superioare multiple, inclusiv indicele de utilizare iar economiile obţinute prin venitul di, complexitate redusă ar deveniineficient corolar. De fapt, asta e cheia întregii probleme... Epuizind în cadrul discuției mai sus prezentate, o serie de ulei principale în legătură cu aportul proiectării, vom continua dezbaterea pe tema economiilor de metal , abordind, în numărul viitor, contribuţia sectoarelor de debitare şi a secţiilor productive. O atractivă expoziţie continuă să fie deschisă, pînă la sfirşitul lunii februarie, Expoziţia oceanică vest-africană — la Muzeul de Istorie naturală „Grigore Antipa". Sunt prezentate peste 200 de animale marine de pe coasta Mauritaniei de vest — peşti, crustacee, moluşte, caracatiţe, melci uriaşi de... 5—6 kg, corali de adine şi corali cornoşi. Sunt, de asemenea, prezente printre exponate 10 animale necunoscute încă. Răspuns la întrebarea de ieri La întrebarea noastră privind unele neajunsuri întimpinate de călători In Gara de Nord (numerotarea Incorectă a vagoanelor în garnituri, nerespectarea graficului de tragere a trenurilor la peroane) ne răspunde ing. Ion Gheorghe — şeful serviciului circulaţie din cadrul Regionalei C.F. Bucureşti. „Situaţia semnalată o înregistrăm la unele trenuri care rebrusează (capul garniturii devine coada trenului), care ataşează sau detaşează grupe de vagoane în diferite staţii de pe reţeaua noastră şi din străinătate. în alte cazuri, numerotarea începe de la cifra 8, de exemplu trenurile 101, 103, pentru a exista posibilitatea măririi numărului de vagoane atunci cînd nevoia o cere. Numerotarea pe sărite se mai datorează si vagoanelor defecte In ultimul moment. In ceea ce privește graficul de tragere a garniturilor la peron, în marea majoritate a cazurilor ei este respectat, în cazuri excepţionale, datorită unor defecţiuni tehnice greu de remediat, se produc decalări, însă, după sosirea la peron, garniturile aşteaptă timpul necesar pentru îmbarcarea tuturor călătorilor". Notă : Răspunsul nu poate satisface pe călători, deoarece în locul unor soluţii, de remediere a situaţiilor anormale semnalate, se certifică, cu destule amendamente, doar existenţa şi persistenţa lor. e/itWttew ssnssm Buclucaşa etichetă Fie că, este agăţată -ie nasturi, cusută în interiorul hainei sau la pantaloni, eticheta, care însoţeşte confecţiile, presupune pentru consultare, scoaterea costumelor din ambalajele de material plastic şi alte operaţiuni care consumă diin timpul lucrătorilor din comerţ cu şi şi din cel al cumpărătorilor. Să nu existe altă soluţie. Ba există, după cum o atesta chiar producătorii. La loturile de confecţii pentru export, CCTB aplică o etichetă discretă, dar uşor accesibilă capsată pe muneca hainei. Nu s-ar putea...r Surpriza din conservă După cît se pare, şirul „surprizelor" din cutiile cu conserve nu a fost încă întrerupt. Bunăoară, vasile Eftimia, din str. Desişului nr. 11—39, cumpărînd de la unitatea alimentară din complexul Militari un borcan de gem, a descoperit apariţia unui nou sortiment, necunoscut încă , de... papură, deşi pe etichetă scria clar: „gem de prune". Nu ştim cit de comestibilă e papura. Dar sîntem siguri că ea n-ar fi consumată nici de cei care au introdus-o în borcanul respectiv, pe care-l ţinem la dispoziţia Centralei de industrializare şi valorificare a legumelor și fructelor, întrucît pe etichetă nu apare numele fabricii producătoare. (Urmare din pag. 1) Astfel de tineri, la vîrsta întilnirilor, am întîlnit mai zilele trecută, cu prilejul unei acţiuni, una din cele pe care le întreprind, în număr tot mai mare, şcolile. Era, această acţiune, o întilnire a tinerilor, elevi în clasa a VIII-a, deci in curînd absolvenţi, cu ciţiva oameni maturi, de diverse profesii şi, totodată părinţi, invitaţi in dubla lor calitate, să răspundă neveri tinerilor de a şti ceva, să le descopere un aspect suplimentar, poate revelator în meseria pe care o practică, şi să o facă nu numai ca profesionişti într-un domeniu sau altul, ci şi ca părinţi. La Şcoala generală nr. 92, cei chemaţi la întîlnire, reprezentînd îndeletniciri foarte diferite, le-au vorbit convingător, cu căldură părintească şi cu dragoste pentru meseria lor, mărturisindu-le etapele devenirii lor, pînă la ceea ce azi, pe plan social, reprezintă raţiunea existenţei fiecăruia. A fost un adevărat elogiu al meseriilor, reprezentate de cei care vorbeau într-o comunicare emoţională, în care s-au integrat deopotrivă şi tineri şi vîrstnici. Părinţi care au apucat vremurile ctnd şcoala reprezenta pentru cei mai mulți o grea pro- Întîlniri biemă, clnd viitorul era privit Îndeobşte cu teamă, le-au pus in lumină semnificaţiile certitudinii pe care o poartă azi : viitorul pentru fiecare, viitorul deschis tinerilor pe măsura înzestrării şi a capacităţilor de muncă, cultivate şi stimulate pe toate căile, întrebările, intervenţiile, discuţiile au lăsat să se vadă că azi, la noi, în societatea socialistă, perspectivele împlinirii personalităţii sunt nelimitate, că pretutindeni, în orice loc de muncă, pe orice plan de activitate, capacitatea este necesară, e aşteptată şi onorată. Dezvăluite de cei care le practică, şi-au descoperit farmecul meserii noi, şi-au arătat însemnătatea toate acelea în care omul se realizează depunînd o activitate utilă semenilor, muncind să facă viaţa mai bună, mai frumoasă, producind pentru oameni hrană sau îmbrăcăminte, pentru industrie maşini şi, în ultimă instanţă, bunuri pentru oameni, integrîndu-se în viaţa care se făureşte armonios prin contribuţia tuturor. S-a învederat, o dată mai mult, adevărul că toate îndeletnicirile au preţ cînd sunt optim îndeplinite, in slujba oamenilor, că sunt de admirat brutarii ca şi oţelarii, cel ce se înalţă pe schele, ca şi cei care conduc în văzduh maşini de zburat, cei care proiectează casa ca şi cei care o ridică efectiv, punînd cărămidă lingă cărămidă, prinzînd panouri sau armînd betonul, că însemnat e să ţii In mină bagheta şi să dirijezi, dar tot atît de însemnat este să porţi arcuşul pe strunele viorii, fără de ale cărei sunete n-ar mai fi nevoie da dirijor. Au înţeles tinerii că nu toate se pot realiza, că pretutindeni munca le poate face viaţa frumoasă şi îmbelşugată. Sunt confirmări şi revelaţii prilejuite de o întîlnire cu splendida perspectiva oferită de viaţa noastră nouă, de fericita realitate a anilor socialismului, o Întîlnire la care s-au conturat cu certitudine şi farmec posibilităţile aflate la Indemnia fiecărui ttnăr dă Un:.r Si*®’ «rtmul vieţii * cunoaşte satisfac-Prtn mun- Cursuri de perfecţionare pentru maiştri-instructori Pentru a veni în sprijinul maiştrilor-instructori care au funcţia de bază în învăţămînt, Inspectoratul şcolar al municipiului Bucureşti a organizat două instructaje de cite 5 zile, în cadrul cărora, pe lingă problemele de specialitate, au fost tratate şi probleme de pedagogie, psihologie idustrială, ergonomie şi etică profesională. De asemenea, în cadrul activităţilor desfăşurate prin intermediul Casei corpului didactic, sunt prevăzute schimburi de experienţă, expuneri pe diferite teme de specialitate şi de pedagogie etc., acţiuni menite să completeze pregătirea de profil şi pedagogică a maiştrilor-instructori -