Informatia Bucureştiului, ianuarie 1973 (Anul 20, nr. 6017-6041)
1973-01-29 / nr. 6039
Pag. a 2-6 mPORMATM INFORMAŢIA BUCUREŞTIULUI Un important eveniment al vieţii noastre muzicale se va consuma vineri, 2 februarie, la ora 19, cind pe scena Operei române va avea loc premiera operei „Ion Voda cel Cumplit“ de Gheorghe Dumitrescu. Am solicitat, In avanpremiera, un scurt Interviu autorului : — Mai bucuri faptul că Intenţiile mele, statornica de a reflecta artistic, in limbajul operei, momentele de riif al Istoriei noastre naţionale, purtătoare ale unui profund mesaj patriotic. Îşi găsesc constant ecou favorabil la prima scenă lirică a ţării. Noua montare a acestei lucrări mă emoţionează la fel ca prima dată şi trebuie să mărturisesc că aştept cu înfrigurare ridicarea cortinei. — Ce schimbări au Intervenit faţă de montarea de la premiera absolută, din 1956 ? — S-au efectuat o serie de modificări, acestea vizînd, In special, fluidizarea — ca să zic aşa — spectacolului. In distribuţie apar 120 personaje mai puţin (figuranţi) şi am redus o parte din spaţiul acordat tablourilor coregrafice (în actele II şi IV). Rezultatul acestui proces de concentrare se va reflecta intr-un ritm alert, mai viu, al întregii lucrări. — Cum ni se pare distribuţia actuală ? **- Sigur că asupra mea, şi asupra celor care au asistat la premiera din 1956, s-a întipărit deosebita impresie pe care ne-au lăsat-o nişte artişti de talia dirijorului Massini şi a Interpretului rolului principal, Tassian. Trebuie insă să mărturisesc că actuala „echipă" nu este cu nimic mai prejos şi că am o deosebită încredere, atît în artiştii consacraţi cit şi in cei tineri — in mod special lu Gheorghe Crăsnaru, care deţine, la premieră, rolul principal. In distribuţia operei „Ion Vodă cel Cumplit vor apărea (în distribuţie dublă): Gheorghe Crăsnaru — David Ohanesian, Constantin Iliescu — Cornel Rusu, Elena Cernei — Iulia Buciuceanu, Cornelia Pop — Magdalena Cononovici, Gheorghe Iliescu — Antonius Nicolescu, Viorel Ban — Constantin Gabor, Cornel Stavru — Marcel Anghelescu, Lucian Marinescu — Eduard Tumageaniamu, Ioan Hvorov — Valentin Loghin, Nicolae Andreescu — Nicolae Bratu, Nicolae Constantinescu — Dumitru Brebenel, Ion Stolen — Nicolae Andreescu, Pompei Hărăşteanu —■ Mihai Panghe, Cristian Mihăilescu — Ion Mihăilescu şi alţii. Regia spectacolului aparţine lui George Teodorescu, iar conducerea muzicală lui Anatol Kisadji. Decorurile şi costumele — Toni Gheorghiu. Maestru de cor — Stelian Olariu. Următoarele spectacole vor avea loc duminică 4 februarie şi sâmbăta 17 februarie, ora 19. O. Andronic AVANCRONICĂ Premieră la Operă: „Ion Vodă cel Cumplit 11 Opfer* «Ion vodă cel Cumplit“, aduce, intr-o nouă montare, pe prima scenă linca a tării, unul dintre momentele de vîrf ale istoriei nationale. Evenimentul cinematografic NUNTA DE PIATRA, producţie a studioului cinematografic Bucureşti, avind Scenariul şi regia semnate de tinerii Mircea Veroiu şi Dan Piţa. Pelicula — o adaptare a povestirilor „Fefeleaga" şi „La o nuntă“ de Ion Agârbiceanu — îi are ca interpreţi pe Leopoldina Bălănuţă, Radu Boruzescu, George Calboreanu jr., Ursula Nussbacher, Mircea Diacociu, Petrică Gheorghiu. Imaginea este realizată de Iosif Demian, ANUL CARBONARILOR, o coproducţie italo-franceză, In regia lui Luigi Magni. Filmul, care povesteşte o întîmplare dramatică de la începutul secolului al XIX-lea, este interpretat de Nino Manfred (căruia i s-a decernat premiul pentru interpretare David di Donatell în 1970), Enrico Maria Salerno, Claudia Cardinale, Robert Hossein. CALDURA MÎINILOR TALE. In regia lui Sota Managadze, Studioul „Gruziafilm“ prezintă un film plin de poezie, de lirism. Printre actorii cu care publicul se va reîntîlni amintim pe : Sofiko Ciaureli, Grigol Titaişvili. "E O POVESTE VECHE — producţie De la Berlin — aduce în faţa spectatorilor întâmplările prin care trece un grup de studenţi. Regia : Lothar Warncke ; scenariul: Hannes Höttner. Printre interpreți : Benjamin Besson, Christian Steyer, Katharina Thallbach. • CONCERT DK MUZICA VECHE. O formaţie a radioteleviziunii, dirijată de Ludovic Baci, va susţine un concert de muzică veche. In program : «Arta fugii“ de Bach. (Astă-seară, ora 10, la studioul din atr. Nuferilor). • CONCERT OMAGIAL. Sărbătorind cea de a 10-a aniversare a compozitorului şi profesorului Marţian Negrea. Conservatorul prezintă un concert omagial, cu suita „Prin Munţii Apuseni" de Marţian Negrea, Concertul pentru violoncel şi orchestră de W. Walton (solistă Elena Mihalache) şi Simfonia a Vil-ain La major de Beethoven, interpretează Orchestra simfonică a Conservatorului dirijată, de Grigore losub. (Astă-seară, ora 70, In sala Enescu a Conservatorului). • CONCEIT-DEZBATERE. O nOUft „ediţiei! a seriei de concerte-dezbatere Iniţiate de Radioteleviziune are In program lucrările Evenimente I, n, ill... etc. de Mircea Istrate. Alternanţe 12 de Isneu Dumitrescu. Cinci studii de virtuozitate de Leib Nachman şi spaţii-stereo muzicii pentru 32 Instrumentişti de Liviu Dandara. (Mîine seara, ora 19, în studioul 8 din str. Nuferilor). • LAUREAŢI AI CONCURSURILOR INTERNAŢIONALE. Basul Gheorghe Crăsnaru, laureat al concursurilor Internaţionale de la Bucureşti, Hertogenbosch şi Leipzig, va susţine un recital, organizat de Filarmonică cu un ciclu de lieduri — „Frumoasa morăriţâ" de Schubert. (Mâine seară, ora 20, la Sala mică a Palatului). • PREMIERA. Opera . „Carmen“ de Bizet Va fi prezentată In premieră pe scena conservatorului, In regia lui Jean Rîncescu și sub conducerea muzicală a lui Grigore Iostrb. (Miercuri, ora 20, In sala studio a Conservatorullii). • CICLUL „12 CONCERTE EXTRAORDINARE“. Un nou concert din seria celor 12 organizate de Filarmonică, al căror protagonist este pianistul Valentin Gheorghiu — Festival Beethoven, un program: Trio nr. 3 In Do major, op. 1 nr. 3, Trio nr. 5 In Re major, op. 70 nr. 1 şi Trio nr. 7 In Si bemol major op. 97 (Arhiducele), işi dau concursul ştefan Gheorghiu şi Cătălin nea. (Miercuri, ora 20, la Sala mică a Palatului). • Sub egida Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste azi la prinz, în sala Asociaţiei artiştilor fotografi, s-a deschis expoziţia documentară „Construirea socialismului în Republica Populară Democrată Coreeană". Prezenţa activă In viaţa artistică a ultimilor cinci ani (participări la taberele de creaţie de la Măgura şi Arad, precum şi la expoziţiile colective ale galeriilor bucureştene), Liana Axinte ne propune la galeriile „Orizont" prima sa expoziţie personală, reunind lucrări de sculptură şi gravură. Cele 13 sculpturi in lemn şi piatră — exprimate cu predilecţie prin largi desfăşurări de voluţiie mari („Maternitate 1 şi 2*, „Filiaţie“, „Muza", „Ceteraş", „Moroi*, „Rugă* etc.) — fac dovada extraordinarei vigori a tinerei artiste. Gravurile (in număr de 4) vor completa In mm mod fericit expoziţia, fiind nemijlocit legate de sculpturile sale. Vernisajul va avea loc vineri, 2 februarie, ora 18,30. • Mîine, 30 ianuarie, ora 17,30, la sediul Muzeului de artă al Republicii va avea loc, In cadrul expoziţiei „25 de ani de artă plastică românească“, un amplu dialog cu publicul, organizat de muzeu In colaborare cu Uniunea artiştilor plastici Tema „Necesităţi şi direcţii ale expresiei plastice contemporane*. Participă Anastase Anastasiu, Eugenia Antonescu, George Apostu, Octavian Barbosa, Marcel Chirnoagă, Pavel Codiţă, Theodor Enestu, Octav Grigorescu, Paul Gherasim, Dan Hăulică, Ovidiu Maiteo, Grigore Minea, Ion Nicodim, Petre Oprea, Amelia Pavel, Mircea Popescu, Georgeta Peleanu, Adrian Petringenaru, Constantin Piliuţă, Ion Sălişteanu, Dia Szász, Napoleon Zamfir. • Sala Dalles va găzdui, Începi fix de mîine, expoziţia de grafică Horia Teodoru. Vor fi expuse 55 de litografii, între care cităm titlurile „In Grădina botanică“, „Dacul Tei", „Măgura", „Dunărea la Galaţi", „Vin apele" etc. Premiera de la Teatrul National „I. L Caragiale" „ A doua fata a medaliei“ in scrisul lui L D. Mihu, lucrarea «e te prezintă pe scena studioului Teatrului Naţional marchează o fază nouă, aş zice, binefăcătoare, prin atacarea unor probleme de viaţă cotidiană din «calitatea noastră şi prin modalitatea clară, directă, de exprimare scenică a ideilor. Spun binefăcătoare, gândindumă că Strica, preocupat de condiţia omului contemporan deopotrivă prin optica poetului şi eseistului, se lăsa furat la altă piesă a lui, „Arca bunei aperenţe*, e im exemplu elocvent în această privinţă) de o supraîncărcare metaforică, adesea livrescă, nu dauna acţiunii vii. Aci, autorul urmăreşte două direcţii principale sudate printr-o bună stâpânire a mijloacelor scenice : prima atrage atenţia asupra primejdiei de a judeca oamenii după aparenţe cealaltă , o pledoarie împotriva izolării de societate. Conflictul e declarat cblar din de I. D. Sirbis prima scena in casa Inginerului Radu Cluceru, director al unui important combinat chimic, de către soţia sa, Fany, fire visătoare şi ispitită să-şi construiască o lume a ei, confortabilă, departe de tumultul vieţii. Tot ce urmează In partea intit a piesei este justificarea pe care o dă ea poziţiei faţă de Cluceru din acumularea unor fapte ce compun un portret abominabil al acestuia : necinstit, brutal, imoral, lipsit de scrupule. Indeminarea autorului face portretul credibil (cu atît mai mult cu cit soţul nu apare deloc, spectatorul neavtnd deci nici un termen de comparaţie), iar hotărtrea tinerei femei de a-l părăsi devine perfect justificată. Asta ar fi „prima faţă a medaliei*. In partea a doua, Fany, Înainte de a pleca, se opreşte In uzina. Piesa ia acum o întorsătură neaşteptată. Faptele incriminate apar tin adevărata lor lumină. Iar întreaga prezenţă şi conduită a inginerului Cluceru, acolo, la conducerea întreprinderii, In relaţiile sale cu cei din jur, dezvăluie un conducător ferm şi intransigent, pasionat, curajos şi plin de omenie. E „a doua fată a medaliei* şi, implicit, drama pe care o trăieşte Fany in momentul cind nu aflt soţul ei, ci colaboratori ai săi, profund ataşaţi directorului, ii servesc o aspră lecţie etica : a greşit prin alitudinea de „contesină* comodă, ruptă de frâmântările şi lupta grea ce se duce pentru a învinge dificultăţi de tot felul în procesul de construire a noii societăţi. Din chiar această sumară expunere, cred că se străvede şi importanţa temei şi ingeniozitatea procedeului (poate prea alb-negru, de dragul demonstraţiei) folosit de Sirbu pentru a surprinde şi capta pe spectator. Dacă i-aş reproşa ceva, ar fi ca dezvăluirea celor „două feţe ale medaliei* nu are implicaţii mai adinei (de unde şi limitele dramei). In realitate s-a dovedit «* Judecarea Oamenilor după aparenţe are urmări mult mai grave şi nu numai In viata de familie, el şi pe plan social, iar scoaterea la lumină a adevărului e mai dificilă şi mai dramatică. De asemenea, mi se pare ca datele conflictului ofereau o mai bogata analiza. Intre cei doi eroi principali are Ioc o singură înfruntare, curmata de îndatoririle profesionale urgente ale inginerului Cluceru. E evident că Fany a greşit necunoscindu-şi soţul, preocupările lui, construindu şi un aristocratic „turn de fildeş“. Dar n-a contribuit la asta şi atitudinea lui Radu care, total absorbit de munca, n-a presimţit drama ! O mai amplă investigaţie psihologică ar fi dat celor două caractere mai multă forţă, iar lucrări de tensiune sporită. Pe Ungă calităţile tematice şi de tehnică teatrală, se găsesc în piesa Iui Sirbu destule motive de satisfacţie în veridicitatea cu care sunt surprinse o serie de personaje secundare, in vioiciunea dialogului, in dinamismul acţiunii. Regizorul Ion Cojar, a cărui pasiune pentru dramaturgia originală s-a manifestat nu o data, a servit textul prin coeziunea punerii in scenă şi omogenitatea distribuţiei. In rolul Fany-dl, Valeria Becie a avut multă sensibilitate, descoperindu-şi eroarea (trâindu-şi deci drama) nuanţat, exteriorizind cu discreţie printr-un gest, o privire sau o şoapta stările sufleteşti ale personajului. Impetuos, aşa cum cere temperamentul lui Radu Cluceru, Costel Constantin a contrazis convingător falsa imagine creată de suspiciunile soţiei sale, ciştigind simpatia sălii. M-am bucurat revăzind-o după foarte mulţi ani pe scena Naţionalului pe Victoria Miorlescu, aceeaşi remediană plină de haz. Caldă, comunicativă, Raluca Zamfirescu într-o secretară a cărei viată se confundă cu cea a întreprinderii. La fel, N. Gr. Bălanescu. Excelentă, Ileana Aitana Ionescu In bătăioasa ingineră City Sinescu, dublată de un suculent amor popular, Rodica Popescu, Tamara Creţulescu, Victor Moldovan şi Mihai Niculescu au punctat prezenta unor aparitii firesti in peisajul tipologic al piesei. Scenografia lui Mihai Tofan subliniază sugestiv tema pusă la dezbatere. Traian Selmaru Imagine din spectacol Eddy Mitchel şi Georgette Lemaire • joi, vineri şi sîmbătă, la ora 20, pe scena Sălii Palatului. După cum am mai anunţat, la sfîrşitul acestei săptămîni, cunoscuţii solişti de muzică uşoară francezi, EddyMitchell şi Georgette Lemaire. Eddy Mitchell s-a lansat într-o perioadă în care rock-and-roll-ul se afla în efervescență, rămlntnd pînă astăzi unul dintre principalii săi exponenți. Georgette Lemaire a apărut ca o succesoare — in „concurență* cu Mireille Mathieu — a celebrei Edith Piaff, vocile lor asemăn!ndu-se intr-o foarte mare măsură. El vor interpreta, în cele trei concerte, bucăţi de succes din repertoriul propriu şidin bel Ehlematloftal, vor susţine trei concerte la Sala Palatului. Producătorii de bunuri materiale decid (Urmare din pag. I) pentru locomotiva Diesel hidraulică— cilindrul de comandă pentru reductorul Inversor. Noi vom face totul pentru a-l realiza înainte de termen, dar solicităm conducerii uzinei să ia măsuri din timp pentru asigurarea tuturor condiţiilor tehnico-materiale. Pregnante înnoiri vor fi cunoscute In 1973 şi la uzina „AUTOBUZUL*. Chiar In cursul primului trimestru vor Intra în funcţiune noi capacităţi de producţie, vor fi introduse In fabricaţie produse cu caracteristici superioare. Colectivul atelierului de autoutilitare, dezbătând cu simţ de răspundere sarcinile ce-i revin, a făcut numeroase propuneri de Îmbunătăţiri care să asigure un demaraj corespunzător, atingerea Înainte de termen a parametrilor proiectaţi. „Urmează să realizăm un produs nou pe o linie tehnologică nouă. Eficienţa muncii noastre depinde de modul cum acţionăm. Este necesar deci ca documentaţia tehnică pentru noul produs să fie finalizată cît mai curînd" (Ion Ghencea, lăcătuş). „Să se treacă din timp la repartiţia formaţiilor de lucru pe noul flux de fabricaţie" (Victor Ciurea, şef de brigadă), „Să se organizeze echipe pentru întreţinerea în bune condiţiuni a utilajelor şi instalaţiilor cu care am fost dotaţi" (Vasile Neamţu, lăcătuş). Instalaţii pentru sectorul zootehnic, trolii de 200 kg/l, cărucioare pentru cablu greu — iată cîteva dintre noile produse incluse în nomenclatorul de fabricaţie la uzina „METALICA". Colectivul secţiei a doua cazangerie, care execută circa 70 la sută din volumul de producţie al uzinei, s-a referit pe larg la o serie de probleme privind asigurarea unui ritm susţinut de înnoire a produselor. — In asimilarea produselor mai întîmpinăm unele dificultăţi — arăta şeful de brigadă Romeo Chiriţescu. Documentaţiile tehnice, de pildă, sosesc uneori cu Infirmiere, fapt ce conduce la o insuficientă pregătire a fabricaţiei pe locurile de muncă. Pentru a asigura un ciclu normal al fluxului de producţie este necesar un sprijin mai eficient din partea conducerii tehnice. Documentaţiile să ne fie puse la dispoziţie cu cel puţin o lună înainte de introducerea în fabricaţie a noilor produse. De asemenea, pentru însuşirea tehnologiei de lucru şi chiar îmbunătăţirea ei, consider necesar ca, în paralel cu elaborarea documentaţiei de execuţie să se desfăşoare un permanent dialog între sectorul tehnologic şi sectoarele de producţie în vederea adoptării celei mai optime soluţii. Tehnologiile noi — spuneau muncitorii Mihai Alexandrescu şi Vasile Amza în adunarea oamenilor muncii din sectorul 5 al FABRICII DE „ CONFECŢII ŞI TRICOTAJE BUCUREŞTI — duc fără îndoială la sporirea productivităţii, la îmbunătăţirea calităţii produselor. Ele trebuie însă cunoscute din timp de toţi cei care le aplică, înainte de a intra produsul în fabricaţie. Or, nu de puţine ori, staţia pilot ne trimite documentaţia după ce produsul a fost introdus pe bandă. Un astfel de sistem de lucru nu poate duce decît la pierderi de timp pentru efectuarea unor remedieri, la risipă de materiale şi materii prime. — Nu există o deplină concordanţă nici Intre toate piesele componente — a completat Ion Truşcă. Ceea ce face ca la asamblarea produselor să Întîmpinăm multe greutăţi Nu de puţine ori există neconcordanţe flagrante Intre şablonul pentru stofă şi cel pentru căptuşeală. Trebuie revizuit modul de conlucrare între Secţiile respective. Pornind de la faptul că un balast in activitatea secţiei turnătorie a Uzinelor „TIMPURI NOI“ l-au constituit anul trecut rebuturile (peste 9 la sută), participanţii la dezbateri s-au referit la contribuţia pe care trebuie să o aducă fiecare muncitor la îmbunătăţirea tehnologiilor de turnare, pe Întregul flux de fabricaţie. — Din activitatea noastră — spunea maistrul Petre Boroş — trebuie să dispară neglijenţa manifestată atit din partea lucrătorilor, cit şi a celor ce conduc procesul de producţie. Paralel se impun modificarea sistemului de dezbatere prin scurtarea conveiorului, mecanizarea transportului pieselor de la curăţătorie la vopsitorie, confecţionarea unui conveior pentru turnarea cilindrilor şi supapelor. Astfel de măsuri pot asigura ridicarea nivelului calitativ al pieselor turnate şi menţinerea unui ritm normal de lucru. — Ce înseamnă pentru noi reducerea rebuturilor numai cu 1 la sută? — punea întrebarea ing. Iulian Moţat, director tehnic al întreprinderii „ENERGOREPARAŢII", la adunarea muncitorilor din secţia prelucrări la cald. Iată rezultatul unui calcul exact: 23 de tone piese turnateEficienţa ar fi şi mai înaltă dacă rebuturile ar fi depistate imediat după turnare şi nu după ce piesele au fost curăţate şi chiar parţial prelucrate — a completat muncitorul Andrei Molnar. Propunerile ce au urmat au fost de natură să aducă un plus de eficienţă în activitatea ticcărului colectiv al secţiei, care a păşit in cel de-al doilea an de existenţă. Colaborarea între secţii, cooperarea între uzine, aprovizionarea cu materii prime şi materiale, calificarea şi ridicarea nivelului profesional, grija faţă de avutul obştesc au fost alte probleme ce au stat în centrul dezbaterilor din adunările pe secţii şi ateliere. Intîrzierile survenite in livrarea unor piese şi subansambluri — remarca şeful de echipă Constantin Popa, din secţia a treia de montaj auzinei „SEMĂNĂTOAREA" , se soldează cu pierderi de timp, lucru in asalt, ritmicitate necorespunzătoare în finalizarea producţiei. îmbunătăţirea relaţiilor între sectoarele de fabricaţie a constituit obiectul unor discuţii şi în adunarea secţiei a doua cazangerie a uzinei „METALICA". Materialele de la atelierul de debitare, de pildă, spunea lăcătuşul Ilie Popescu, nu totdeauna sosesc în ordinea execuţiei produselor ce le avem de realizat. Or, o astfel de situaţie are implicaţii asupra ritmicităţii în producţie. Se impune deci eliminarea cauzei care o provoacă prin crearea unui decalaj optim între secţiile noastre. Necesitatea unei mai bune cooperări între sectoare a rezultat şi din dezbaterile de la sectorul filatură al uzinelor textile „7 NOIEMBRIE*. Muncitorii de la atelierul bural — spunea filatoarea Maria Bezgu — trebuie să Înţeleagă că de felul cum execută omogenitatea amestecurilor, care ţin de puţine ori au fost de proastă calitate, depind calitatea firelor şi ritmicitatea, depinde îndeplinirea sarcinilor de producţie. Cum era şi firesc, nu dezbaterile pe secţii, a fost deseori adusă In discuţii şi problema întăririi disciplinei In muncă, a utilizării cît mai judicioase a timpului de lucru. Fiecare dintre noi, cadru de conducere sau muncitor, este obligat să acţioneze permanent pentru crearea unui climat de Intoleranţă faţă de actele de indisciplină — arăta Viorel Badea, Inginer şef al uzinei „TIMPURI NOI". Insist asupra acestui lucru, deoarece mai predomină încă concepţia greşită că slmbăta şi lunea nu se poate lucra la nivelul celorlalte zile din săptămînă în fiecare zi trebuie folosite integral cele 480 de minute, iar pentru aceasta, munca comisiilor de disciplină se reclamă a fi activizată. Completindu-l, controlorul de calitate Iorgu Mirea arăta : „Trebuie să punem un accent deosebit pe educaţia oamenilor în aşa fel încît fiecare să înţeleagă că şi de acest lucru depinde creşterea eficienţei muncii noastre. Propun să începem o acţiune comună de colectare a tuturor pieselor rebutate şi uzate care zac prin curtea uzinei, şi să le remaniem pentru a asigura avansul necesar perioadei când vom executa revizia întregului parc de utilaje şi instalaţii al secţiei". In condiţiile cind nu s-ar fi înregistrat cele peste 12 000 ore de absenţe nemotivate, la secţia a doua cazangerie a uzinei „Metalica“ s-ar fi putut realiza o producţie suplimentară în valoare de 2,2 milioane lei. De asemenea, evaluînd, timpul nefolosit, determinat de învoiri şi absenţe nemotivate, participanţii la adunarea secţiei a HI-a montaj de la uzina „Semănătoarea" au arătat că acesta echivalează cu timpul necesar pentru execuţia unui importam volum de producţie. Iată de ce se impune — au arătat Ion Apostularhe şi I. Paraschiv — desfăşurarea unor acţiuni ferme, eficiente, pentru întărirea disciplinei la fiecare loc de muncă. ★ Desigur, tematica dezbaterilor din adunările la care am participat a fost mult mai largă Reţinem, in încheiere, ca o caracteristică generală a dezbaterilor, hotărîrea fermă a colectivelor de muncă din secţii şi ateliere de a depune toate eforturile pentru realizarea ritmică a sarcinilor de plan şi la un înalt nivel calitativ Se impune, totuşi — şi facem această subliniere avînd in vedere— constatările din unele întreprinderi — ca organizaţiile de partid, comitetele oamenilor muncii, organizaţiile de sindicat şi U . C. să acorde toată atenţia pregătirii organizării şi desfăşurării adunărilor generale ale oamenilor muncii este necesar să fie luate măsuri pentru ca toţi salariaţii să cunoască din timp conţinutul dării de seamă ca la adunările pe secţii şi ateliere să participe cadre din conducerea unităţilor şi a organizaţiilor de masă. Fiecare adunare generală a oamenilor muncii, indiferent dacă e vorba de schimb, atelier, secţie sau întreprindere, trebuie transformată, printr-o temeinică pregătire, într-o tribună activă de critică a neajunsurilor, de promovare a propunerilor şi iniţiativelor valoroase menite să asigure realizarea cincinalului în patru ani şi jumătate. Teatrul de miniaturi în fața repetiţiilor (Urmare din pag. 1) moralizator transpare. Recunoaştem pe cîţiva dintre interpreţi — Mariana Popescu, Victoria Ionescu, Aureliu Ocneru, Marcel Horobeţ, Nelu Constantin, Ion Hinoveanu — pe care l-am întilnit, de nenumărate ori, cu prilejul apariţiilor în public ale formaţiilor de amatori. Constatarea ne permite o prima Concluzie : aşadar, colectivul de teatru de miniaturi a fost selectat dintre elementele mai inzestrate ale diverselor formaţii bucureştene — de la case de cultură, din întreprinderi şi instituţii. Amănunte în plus am solicitat celui ce îndrumă direct această activitate instructorului Bogdan Căuş, care a subliniat cîteva din principalele caracteristici ale noii forme de teatru, schiţindu-i profilul, semnificaţiile. „Teatrul de miniaturi s-a născut din intenţia de a se crea un colectiv-pilot In Capitală, care să servească, cît mai exact, nevoile metodologice ale mişcării de amatori. El va fi, deci, utilizat, ca element practic, de demonstraţie. Formula uzitată va fi cea de teatru agitatoric, in care cuvintul şi mimica vor predomina, dar, in acelaşi timp, şi satiric, foarte scurtele scheciuri concentrind, în replici usturătoare un fapt semnificativ de viaţă. Printr-o innoire operativă, „din mers", a textelor prezentate, vom asigura şi elementul „la zi“ al spectacolului. Colectivul de interpreţi va fi prezent, săptămânăt,tou miniaturile sale, în mijlocul a numeroase colective de oameni ai muncii, textele reflectând aspecte desprinse din preocupările întreprinderilor respective. Deocamdată, interpreţii repetă scenete scrise, dar vrem să le creăm deprinderea de a improviza pe marginea unui fapt, de a deveni ei înşişi autori şi regizori. Deci teatru de miniaturi, teatru „de buzunar“, teatru al qui-pro-quo-urilor şi al actualităţii. Cam acestea ne-ar fi gîndurile. Speranţa câ vom realiza un lucru bun, cu mare eficienţă şi ecou, ne îndeamnă să grăbim ieşirea în public. Nutrim convingerea că acest experiment va constitui, totodată, o şcoala pentru celelalte formaţii de amatori, (demonstrînd, practic, necesitatea căutării neîncetate a celor mai adecvate formule ce pot fi utilizate, cu succes, de către mişcarea artistică de amatori. • Milne, 10 Ianuarie, ora 18, librăria „Mihail Sadoveanu“ din bd. Magheru găzduiește o Intilnire cu autorii unor lucrări apărute In Editura pentru turism. Participă : Paul Anghel, Marin Mihalache, Emanoil Valeriu, ștefan Larutiu, Toma George Maiorescu, Platon Bardau, Florentin Popescu. Prezintă Pop Simion, directorul Editurii pentru turism. „Revista de pedagogie*, organ cu apariţie lunară al Institutului de Ştiinţe pedagogice, fate eforturi notabile In direcţia tratării ştiinţifice a multiplelor probleme ridicate de procesul instructiv,educativ din ţara noastră. Sunt prezente, la paginile revistei, număr de număr, problemele puse de perfecţionarea Invăţămlntului şin educaţiei moral-politice a elevilor, problemele inovării aşa-numitei „tehnologii didactice", ale modernizării lecţiei, accentul fiind pus pe latura formativă a procesului de Invăţămiint, pe cultivarea spiritului de investigaţie şi a creativităţii, pe problematica formării concepţiei despre lume şi viaţă etc. Se acordă o atenţie susţinută unor forme moderne, mai eficiente, de organizare a procesului de invătămint (cabinete de specialitate, laboratoare), precum şi extinderii şi adaptării funcţionale a lecţiei In cerinţele activităţii aplicative In spaţii didactice de o specificitate variată şi variabilă Numeroase articole, studii, recenzii, consultaţii etc., ilustrează bogat aceste preocupări, desigur, majore. De asemenea, un număr recent este axat pe analiza aprofundată a relaţiei profesor elevi in desfăşurarea Procesului instructiv, educativ. Din paginile revistei nu lipsesc aici unele materiale referitoare In organizarea activităţilor tehnico-promctive ale elevilor, in lumina neechităţii legării cit mai strînse a şcolii de viaţă, de producţie. Sunt dezeronulat in acest sens articole ca Rezultatele de performanţă — condiţie a pregătirii tehnico-productive a elevilor (2. 1972), Pregătirea tehnico-productivă a elevilor în întreprinderi şi ateliere-şcoala (3.1972), Valoarea integrativă a muncii productive a elevilor (5, 1972), Valoarea educativă a muncii In cooperativele agricole de productie scolare (11, 1972). si alte elteva, datorate In special unor colaboratori care. Insă, privesc lucrurile fără amploarea liniilor de perspectivă Revista acordă o grijă deosebită demonstrării faptului că lecţia se aflăla înălţimea actualelor exigenţe faţă de pregătirea pentru activitatea productivă* (1. 1972, p 84 şi urm), pe cind revoluţia didactică contemporană, reflex al aceleia ştiinţificotehnice şi sociale, pune tot mai mult la discuţie valabilitatea absoluta a „sistemului pe clase şi lecţii* conceput de Komensky şi consolidat de Herbart şi de succesorii acestuia. Plecindu-se de la prioritatea acordată lecţiei ca formă fundamentală de organizare a procesului de invăţămint se manifestă un fel de nostalgie faţă de modelul traditional, „academic", al invătămintului şi faţă de ideea autonomiei acestuia. ..autonomie" care astăzi se transformă Intr-o piedică tn calea dezvoltării economice şi sociale, cu ritmurile ei vertiginoase, impuse de progresul modern l Un foarte cunoscut pedagog, suplinind unei artificiale analize sintactice formula revoluţionară a Integrării Invăţămintului cu cercetarea şi producţia, afirmă că aceşti trei termeni „se înşiră ţnxtapunindu se. Iar no subordonindo se unul faţă de celălalt"i de unde este trasă concluzia că „fiecare element vizat din proce* *ul pedagogic este unul necesar, Independent, iar nnta anexă a celorlalte două“ (1, 1972, p 5) Este evident că o astfel de orientare nu poate sluji trecerea de la izolarea anacronică a celor trei termeni, Ia integrarea lor organică sub semnul aceloraşi mari obiective finale. Pe de altă parte, adevărata problemă a integrării invătămînt-cercetare-prnducţie este eludată atunci cind se afirmă că apropierea cercetării de producţie înseamnă pentru pedagogie „apropierea... cercetării pedagogice de şcoală" (4. 1972 p 47). La drept vorbind, lasă, problema nu este pur şi simplu aceea a „apropierii" pedagogiei de şcoală, el ■ integrării şcolii însăşi, cu tot cu pedagogie, In cercetare si In prodoifie Idei cu adevărat pregnante, referitoare la această problemă găsim doar In consultaţia Intitulată Educaţia — forţă de producţie (4. 1972) şi in articolul Pedagogia contemporană ca forţă 4L« producţie nemijlocita (I. 1972), dar, din păcate, astfel de materiale constituie exemple izolate In acest sens şi sunt departe de a da totul In preocupările generale și constante ale revistei. Trebuie dizolvată, credem, prejudecata că sfera pedagogiei nu s-ar extinde dincolo de limita de vîrstă a adolescentului. Nici argumentele etimologice, nici argumentul scăderii educabilităti! pe măsura înaintării in virstă, nu conving, intr-o epocă In care aţit necesitatea, cit şl realizările educaţiei permanente au valoare de adevăruri verificate. Pe lingă problemele instrucţiei şl educaţiei In şcolile generale şi licee, pedagogia are deci obligaţia de a da aceeaşi importanţă procesului Instructiv,educativ din instituţiile de Invătămint superior, precum si educării si reeducării adultilor. Este, desigur, o lacună a „Revistei de pedagogie" faptul că, de exemplu tună nu a analizat in mod susţinut si sistematic problematica seminariilor pedagogice universitare Abordind In egală măsură şi perimetrul instructiv-educativ universitar, „Revista de pedagogie“ (şi, prin ea, pedagogia ca atare), îşi va notea ptine in întreaga sa complexitate problema cea mai importantă cu care se confruntă şcoala rângăpostă de astăzi, cu alte cuvinte problema unificării Invăţămintului cu cercetarea şi producţia. Leonard Gavriliu Pedagogia în faţa problemei integrării învăţămînt-cercetare-producţie — Însemnări pe marginea „Revistei de pedagogie", 1-11, 1972 — 1 Sectorul nostru ca o floare [Urmare din pag 1) coşurile de hirtil. De asemenea, grupe de pionieri de la şcolile generale din sector vor lua in păstrare şi gospodărire unele puncte «nai aglomerate (intersecţii, complexe comerciale etc.). O dată cu sosirea primăverii, cop!i vor avea Un cădru mai larg de acţiune gospodărească şi de înfrumuseţare, amenajarea sau reamenajarea unor parcuri, spaţii de joaca pentru copii, îngrijirea şi conservarea unor monumente istorice. In acest sens, fiecare detaşament sau grupă va avea obiective precise, extinzîndu-şi activitatea gospodărească, participînd, alături de cetăţeni, deputaţi, asociaţii de locatar toate acţiunile de interes obştesc. Această amplă acţiune patriotică (desfăşurată sub egida Consiliului Organizaţiei pionierilor din sectorul 4) va marca prezenţa activă şi plină de devotament a celor mai mici cetăţeni (alături de elevii utecişti din sector) l.a. activitatea de bună gospodărire şi înfrumuseţare a sectorului, ceea ce va exercita asupra lor o influenţă deosebită în angajarea şi Integrarea în viaţa socialcetăţeneasca. în acelaşi timp, pe lânga folosul material obţinut pentru şcoala şi cartier, participarea elevilor la munca social-civică are o inestimabilă valoare educativă, deoarece copiii învaţă de mici să iubească munca, să muncească pentru folosul obştei, înţelegînd ei înşişi că munca este o componentă esențială a vieții umane. 4 Mese tabu .. Restaurantele din perimetrul central al Capitalei — arhipline. A găsi o masă liberă echivalează ca o performanţă. Şi, totuşi, paradoxal — In plin centru, la două unităţi cunoscute (Gambrinus şi Cişmigiu) — zeci de mese sunt declarate tabu, interzieîndu-se consumatorilor să se așeze. La Gambrinus — etajul, la Cișmigiu — rotonda sunt nefolosite de ani de zile. Din comoditate, din dezinteres sau din ce alt motiv ? Și Ce pierderi se înregistrează ? Ce fel de... informare ? I.D.G.R., măturiu abonaţii săi .... Calea Victoriei nr. 56, pentru plata consumului de combustibil. Cel puţin aşa scrie pe avizele de plată pe care personalul întreprinderii le lasă la domiciliul abonaţilor după ciirea contoarelor; aşa scrie pe facturile de plată Si aceasta după ce a trecut circa un an şi jumătate de cind întreprinderea in cauză și-a mutat sediul in str. Carafil vechi nr. 15, după ce taxele se achită de aproape un an de zile in str. Oteteleşanu nr. 2, la sediul I.C.A B. In plus, pe verso-ul facturilor de plată se mai menţin unele numere de telefon care, aici ele, nu mai corespund. De ce această dezinformare ? pentru că se folosesc imprimatele vechi, înțelegem că di. aceste imprimate trebuie folosite, dar de ce nu se aştern pe ele adresele reale ?tiu ce privește telefoanele, e adevărat că pe facturile de plată s-a plicat o ștampilă cu noile numere dar, datorită slabei imprimări a tușului, nu sunt clare). azi p&eh Am venit să reclam că nu funcţionează caloriferul ! .\V.V.V.V.V.V.VV,V.V,V.’.V.VVV,V.V.V.V.V."..V.V.-.V.V.VZ.VVW» 41t