Informatia Bucureştiului, martie 1973 (Anul 20, nr. 6066-6092)
1973-03-22 / nr. 6084
Pag. a 2-a INFORMAŢIA BUCUREŞTIULUI RAID-ANCHETĂ PRIN CASELE DE CULTURĂ: Am răspuns invitaţiei dv. (Urmare din pag. I) Din păcate... Observaţia noastră vizează tipul de manifestare In sine. Fireşte, simpozionul pui un gen perimat. Dar,, cel puţin In cazul de faţă, fiind vorba de un public destul de omogen la nivel de pregătire, s-ar fi putut stabili şi un dialog pasionant între, sală şi „catedră". A fost regretabilă şi lipsă „ilustraţiei" adecvate, tocmai pentru că tema este atît de vastă iar arhivele noastre de filme dispun de pelicule — documentare sau artistice — care ar fi putut fi folosite, cu atît mai mult, cu cît manifestarea a avut loc chiar în sala cinematografului „înfrăţirea între popoare" Ce împiedică cele două instituţii, cu sediul în aceeaşi clădire, să colaboreze? Ion Butnaru La „5" se crută" doar pe o... „strună" ? Avizierul Casei de cultură a sectorului 5 anunţa pentru aceeaşi seară, de la ora 18:30, o prelegere despre hanurile bucureştene, susţinută de conferenţiarul Aristide Ştefănescu. La ora menţionată, În sală se aflau 2 (două!)persoane — inclusiv reporterul. După zece minute a mai sosit una. La ora 19 — „record“ de public: 10 persoane. Cu chiu cu vai, pe la 19,20 se string ceva mai mult de 20. Media de vîrstă a auditoriului se situează în jurul a 65—70 de ani. Doi elevi poposesc în ultimul moment stricînd, evident, media. II întreb ! — Aţi mai fost aici ? De ce aţi venit ? — A, nu, n-am mai fost. Dar am auzit că după conferinţă e o piesă de teatru... In fine, la 19:25 se termină aranjarea aparaturii de proiecţie şi conferenţiarul îşi face apariţia. De la bun început avertizează sala ! — ştiţi, eu am să vă mai ţin de vorbă încă vreo zece minute. Aşa m-au rugat tovarăşii din conducere, poate mai apare cineva... Nu mai apare nimeni și prelegerea începe. Mult mai atractivă decit ne-am fi închipuit.: La urmă (era deja 20,30) se pun întrebări, în timp ce din fundul sălii cineva face semne disperate că e tîrziu și manifestarea trebuie terminată. I! întreb din nou pe cei doi elevi — Neagoe Marian şi Neagoe Vasile, anul .1 al Şcolii profesionale „Tehnometal“ ! — Ei, v-a plăcut ? — A fost foarte interesant ! Urmează, — cu o intîrziere de aproape o oră piesa mult aşteptată, în interpretarea actorilor amatori ai „casei". Intre timp, cîţiva spectatori au adormit... în restul clădirii, repetă formaţia de muzică populară „Struna“, ale cărei numeroase diplome le-am văzut pe toţi ..pereţii. Cele două „panouri ale actualităţii“ din hol dispun de două broşuri învechite. Nici un ziar, nici o revistă. Aş fi vrut să-l consult pe tovarăşul director Mihai Marinei, asupra citorva lucruri ! De ce e holul atît de puţin primitor? De ce acţiunile încep cu o atît de mare intîrziere? De ce nu sînt mobilizaţi la aceste prelegeri tinerii, elevii, care ar piltea fi atraşi, în veritabile lecţii practice, împreună cu profesorii lor? De ce, in fine, la Casa de cultură a sectorului 5 se cîntă — cu succes — doar pe o singură.« „Strună“? N-am reușit, deoarece domnia sa lipsea de pe... „afișul" serii. GeîavSart Andronic MOMENTUL 1. 1 Pătrund In sala clubului. Se adunaseră destule persoane. Mai ales tineri. Un conferenţiar, bine documentat şi informat — îşi susţine expunerea. Ni se comunică lucruri interesante. Asistăm apoi la un scurt, dar antrenant, program, susţinut de brigada artistică de agitaţie a casei de cultură. MOMENTUL 2. „Grupul celor 13" — cenaclul literar — se anunţa afară. E un fel de-a spune „13“. In Încăpere se aflau 5—6 băieţi ce-şi citesc recentele creaţii. Ar fi bine dacă,din scurtă vreme, nucleul respectiv s-ar transforma intr-un laborator serios de creaţie, pentru cei dornici să descifreze tainele scrisului, să-şi confrunte talentul. MOMENTUL 3. De fapt, el nu există, deşi programul îl anunţa — dintr-o eroare, mi s-a spus. Aşa că... Ce mai oferea, la ora 19,30, casa de cultură ? Intr-una din săli, grupul vocal de muzică uşoară „Canarito“ avea repetiţie. Urma ca a doua zi să susţină un spectacol. Orice amator era poftit să asiste, dacă dorea. Voci cristaline, de tinere şi tineri... Alături,, în plină activitate, membrii cercului de arte plastice. In pauză, au discutat ideea unei colaborări cu ,o întreprindere din sector, pentru deschiderea unei expoziţii cu portrete şi aspecte din producţie... Discut, la plecare, cu Octavian Postoacă, directorul casei de cultură, şi cu George Ionescu, Inspector la Comitetul pentru cultură şi educaţie socialistă al municipiului Bucureşti. Făcind aprecieri asupra serii petrecute ,aici, ajungem la concluzia că oricare dintre zilele săptâmînii poate fi organizată de aşa manieră. Incit să-i ofere celui interesat multiple posibilităţi de instruire şi divertisment. Darda Popescu O linişte suspectă... ORA 18:30 Casa de cultură a sectorului 6. O linişte suspectă ne avertizează încă de la intrare. Sala de spectacole (350 locuri capacitate) pustie. Ansamblul de dansuri a terminat repetiţia, orchestra de muzică uşoară încă n-a venit... Dar, oare numai pentru repetiţii este bună această sală somptuoasă ? Unde sunt spectacolele ansamblului „Balada", recent premiat la Agrigento ? Dar ale formaţiei de teatru ? Din doi metodişti de serviciu marţi seara, doar unul era prezent Din trei metodişti, cîţi activează la casa de cultură, doar unul singur organizează diverse acţiuni (vreo patru pe săptămînă), ceilalţi doi primesc salariu pentru... repetiţii (deşi formaţiile au instructori !). Intr-una din săli avea loc — re organizarea metodiste! Maria Berghea — Intîlnirea lectorului univ. Emil Verza, doctor In psihologie, cu elevi ai şcolilor generale nr. 128 şi nr. 129 (clasa a VIII-a), pe tema „Eficienţa orientării şcolare şi profesionale in scopul creşterii randamentului şi prevenirii oboselii". In alte săli işi desfăşurau activitatea cursurile de limbi străine şi de dactilografie, cercul de depanare radio şi televizoare. Regretabil însă faptul că, in afara manifestărilor organizate de acelaşi resort — al răspindirii cunoştinţelor ştiinţifice — de luni pînă vineri, în program intîlnim mai ales un capitol ! repetiţiile. Ion Holt numai repetiţii? • Echipă de teatru, brigadă artistică de agitaţie, orchestre de muzică populară şi uşoară — iată cîteva formaţii ale Casei de cultură din sectorul 3, care sunt folosite, cu succes la majoritatea acţiunilor cu caracter cultural-educativ ce au loc aici, în timpul săptăminii. Păcat însă că celor care au dorit să asiste, în seara vizitei noastre, la vreuna dintre obişnuitele manifestări nu li s-a oferit nimic. E drept, repetiţiile erau in toi. Dar, numai atât, într-un lăcaş de cultură ce trebuie orbind să fie la dispoziţia publicului pe care şi l-a cooptat , Directoarea nu prea ştia... Casa de cultură a sectorului 1 (strada Slătineanu nr. 16) era cufundată . In întuneric. In schimb, în hol, 20 de fete şi băieţi aşteptau. „Ce program este în seara asta ?* ne adresăm portarului. „Poftim în stradă să consultaţi avizierul". Dar credeţi că se afişase vreun program pentru marţi seara ? Vă înşelaţi. Nimic nu vestea să se întîmple ceva. „A fi sau a nu fi", glumea Mihaela Păun, membră a echipei de teatru a casei de cultură. „Ce anume ?" — Programul echipei de teatru trebuia să aibă loc în această seară, ca de obicei. Se zvonește că se suspendă. Și e a treia oară ! Conducerea casei — directoare Sofia Negrescu — s-a retras la un film, de data aceasta, ce rulează la Ecran-Util, clubul cineamatorilor din sectorul 1. — Tovarășă directoare, ce program este in această seară la casa de cultură? Dialogul se desfășoară acum In plata Amzei nr. 13, la sediul noului club, unde filmul începuse de cîteva minute. Dar la aceeaşi întrebare, pe care am adresat-o portarului, aflăm acum de la Interlocutoare un alt răspuns : -„ Păi, era vorba să aibă loc o discuţie cu tinerii despre...". Se face o pauză. Schimburi iuţi de priviri cu metodistul. „despre realizările sectorului nostru. Dar conferenţiarul nu a venit. — Totuşi, dacă cineva vrea să-şi petreacă seara la casa de cultură ? — Oferim un film cu Danielle Darieux, aici, la Ecran-Util. — Nu este anunţat prin nici un afiş... — Fireşte, era prevăzut pentru membrii statutari ai clubului , acum vom invita şi tinerii, aflaţi la casa de cultură, care ne așteaptă... O măsură luată, bineînțeles, în urma vizitei noastre... Al. Renai le déreit of ein? Momente de instruire şi divertisment Pentru ora 18, afişul Casei de cultură a sectorului 4 anunţa trei acţiuni. Mai interesantă, prin subiectul la zi — o expunere despre restabilirea păcii in Vietnam — ni s-a părut prima. Cîteva concluzii Fără a Ie generaliza — fiind vorba de o singură seară din programul unor case de cultură bucureştene — concluziile raidului nostru se cer reţinute pentru evitarea unora dintre anomaliile intîlnite. Aceasta, cu atît mai mult, cu cit ne este bine cunoscută activitatea pozitivă desfăşurată de Comitetul pentru cultură şi educaţie socialistă al municipiului Bucureşti, în direcţia ridicării nivelului calitativ al manifestărilor iniţiate de casele de cultură. Mai mntit, PROGRAMUL. Axarea lui, cu mai multă fermitate şi operativitate, pe problemele care confruntă astăzi publicul bucureştean, se impune ca o dominantă a întregii activităţi. Şi un element nu mai puţin important : respectarea cu stricteţe a programului ! Se cere deci: PUNCTUALITATE, o condiţie elementară, subînţeleasă, pentru creşterea gradului de participare a publicului. POPULARIZAREA acţiunilor e uneori atît de anemică, incit n-ar fi exclus ca unii directori să prefere discreţia anonimatului de teamă că programele respective nu se vor desfăşura în „parametrii" proiectaţi... Cele trei elemente sînt decisive pentru PARTICIPAREA PUBLICULUI — adică, în ultimă instanţă, pentru EFICIENŢA acţiunilor de la casele de cultură. Aşteptăm răspunsul — cît mai concret — al celor care, pentru o seară, ne-au fost amfitrioni. Edmond Deda: „Muzica uşoară poate şi trebuie să fie un mijloc de educaţie“ — Care sînt preocupările compozitorului Edmond Deda, la această oră ? — Agenda este destul de încărcată şi aş propune să luăm proiectele mele în ordine. Deci, peste cîteva zile va intra în repetiţii, la Teatrul „Ion Vasilescu", un nou spectacol muzical, scris de mine pe un libret la care am colaborat cu Paul Mihai Ionescu: „Extravaganţele lui Cronos“ şi constituie, de fapt, o continuare a spectacolului „De la Bach la Tom Jones", jucat, pe aceeaşi scenă, e compus dintr-o suită de tablouri ce ne ■‘poartă "pe aripile ’ni’fizicii incă dil vremea grecilor antici, avînd ca personaje pe Arhimede, pe Liszt şi Barbu Lăutaru, pe Ionel Fernie şi Grigoraş Dinicu, pe Shakespeare şi Francois Villon Este o pledoarie pentru divertismentul de calitate. — Un alt proiect . — La sfirşitul acestei luni voi preda spre lectură la Teatrul de operetă o partitură pe care am scris-o pe un libret de Ovidiu Dumitru şi Alexandru Bocăneţ, inspirat după comedia lirică „Visul unei nopţi de iarnă“ de Tudor Muşatescu. — Nu cumva — păstrind tempo-ul — aţi scris şi o ...operă ? ... , des, Nu... Sau nu — , deocamdată Am predat, în schimb, Editurii muzicale o lucrare cu caracter pedagogic, destinată instruirii tinerilor interpreţi de muzică uşoară, intitulată „La microfon, interpretul preferat“, care cuprinde capitole speciale de studii vocale. — Să vorbim puţin şi despre compoziţia de muzică uşoară... — De acord. Una dintre ultimele mele melodii „îmi place să trăiesc cu fruntea sus“ — a fost aleasă pentru rubrica televiziunii „Cântecul săptăminii“ şi a debutat luni. Scrisă pe un textde Aurel Felea, ea este interpretată de Cleopatra Meltuhneanu, Mihai Constantinescu, Anca Agemolu, George Enache, Ion Bogza şi Cristian Popescu- Jn .„Gala lunilor“ din 25 martie Anda Călugăreanu va cânta, in primă audiţie, melodia „Cu o floare nu se face primăvară“. In rest, scriu cintece care sper să placă publicului larg, căruia încerc să-i ofer mai mult decit un simplu divertisment. In măsura in care e posibil, teme de meditație, cu tentă educativă. Octavian A. funcţionarul public şi coordonatele dffirenţelor sociale (Urmare din pag. I) cetăţenilor de in informaţi.* de la ghişeu, prnfi la eliberarea unei autorizaţii, sau executarea unei lucrări contractate. Administraţia trăieşte, se realizează tocmai prin aceste contacte, prin aceste raporturi. Nici nu poate fi altfel, deoarece în condiţiile societăţii noastre Instituţiile administrative, in totalitatea lor, au drept scop slujirea colectivităţii, promovarea şi apărarea valorilor sociale instituite. Menire ce impune, In consecinţă, funcţionarului un comportament corespunzător, o atitudine care să demonstreze, practic, că locul său, retribuţia sa posedă, ca unică motivaţie, rezolvarea temeinică şi legală a problemelor ridicate de cetăţeni. Clarificarea unor astfel de exigenţe este, după părerea mea, esenţială. În aprecierea muncii funcţionarului public. M. FLORESCU ! Neîndoielnic. Vreau să adaug că toate aceste exigenţe care jalonează activitatea funcţionarului sunt îndeplinite într-o măsură deloc neglijabilă prin profesionalitate, prin pregătire. In fonii orice funcţionar, fie el de decizie sau de execuţie, se conduce sau trebuie să se conducă exclusiv după lege. De aici, i maxima necesitate a cunoaşterii actelor normative, a ceea ce reprezintă unicul criteriu de referinţă al opţiunii administrative. A. N. î Iertaţi-mi intervenţia. Pregătirea profesională reprezintă aici doar prima condiţie. Un funcţionar bine pregătit profesional nu este, insă, întotdeauna în mod necesar, după părerea mea şi un funcţionar competent. Intervin în plus, o seamă de cerinţe de ordin, să le spunem, educativ. De pildă probitatea, solicitudinea. Cerinţe din păcate, nu întotdeauna împlinite. Există, incă, funcţionari care consideră cetăţeanul drept un supus care depinde de voinţa lor şi se află la dispoziţia lor arbitrară. Unii dintre noi am avut ocazia, sau mai bine zis neşansa, să intîlnim acest gen de salariat, în astfel de ocazii, brutalitatea limbajului, indiferenţa lipsa de respect pentru nevoile cetăţeanului nu pot fi scuzate chiar printr-o pregătire profesională excelentă a celui în cauză. V. Uiti':' ’Ceea ce, pe un plan mai general echivalează cu nevoia Îmbinării în munca funcţionarului a unei pregătiri profesionale ridicate, cu o mentalitate corespunzătoare acestei profesiuni de largă audienţă publică. RED. Cele spuse pînă acum, pun la lumină unele obligaţii esenţiale la activitatea funcţionarului, atit pe plan atrict profesional — cit şi pe planul responsabilităţilor etice. Din păcate, aşa care s-a subluidat şi la discuţia noastră practica demonstrează, uneori, grave derogări de la Îndeplinirea, cu probitatea cuvenită a acestor atribuţii. Primim, bunăoară, scrisori la care sesemnalează că ,soluţionarea unor probleme' emerite’ se tergiversează nepertris. Lif '.laferVenţia , redacţiei, lucrurile st rezolvă, intră pe făgaşul normal, adică pe cel al respectării legalităţii. întrebarea : ce se pune cu acuitate în asemenea cazuri este : de ce a trebuit un impuls din afară pentru a se lua măsurile prevăzute de lege ? I. TATAR ! Este vorba, evident, fe de incompetenţă, fie de labilitatea spiritului de răspundere, deşi, pină la un punct, ambele ipostaze se interferează. Aş vrea, însă, să spun că adeseori ne oprim doar la vina factorilor de execuţie fără a analiza, mai profund, şi responsabilitatea ce revine, la asemenea împrejurări, factorilor de decizie. Lipsa unei Îndrumări operative, a unui control permanent, din partea conducerilor instituţiilor respective, favorizează apariţia unor astfel de situaţii. In altă ordine de idei, cred că trebuie să subliniem că, In pofida unei reale simplificări a procedurii administrative, plătim incă tribut ttael formularistici excesive, care încarcă cu balast relaţia furcţionar-cetaţican. De ce e nevoie, bunăoară, dacă prezint buletinul de iden- tate cu toate datele de stare civilă, să aduc pentru anumite formalităţi, şi o copie după actul de naştere sau căsătorie ! De ce să nu existe imprimate tipizate , pentru problemele de spaţiu, de stare civilă eliberări de autorizaţii, spre a se evita pierderea de timp şi posibilitatea interpretărilor arbitrare A. N. . Iată, prin urmare, citeva din posibilităţile concrete de perfecţionare a muncii funcţionarilor. Ele nu epuizează, însă această problemă. Să ne referim de pildă, la faptul că, de multe ori, iniţierea cetăţenilor în legătură cu competenţa anumitor organe. In legătură cu cei apţi să-i rezolve problema este lăsată pe seama imaginaţiei portarului sau altui salariat fără pregătirea corespunzătoare, încă unul din motivele pierderilor de timp de care sa plîng cetăţenii, din motivele nemulţumirii lor justificate. V. V. « Toate acestea demonstrează, cu atît mai mult, necesitatea ridicării pregătirii funcţionarilor publici atl In domeniul cunoaşterii legii cit şi — aşa cum am mai subliniat — pe plan educaţional. E o sarcină primordială, pusă, de altfel, la faţa tuturor categoriilor de oameni ai muncii prin documentele Congresului al X-lea al partidului şi ale Conferinţei Naţionale. E drept, referindu-mă la salariaţii din administraţie, s-au făcut paşi importanţi la această direcţie Aşta, de exemplu la fiinţarea secţiei administrative din cadrul Facultăţii da drept din Bucureşti, ai cărei absolvenţi — aşa sura se atenţiona şi la statul „Informaţia Bucureştiului* — pot fi mai eficient folosiţi, precum şi a altor forme de invăţămint in specialitatea respectivă. Dau bune rezultate şi cursurile de reciclare, instructajele periodice introduse in instituţiile publice. Nu putem considera, însă, că a fost practic, re-' ifolvata, problema creşterii gradului de competenţă a funcţionarilor. Mai sunt dacă destule situaţii când unii salariaţi cin administraţie dovedesc, in relaţiile, red cetăţenii, un spirit îngust — funcţionăresc înlocuiesc munca vie, cu oamenii, prin hirtii , fără valoare. Poate că, in astfel de cazuri, este vorba şi de o greşită selecţie. Intrucit funcţiile de contact cu publicul presupun o vocaţie certă. Or, testarea acestor afinităţi se face. In momentul de faţă cu totul nesatisfăcâtor, RED, ! încheiem aici, din considerente de spaţiu, discuţia noastră. Desigur, nu au putut fi abordata decit unele aspecte ale problemelor complexe pe care le Înglobează relaţia cetaţean-funcţionar. Reţinem responsabilitatea socială de netăgăduit a acestor raporturi, necesitatea aşezării lor pe temeiul strictei respectări a legalităţii, a imperativelor conținute de promovarea normelor de etică şi echitate socialistă. In dezbatere publică Proiectul de lege privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României n legătură cu proiectele de legi supuse, conform hotăririi Plenarei Comitetului Central din februarie-martie, dezbaterii publice, publicăm astăzi cîteva dintre punctele de vedere pe care cititorii noştri le-au comunicat redacţiei. I ION NENCIU, maistru principal La uzina „Autobuzul“ : „Consider că, în ansamblul măsurilor adoptate după Congresul al X-lea ,şi Conferinţa Naţională a partidului, pentru continua perfecţionare a conducerii, organizării şi planificării economico-sociale, înfiinţarea Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României va avea un rol deosebit de important pe linia elaborării şi înfăptuirii politicii partidului şi statului. In ceea ce priveşte proiectul de lege supus dezbaterii publice, propun ca el să fie completat prin integrarea în atribuţiile noului organism a unor prevederi exprese privind creşterea eficienţei în întreaga activitate de producţie, stabilindu-se în acest sens şi principalele obiective urmărite". Ion CALINESCU, economist la Grupul de utilaje speciale şi reparaţii în industria chimică : „Conform principiilor statuate de Legea cu privire la dezvoltarea economico-socială planificată a României, activitatea de prognozare trebuie să aibă ca finalitate mai multe variante, astfel încît să fie posibilă selectarea, în funcţie de cele mai complexe criterii, a celei optime. De aceea, propun ca articolul 6, alineatul a, precum şi articolul 7 să fie reformulate în acest spirit — elaborarea prognozelor macroeconomice în mai multe variante , asigurîndu-se corelarea cu Legea 8/1972”. ION STOTCA, director economic al întreprinderii de construcţii montaj nr. 2 : „înfiinţarea Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României corespunde unor necesităţi obiective, etapa construcţiei societăţii socialiste multilateral dezvoltate în ţara noastră necesitînd îmbunătăţirea, în continuare, a organizării conducerii şi planificării activităţii economico-sociale, perfecţionarea mijloacelor de cercetare a viitorului. O mare importanţă în acest sens o au prevederile privind prognozele, precum şi îmbinarea organică a prognozelor pe termen lung cu planurile cincinale şi anuale. Pentru desfăşurarea în condiţii cît mai bune a acestei activităţi apreciez ca necesară înfiinţarea unor sectoare de prognoză la nivel de centrale industriale şi mari unităţi economice. Acestea, prin studii întreprinse, vor putea furniza Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale elemente importante pentru fundamentarea prevederilor macroeconomice“. . In întâmpinarea Conferinţei a IX-a a U.A.S.R. Din numeroasele acţiuni înscrise pe agenda lunii martie, spicuim : „ La Clubul TT (Tineri şi Tineri) al Casei de cultură a studenţilor, a avut loc o masă rotundă la care elevi ai Liceului nr. 35 cu program de educaţie fizică şi studenţi din anul III, ai Institutului de educaţie fizică , şisport au dezbătut Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. cu privire la dezvoltarea continuă a educaţiei fizice şi sportului. La Academia de studii economice a avut Ioc un schimb de experienţă între activiştii A.S. de la Facultatea de merceologie şi secretarii comitetelor U.T.C., tineri muncitori şi tehnicieni din întreprinderile in care îşi desfăşoară activităţile de practică productivă studenţii. • Un ciclu de cinci expuneri-lecţie, privind organizarea şi conducerea activităţii în asociaţiile studenţeşti, a fost iniţiat de C.U.A.S. de la Institutul de medicină şi farmacie, pentru un număr de peste 100 de studenţi din anii I, II şi III, care au sarcini de răspundere în acest domeniu. • La Casa a studenţilor „Grigore Preoteasa“ (sala Clubul actualităţilor), a avut loc simpozionul „Contribuţia tineretului Capitalei la realizarea cincinalului in patru ani şi jumătate“. In cadrul simpozionului seu -Intîlnir studenţi, tineri muncitori, cadre tehnice din Întreprinderi, tineri cooperatori etc., care au prezentat aspecte semnificative din munca de zi cu zi a tineretului bucureştean pentru înfăptuirea angajamentului asumat de organizaţia de partid a Capitalei. • Studenţii de la Institutul de arhitectură „Ion Mincu“ vor deschide mîine, în holul clădirii vechi a institutului, o expoziţie de „Design modern“. • Consiliul U.A.S. de la Institutul politehnic a organizat un simpozion ştiinţific la care au fost prezentate 14 comunicări ale studenţilor, din domeniul ştiinţelor sociale, electronicii, automaticii, tehnologiei construcţiilor de maşini şi chimiei industriale. C la clubul ..Nicolae Iarga" al Academiei de studii economice, ieri, ora 17, s-a desfăşurat un dialog între prof. dr Ludwig Grünberg, şeful catedrei de filozofie din institut, şi studenţii de la Facultatea de economie a producţiei, pe tema " Participarea tineretului la făurirea valorilor culturii socialiste. Ieri, cu începere de la ora 21, la Student Club au rulat o suită de filme al căror scenarist şi regizor este studentul Emilian Urse de la I. M. F. : Coşuri fumegînde, un scurt-metraj artistic dedicat luptei ilegale a uteciştilor, precum şi filmele documentare Omagiu Brâncuşi şi Tîrgul de la Polovragi. „ Astăzi, la Facultatea de Instalaţii pentru construcţii (I.C.R.) studenţii de la această facultate au o întîlnire cu scriitorul Petru Popescu „ Teatrul studenţesc Podul“ prezintă, astăzi, orele 21, la Casa de cultură a studenţilor „Grigore Preoteasa“ premiera piesei Unde-s marile iubiri ? de S. Andreescu şi T. Mănescu, în regia lui Cătălin Naum. Examen de selecţie pentru ansamblul de estradă al Palatului pionierilor Palatul pionierilor intenţionează să înfiinţeze un ansamblu de estradă pentru care invită copiii bucureşteni (în vîrstă de 7 de ani şi cu situaţie bună la învăţătură şi la purtare), să ia parte la examenul de selecţie, ce va avea loc in zilele de 25 martie ?i 1 aprilie, între orele 9—12, in sala mică de festivităţi a palatului. Selecţia se va face pentru următoarele specialităţi : recitatori cititori artistici, cupletişti, prezentatori, dans modern, instrumentişti pentru orchestră, de muzică uşoară, interpreţi de muzică uşoară, acrobaţi, jongleri, scamatori, autori de texte de estradă. Candidaţii se pot prezenta individual sau pe grupuri, cu program la alegere. Locuri de joacăpentru copii Pe teritoriul sectorului 4 urmează să se amenajeze, cu sprijinul cetăţenilor, încă 30 de terenuri de joacă pentru copii. O parte dintre ele vor fi dotate şi cu aparatura necesară. Vor beneficia de astfel de locuri de joacă copiii din blocurile situate în şoseaua Căţelu 29 şi 45, intrarea Ion Şulea 44 şi 52, din str. Călugăreni 14, bd. Ion Şulea 16, bd. Liviu Rebreanu 3 şi 6, str. Giurgeni 4, aleea Foişorului 3, str. Odobeşti 5, bd. Leontin Sălăjan 7, Drumul Murgului, Macaralei, Prisaca Dornei, Matei Ambrozie etc. In Parcul Răcari se vor amenaja un teren de fotbal, două terenuri de tenis, două de volei şi unul de baschet, iar in vecinătatea blocului YV, copiii vor avea la dispoziţie trei terenuri de tenis de cimp şi unul de baschet. Obiectivul primordial pe şantiere: INTENSIFICAREA RITMULUI DE LUCRU (Urmare din pag. I) telor şi aprobarea documentaţiilor de către organele bancare, în aşa fel ca ele sa ajungă la vreme în posesia contractorilor. Chiar în prezent o serie de amplasamente din bd. Ion Şulea, Berceni-sud IV, şos. Pantelimon ca şi în alte locuri nu sunt încă eliberate. De asemenea, întârzie deschiderea finanţărilor pentru un mare număr de apartamente. De aceea, se cer luate cu maximă operativitate măsurile de rigoare şi aceasta cu atît mai mult cu cit, dacă se are în vedere că terminarea unui bloc cu 8 sau 10 etaje din prefabricate durează circa 6—7 luni, orice Intîrziere In deschiderea frontului de lucru va fi foarte greu de recuperat. O situaţie ca se impune a fi îmbunătăţită există şi în domeniul construcţiilor destinate copiilor cereşe cu 3 060 locuri, grădiniţe cu 1 240 locuri şi şcoli cu 104 săli de clasă. Dacă intr-o primă fază întinderii« s-au datorat Direcţiei sanitara a municipiului şi Inspectoratului şcolar care nu au întocmit la timp documentaţii!«, ca şi filialei municipale a Băncii de investiţii, care a tergiversat deschiderea finanţărilor, în prezent constructorii întîrzie începerea lucrărilor. Şi aici, desigur, orice zi pierdută duce la nerespectarea termenelor planificate (31 august a.c. pentru şcoli şi grădiniţe şi 30 septembrie pentru creşe). Ce au de gînd constructorii (cei de la I.C.M. 1, I.C.M. 2, I.C.M. 3 şi I.C.M. 5) pentru ca situaţia din anul trecut, cînd o parte din obiectivele social-culturale nu au fost date în folosinţă şi nu sînt terminate nici pînă în prezent, să nu se mai repete ? Căile de acţiune pentru recuperarea rămînerilor în urmă ? Ele sînt bine cunoscute. Dacă, de pildă, pe şantierele întreprinderii de construcţii din „prefabricate,pe o parte din şantierele I.C.M. 2 se lucrează In două schimburi, nivelul schimbului II fiind egal cu cel al schimbului I, pe o mare parte din şantierele celorlalte Întreprinderi de construcţiimontaj nu se lucrează cu întreaga capacitate, utilajele grele nu sunt folosite în aceeaşi măsură şi în schimbul II, organizarea procesului de producţie lasă de dorit etc. Apoi, mai persistă reţineri in privinţa aplicării şi extinderii acordului global la toate brigăzile şi obiectivele, ca formă eficientă de cointeresare pentru intensificarea ritmului de lucru, pentru scurtarea termenelor de execuţie şi îmbunătăţirea calităţii. Iată de ce conducerile Întreprinderilor, cu sprijinul Centralei construcţii-montaj, au datoria să analizeze situaţia la fiecare loc de muncă în parte şi să ia măsurile necesare. Asemenea analize se impun cu atît mai mult cu cît în afara sarcinilor ce le revin din planul anului în curs, întreprinderile respective au de efectuat un mare număr de remedieri la apartamentele date în folosinţă In anii anteriori, de executat sute de faţade. In plus trebuie să se pregătească încă de acum deschiderea frontului de lucru pentru anul 1974, an în care se vor construi în Bucureşti 29 200 apartamente, o policlinică de tip III în cartierul Berceni, 17 creşe cu 5 340 locuri, 164 săli de clasă, grădiniţe cu 960 locuri, internate şcolare cu 500 locuri, numeroase unităţi comerciale, cînd trebuie să fie terminate Spitalul clinic cu 540 paturi, Spitalul „Dr. Gh. Marinescu", ca şi alte obiective social-culturale. Sarcini deosebit de mari revin organizaţiilor de partid, Comitetului de partid construcţii şi celor de sectoare. Ele trebuie să desfăşoare o intensă muncă politico-educativă pentru popularizarea rezultatelor obţinute în cadrul iniţiativei „Să construim mai bine, mai repede, mai ieftin", să acţioneze mai operativ şi competent pentru rezolvarea problemelor ce condiţionează buna desfăşurare a producţiei, manifestînd atitudini hotărite împotriva celor ce lipsesc sau întîrzîe de la lucru, a celor ce nu folosesc cu maximă eficienţă timpul dorectat producţiei. « ©© Corespondenţii ziarului transmit 10 PROPUNERI pe adresa cooperaţiei meşteşugăreşti . După destule controverse, unităţile depanatoare întreţin în termen de garanţie şi postgaranţie obiectele de folosinţă îndelungată. Nu s-ar putea include în nomenclatorul prestaţiilor şi revopsirea lor ? (Sandu Tănase, maistru, uzina „Vulcan“). • Ar fi oportun ca înlocuirea unei rezistenţe pentru fierul electric de călcat să nu se efectueze, numai la unitatea din str. Smirdan, ci şi la atelierele din marile cartiere ale oraşului (A. Andreescu, tehnician — Drumul Taberei nr. 31). • Un serviciu organizat la or® actuală pe jumătate depanarea defecţiunilor la sobele ce funcţionează cu combustibil lichid. Cealaltă jumătate ar fi: să se facă şi operaţiuni de montare şi de desfundare. (Vasile Penescu, pensionar, str.Boteanu nr. 3 A). • In cadrul cooperativei „Arta populară“ nu se poate organiza și un atelier unde să se repare covoare și franjuri ? (Margareta Serea, gospodină, str. Ileana Cosînzeana nr 2 bis). • La magazinele din str. Academiei nr. 23 și str. Gabroveni nr. 57 să se primească comenzi și pentru executarea portretelor în relief lucrate în cupru, prin metaloplastie, sau a tablourilor — după preferinţă (D Morgoş, deputat sectorul 6). • Nu există un atelier care să repare jucării mecanice, pe motiv că lipsesc piese de schimb. O modalitate de colectare a pieselor cutare atelier să elibereze o jucărie care funcţionează contra... două defecte (că sunt destule) (Ion Pop, muncitor — „Electroaparataj“). • In magazinele de specialitate se găsesc perii pentru pereţi, dar... fără cozi. Propunerea se subînţelege: cooperativa „Mobilă şi tapiţerie“ să confecţioneze aceste accesorii (Marioara Ion, gospodină, str. Maior Cîmpeanu nr. 31). © Să se stabilească unde să ne adresăm cînd e vorba de bătut — un cui în perete, — în cazul locuinţelor construite din prefabricate de beton ? (Ion Dobra, preşedintele Asociaţiei de locatari din str. Odobeşti nr. 5). • Oare nu e posibil ca toate unităţile de confecţionat îmbrăcăminte după comandă — nu numai unele — să efectueze şi micile reparaţii? (ing. Coca Mihaela — Întreprinderea produse lemn-mobilă). • Ar fi de dorit ca centrele de Închiriat obiecte pentru excursii să scoată din uz... articolele uzate, (prof. Virginia Demetriu, bd. Metalurgiei nr. 34). N. R. Aşteptăm răspunsuri din partea celor două uniuni ale cooperativelor meşteşugăreşti bucureştene, şi — în acelaşi timp — alte propuneri privind îmbunătăţirea şi lărgirea gamei de prestări servicii către populație. Rubrică redactată de P. Dinescu rjoottnrttaoooaoooaQoaQOooGooQfifiOfifsoooaoooaooooooooQoooac 0 1 3Ö ő e © §«© o o 0 § o ©©8 © e §©5 ©©a © iVîacro-scrumîera din faţa I. S. B. ATu ştim cîţi fumători sint in Bucureşti şi nici cîţi au năravul de a arunca resturile de ţigară pe stradă Dar unde să le pună dacă in coşurile de hirtii nu se poate ? (Pericol de foc). Răspunsul ni-l dă imaginea alăturată : o ţigară uriaşă invită pe toţi fumătorii la respectarea străzii. Numai că, pentru a putea efectua gestul civilizat e nevoie de o deplasare pină în calea Plevnei nr S0, unde este amplasată originala scrumieră (în faţa sediului întreprinderii de salubritate). Cu o floare — se spune — nu se face primăvară. Dar nici o singură sau cîteva scrumiere nu ajută la eliminarea aspectului urît al mucurilor aruncate pe trotuare, în faţa magazinelor, în staţiile I.T.B. ©© §iîo© a Cu sau fără cutie ? Asistam, în urmă cu cîteva zile, la un dialog care, cel puţin la prima vedere, părea de neînţeles (oare numai la prima vedere ?). Dar să urmărim cîteva replici... Magazinul universal „Bucureşti", raionul de încălţăminte : „Cutia de pantofi nu mi-o daţi ?". „Cutia, nu". „Clientului dinaintea mea i-aţi dat...". „Erau pantofi de la fabrica „Guban". „Ai mei de cine sînt făcuţi ?". ^ „De fabrica „Progresul". „Atunci daţi-mi şi mie din ceilalţi" . „Vă dau, dar tot fără ~ cutie". „Păi...". „Ne pare rău, dar nu se potriveşte la preţ...*. Greu de înţeles şi — cu atît mai necesar — de explicat cumpărătorilor regulile acestui capricios „Cu sau fără cutie*... azi cravam Irescu — Dacă mi-am întocmit raportul de activitate ? Numaidecât... Tocmai mi documentam ! 99999909099909999999999900099999999999999090009901