Informatia Bucureştiului, martie 1973 (Anul 20, nr. 6066-6092)

1973-03-22 / nr. 6084

Pag. a 2-a INFORMAŢIA BUCUREŞTIULUI RAID-ANCHETĂ PRIN CASELE DE CULTURĂ: Am răspuns invitaţiei dv. (Urmare din pag. I) Din păcate... Observaţia noastră vi­zează tipul de manifestare In sine. Fireşte, simpozionul pu­i un gen perimat. Dar,, cel­ puţin In cazul de faţă, fiind vorba de un public destul de omogen la nivel de pregătire, s-ar fi putut stabili şi un dialog pa­sionant între, sală şi „catedră". A fost regretabilă şi lipsă „ilustraţiei" adec­vate, tocmai pentru că tema este atît de vastă iar arhivele noastre de filme dispun de pelicule — documen­tare sau artistice — care ar fi putut fi folosite, cu atît mai mult, cu cît manifestarea a avut loc chiar în sala­­ cinematografului „înfrăţirea în­tre popoare" Ce împiedică cele două instituţii, cu sediul în aceeaşi clădire, să colaboreze? Ion Butnaru­ La „5" se crută" doar pe o... „strună" ? Avizierul Casei de cultură a sec­torului 5 anunţa pentru aceeaşi seară, de la ora 18:30, o prelegere despre hanurile bucureştene, susţinută de conferenţiarul Aristide Ştefănescu. La ora menţionată, În sală se aflau 2 (două!)­­persoane — inclusiv re­porterul. După zece minute a mai so­­sit una. La ora 19 — „record“ de pu­blic: 10 persoane. Cu chiu cu vai, pe la 19,20 se string ceva mai mult de 20. Media de vîrstă a auditoriului se situează în jurul a 65—70 de ani. Doi elevi poposesc în ultimul moment stricînd, evident, media. II întreb ! — Aţi mai fost aici ? De ce aţi venit ? — A, nu, n-am mai fost. Dar am auzit că după conferinţă e o piesă de teatru... In fine, la 19:25 se termină aranja­rea aparaturii de proiecţie şi con­ferenţiarul­ îşi­ face apariţia. De la bun început avertizează sala ! — ştiţi, eu am să vă mai ţin de vorbă încă vreo­­ zece minute. Aşa m­-au rugat tovarăşii din conducere, poate mai apare cineva... Nu mai apare nimeni și prelegerea începe. Mult mai atractivă decit ne-am fi închipuit.: La urmă (era deja 20,30) se pun întrebări, în timp ce din fundul sălii cineva face semne disperate că e tîrziu și manifestarea trebuie terminată. I! întreb din nou pe cei doi elevi — Neagoe Marian şi Neagoe Vasile, anul .1 al Şcolii pro­fesionale „Tehnometal“ ! — Ei, v-a plăcut ? — A fost foarte interesant ! Urmează, — cu o intîrziere de a­proape o oră piesa mult aştep­tată, în interpretarea actorilor ama­tori ai „casei". Intre timp, cîţiva spectatori au adormit... în restul clădirii, repetă formaţia de muzică populară „Struna“, ale cărei numeroase diplome le-am vă­zut pe­­ toţi ..pereţii. Cele două „pa­nouri ale actualităţii“ din hol dispun de două broşuri învechite. Nici un ziar, nici­ o revistă. Aş fi vrut să-l consult pe tovarăşul director Mihai Marinei, asupra citorva lucruri ! De ce e holul atît de puţin primitor? De ce acţiunile încep cu o atît de mare intîrziere? De ce nu sînt mobilizaţi la aceste prelegeri tinerii, elevii, ca­re ar pilt­ea fi atraşi, în veritabile lecţii practice, împreună cu profe­sorii lor? De ce, in fine, la Casa de cultură a sectorului 5 se cîntă — cu succes — doar pe o singură.« „Strună“? N-am reușit, deoarece domnia sa lipsea de pe... „afișul" serii. GeîavSart Andronic MOMENTUL 1. 1 Pătrund In sala clubului. Se adunaseră destule per­soane. Mai ales tineri. Un conferen­ţiar, bine documentat şi informat — îşi susţine expunerea. Ni se comu­nică lucruri interesante. Asistăm a­­poi la un scurt, dar antrenant, pro­gram, susţinut de brigada artistică de agitaţie a casei de cultură. MOMENTUL 2. „Grupul celor 13" — cenaclul literar — se anunţa a­­fară. E un fel de-a spune „13“. In Încăpere se aflau 5—6 băieţi ce-şi citesc recentele creaţii. Ar fi bine dacă,d­in scurtă vreme, nucleul res­pectiv s-ar transforma intr-un labo­rator serios de creaţie, pentru cei dornici să descifreze tainele scrisu­lui, să-şi confrunte talentul. MOMENTUL 3. De fapt, el nu e­­xistă, deşi programul îl anunţa — d­intr-o eroare, mi s-a spus. Aşa că... Ce mai oferea, la ora 19,30, casa de cultură ? Intr-una din săli, grupul vocal de muzică uşoară „Canarito“ avea re­petiţie. Urma ca a doua zi să susţi­nă un spectacol. Orice amator era poftit să asiste, dacă dorea. Voci cris­taline, de tinere şi tineri... Alături,, în plină activitate, mem­brii cercului de arte plastice. In pauză, au discutat ideea unei colabo­rări cu ,o întreprindere din sector, pentru deschiderea unei expoziţii cu portrete şi aspecte din producţie... Discut, la plecare, cu Octavian Postoacă, directorul casei de cultu­ră, şi cu George Ionescu, Inspector la Comitetul pentru cultură şi educaţie socialistă al municipiului Bucureşti. Făcin­d aprecieri asupra serii petre­cute ,aici, ajungem la concluzia că oricare dintre zilele săptâmînii poa­te fi organizată de aşa manieră. In­cit să-i ofere celui interesat multi­ple posibilităţi de instruire şi diver­tisment. Darda Popescu O linişte suspectă... ORA 18:30­­ Casa de cultură a sec­torului 6. O linişte suspectă ne aver­tizează încă de la intrare. Sala de spectacole (350 locuri capacitate)­­ pustie. Ansamblul de dansuri a ter­minat repetiţia, orchestra de muzi­că uşoară încă n-a venit... Dar, oare numai pentru repetiţii este bună a­­ceastă sală somptuoasă ? Unde sunt spectacolele ansamblului „Balada", recent premiat la Agrigento ? Dar ale formaţiei de teatru ? Din doi metodişti de serviciu marţi seara, doar unul era prezent Din trei metodişti, cîţi activează la casa de cultură, doar unul singur organizează diverse acţiuni (vreo pa­tru pe săptămînă), ceilalţi doi pri­mesc salariu pentru... repetiţii (deşi formaţiile au instructori !). Intr-una din săli avea loc — re organizarea metodiste! Maria Ber­­ghea — Intîlnirea lectorului univ. E­­mil Verza, doctor In psihologie, cu elevi ai şcolilor generale nr. 128 şi nr. 129 (clasa a VIII-a), pe tema „E­­ficienţa orientării şcolare şi profesio­nale in scopul creşterii randamentu­lui şi prevenirii oboselii". In alte săli işi desfăşurau activitatea cursu­rile de limbi străine şi de dactilo­­grafie, cercul de depanare radio şi televizoare. Regretabil însă faptul că, in afara manifestărilor organizate de acelaşi resort — al răspindirii cunoş­tinţelor ştiinţifice — de luni pînă vineri, în program intîlnim mai ales un capitol ! repetiţiile. Ion Holt numai repetiţii? • Echipă de teatru, brigadă artistică de agitaţie, orchestre de muzică popu­lară şi uşoară — iată cîteva formaţii ale Casei de cultură din sectorul 3, care sunt folosite, cu succes la majoritatea acţiunilor cu caracter cultural-educativ ce au loc aici, în timpul săptăminii. Pă­cat însă că celor care au dorit să asis­te, în seara vizitei noastre, la vreuna dintre obişnuitele manifestări nu li s-a oferit nimic. E drept, repetiţiile e­­rau in toi. Dar, numai atât, într-un lă­caş de cultură ce trebuie orb­ind să fie la dispoziţia publicului pe care şi l-a cooptat , Directoarea nu prea ştia... Casa de cultură a sectorului 1 (strada Slătineanu nr. 16) era cufun­dată . In întuneric. In schimb, în hol, 20 de fete şi băieţi aşteptau. „Ce pro­gram este în seara asta ?* ne adre­săm portarului. „Poftim în stradă să consultaţi avizierul". Dar credeţi că se afişase vreun program pentru marţi seara ? Vă înşelaţi. Nimic nu vestea să se întîmple ceva. „A fi sau a nu fi", glumea Mihaela Păun, mem­bră a echipei de teatru a casei de cultură. „Ce anume ?" — Programul echipei de teatru tre­buia să aibă loc în această seară, ca de obicei. Se zvonește că se suspen­dă. Și e a treia oară ! Conducerea casei — directoare Sofia Negrescu — s-a retras la un film, de data aceasta, ce rulează la Ecran-Util, clubul cineamatorilor din sectorul 1. — Tovarășă directoare, ce program este in această seară la casa de cul­tură? Dialogul se desfășoară acum In plata Amzei nr. 13, la sediul noului club, unde filmul începuse de cîteva minute. Dar la aceeaşi întrebare, pe care am adresat-o portarului, aflăm acum de la Interlocutoare un alt răspuns : -„ Păi, era vorba să aibă loc o discuţie cu tinerii despre...". Se face o pauză. Schimburi iuţi de priviri cu metodistul. „despre realizările sec­torului nostru. Dar conferenţiarul nu a venit. — Totuşi, dacă cineva vrea să-şi petreacă seara la casa de cultură ? — Oferim un film cu Danielle Da­rieux, aici, la Ecran-Util. — Nu este anunţat prin nici un afiş... — Fireşte, era prevăzut pentru membrii statutari ai clubului , acum vom invita şi tinerii, aflaţi la casa de cultură, care ne așteaptă... O măsură luată, bineînțeles, în ur­ma vizitei n­oastre... Al. Renai le déreit of ein? Momente de instruire şi divertisment Pentru ora 18, afişul Casei de cul­­tură a sectorului 4 anunţa trei ac­ţiuni. Mai interesantă, prin subiec­tul la zi — o expunere despre resta­bilirea păcii in Vietnam — ni s-a părut prima. Cîteva concluzii Fără a Ie genera­liza — fiind vorba de o singură seară din programul unor case de cultură bucureşte­ne — concluziile rai­dului nostru se cer reţinute pentru evi­tarea unora dintre a­­nomaliile intîlnite. A­­ceasta, cu atît mai mult, cu cit ne este bine cunoscută activi­tatea pozitivă des­făşurată de Comite­tul pentru cultură şi educaţie socialistă al municipiului Bucu­reşti, în direcţia ridi­cării nivelului calita­tiv al manifestărilor iniţiate de casele de cultură. Mai mntit, PRO­GRAMUL. Axarea lui, cu mai multă fermitate şi operati­vitate, pe problemele care confruntă astăzi publicul bucureştean, se impune ca o do­minantă a întregii ac­tivităţi. Şi un ele­ment nu mai puţin important : respecta­rea cu stricteţe a programului ! Se cere deci: PUNCTUA­LITATE, o condiţie elementară, subînţe­­leasă, pentru creşte­rea gradului de par­ticipare a publicului. POPULARIZAREA acţiunilor e uneori a­­tît de anemică, incit n-ar fi exclus ca unii directori să prefere discreţia anonimatu­lui de teamă că pro­gramele respective nu se vor desfăşura în „parametrii" proiec­taţi... Cele trei ele­mente sînt decisive pentru PARTICIPA­REA PUBLICULUI — adică, în ultimă instanţă, pentru EFI­CIENŢA acţiunilor de la casele de cultură. Aşteptăm răspunsul — cît mai concret — al celor care, pentru o seară, ne-au fost amfitrioni. Edmond Deda: „Muzica uşoară poate şi trebuie să fie un mijloc de educaţie“ — Care sînt preocupările compo­zitorului Edmond Deda, la această oră ? — Agenda este destul de încăr­cată şi aş propune să luăm proiec­tele mele în ordine. Deci, peste cîteva zile va intra în repetiţii, la Teatrul „Ion Vasilescu", un nou spectacol muzical, scris de mine pe un libret la care am colaborat cu Paul Mihai Ionescu: „Extrava­ganţele lui Cronos“ şi constituie, de fapt, o continuare a spectacolu­lui „De la Bach la Tom Jones", jucat, pe aceeaşi scenă, e compus dintr-o suită de tablouri ce ne ■‘poartă "pe aripile ’ni’fizicii incă dil­ vremea grecilor antici, avînd ca personaje pe Arhimede, pe Liszt şi Barbu Lăutaru, pe Ionel Fernie şi Grigoraş Dinicu, pe Shakespeare şi Francois Villon Este o pledoarie pentru divertismentul de calitate. — Un alt proiect . — La sfirşitul acestei luni voi preda spre lectură la Teatrul de operetă o partitură pe care am scris-o pe un libret de Ovidiu Du­mitru şi Alexandru Bocăneţ, inspi­rat după comedia lirică „Visul unei nopţi de iarnă“ de Tudor Muşa­­tescu. — Nu cumva — păstrind tem­­po-ul — aţi scris şi o ...operă ? ... , des, Nu... Sau nu — , deocamdată Am predat, în schimb, Editurii muzicale o lucrare cu caracter pe­dagogic, destinată instruirii tineri­lor interpreţi de muzică uşoară, in­titulată „La microfon, interpretul preferat“, care cuprinde capitole speciale de studii vocale. — Să vorbim puţin şi despre compoziţia de muzică uşoară... — De acord. Una dintre ulti­mele mele melodii „îmi place să trăiesc cu fruntea sus“ — a fost aleasă pentru rubrica televiziunii „Cântecul săptăminii“ şi a debutat luni. Scrisă pe un te­xt­­de Aurel Fe­lea, ea este­­ interpretată de Cleo­patra Meltuhneanu, Mihai Constan­­tinescu, Anca Agemolu, George Ena­­che, Ion Bogza şi Cristian Popescu- Jn .„Gala lunilor“ din 25 martie Anda Călugăreanu va cânta, in primă audiţie, melodia „Cu o floare nu se face primăvară“. In rest, scriu cintece care sper să placă publicului larg, căruia încerc să-i ofer mai mult decit un sim­plu divertisment. In măsura in care e posibil, teme de meditație, cu tentă educativă. Octavian A. funcţionarul public şi coordonatele dffirenţelor sociale (Urmare din pag. I) cetăţenilor de in informaţi.* de la ghi­şeu, prnfi la eliberarea unei autoriza­ţii, sau executarea unei lucrări con­tractate. Administraţia trăieşte, se rea­lizează tocmai prin aceste contacte, prin aceste raporturi. Nici nu poate fi altfel, deoarece în­ condiţiile societăţii noas­tre Instituţiile administrative, in totali­tatea lor, au drept scop slujirea colec­tivităţii, promovarea şi apărarea valo­rilor sociale instituite. Menire ce im­pune, In consecinţă, funcţionarului un comportament corespunzător, o atitu­dine care să demonstreze, practic, că locul său, retribuţia sa posedă, ca uni­că motivaţie, rezolvarea temeinică şi le­gală a problemelor ridicate de cetă­ţeni. Clarificarea unor astfel de exigen­ţe este, după părerea mea, esenţială. În aprecierea muncii funcţionarului pu­blic. M. FLORESCU ! Neîndoielnic. Vreau să adaug că toate aceste exigenţe care jalonează activitatea funcţionarului sunt îndeplinite într-o măsură deloc negli­jabilă prin profesionalitate, prin pre­gătire. In fonii orice funcţionar, fie el de decizie sau de execuţie, se conduce sau trebuie să se conducă exclusiv după lege. De aici, i maxima necesitate a cu­noaşterii actelor normative, a ceea ce reprezintă unicul criteriu de referinţă al opţiunii administrative. A. N. î Iertaţi-mi intervenţia. Pregă­tirea profesională reprezintă aici doar prima condiţie. Un funcţionar bine pre­gătit profesional nu este, insă, întot­deauna în mod necesar, după păre­rea mea şi un funcţionar competent. Intervin în plus, o seamă de cerinţe de ordin, să le spunem, educativ. De pildă probitatea, solicitudinea. Cerinţe din păcate, nu întotdeauna împlinite. Există, incă, funcţionari care consideră cetăţeanul drept un supus care depinde de voinţa lor şi se află la dispoziţia lor arbitrară. Unii dintre noi am avut o­­cazia, sau mai bine zis neşansa, să in­tîlnim acest gen de salariat, în astfel de ocazii, brutalitatea limbajului, indi­ferenţa lipsa de respect pentru nevoile cetăţeanului nu pot fi scuzate chiar printr-o pregătire profesională excelen­tă a celui în cauză. V. Uiti':' ’Ceea ce, pe un plan mai general echivalează cu nevoia Îmbinării în munca funcţionarului a unei pre­gătiri profesionale ridicate, cu o men­talitate corespunzătoare acestei profe­­siuni de largă audienţă publică. RED.­­ Cele spuse pînă acum, pun la lumină unele obligaţii esenţiale la acti­­vitatea funcţionarului, atit pe plan atrict profesional — cit şi pe planul responsabilităţilor etice. Din păcate, aşa care s-a subluid­at şi la discuţia noastră practica demonstrează, uneori, grave derogări de la Îndeplinirea, cu probitatea cuvenită a acestor atribuţii. Primim, bunăoară, scrisori la care­­ se­­semnalează că ,soluţionarea unor pro­bleme' emerite’ se tergiversează neper­­tri­s. Lif '.laferVenţia , redacţiei, lucrurile st­ rezolvă, intră pe făgaşul normal, a­­dică pe cel al respectării legalităţii. în­trebarea : ce se pune cu acuitate în a­­semenea cazuri este : de ce a trebuit un impuls din afară pentru a se lua măsurile prevăzute de lege ? I. TATAR ! Este vorba, evident, fe de incompetenţă, fie de labilitatea spi­ritului de răspundere, deşi, pină la un punct, ambele ipostaze se interferează. Aş vrea, însă, să spun că adeseori ne oprim doar la vina factorilor de execuţie fără a analiza, mai profund, şi responsabilitatea ce revine, la ase­menea împrejurări, factorilor de deci­­zie. Lipsa unei Îndrumări operative, a unui control permanent, din partea con­ducerilor instituţiilor respective, favori­zează apariţia unor astfel de situaţii. In altă ordine de idei, cred că trebuie să subliniem că, In pofida unei reale simplificări a procedurii administrative, plătim incă tribut ttael formularistici ex­­cesive, ca­re încarcă cu balast relaţia fur­cţionar-cetaţican. De ce e nevoie, bu­năoară, dacă prezint buletinul de iden- tate cu toate datele de stare civilă, să aduc pentru anumite formalităţi, şi o copie după actul de naştere sau căsă­torie ! De ce să nu existe imprimate tipizate , pentru problemele de spaţiu, de stare civilă eliberări de autorizaţii, spre a se evita pierderea de timp şi posibi­litatea interpretărilor arbitrare­­ A. N. . Iată, prin urmare, citeva din posibilităţile concrete de perfecţionare a muncii funcţionarilor. Ele nu epui­zează, însă această problemă. Să ne referim de pildă, la faptul că, de multe ori, iniţierea cetăţenilor în legătură cu competenţa anumitor organe. In legătură cu cei apţi să-i rezolve problema este lăsată pe seama imaginaţiei portarului sau altui salariat fără pregătirea cores­punzătoare, încă unul din motivele pier­derilor de timp de care sa plîng cetă­ţenii, din motivele nemulţumirii lor justificate. V. V. « Toate acestea demonstrează, cu atît mai mult, necesitatea ridicării pregătirii funcţionarilor publici atl­ In domeniul cunoaşterii legii cit şi — aşa cum am mai subliniat —­ pe plan edu­caţional. E o sarcină primordială, pusă, de altfel, la faţa tuturor categoriilor de oameni ai muncii prin documentele Con­gresului al X-lea al partidului şi ale Con­ferinţei Naţionale. E drept, referindu-mă la salariaţii din administraţie, s-au fă­cut paşi importanţi la această direcţie Aş­­ta, de exemplu la fiinţarea secţiei administrative din cadrul Facultăţii da drept din Bucureşti, ai cărei absolvenţi — aşa sura se atenţiona şi la statul „Informaţia Bucureştiului* — pot fi mai eficient folosiţi, precum şi a altor for­­me de invăţămint in specialitatea res­pectivă. Dau bune rezultate şi cursurile de reciclare, instructajele periodice in­troduse in instituţiile publice. Nu putem considera, însă, că a fost practic, re-' if­olvata, problema creşterii gradului de competenţă a funcţionarilor. Mai sunt dacă destule situaţii când unii salariaţi c­in administraţie dovedesc, in relaţiile, red cetăţenii, un spirit îngust — func­ţionăresc înlocuiesc munca vie, cu oa­menii, prin hirtii , fără­ valoare. Poate că, in astfel de cazuri, este vorba şi de o greşită selecţie. Intrucit funcţiile de contact cu publicul presupun o vo­caţie certă.­ Or, testarea acestor afini­­tăţi se face. In momentul de faţă cu totul nesatisfăcâtor, RED, ! încheiem aici, din considerente de spaţiu, discuţia noastră. Desigur, nu au putut fi abordata decit unele aspec­te ale problemelor complexe pe care le Înglobează relaţia cetaţean-funcţionar. Reţinem responsabilitatea socială de netăgăduit a acestor raporturi, necesi­tatea aşezării lor pe temeiul strictei respectări a legalităţii, a imperativelor conținute de promovarea normelor de etică şi echitate socialistă. In dezbatere publică Proiectul de lege privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României n legătură cu proiectele de legi supuse, conform hotăririi Ple­narei Comitetului Central din februarie-martie, dezbaterii publice, publicăm astăzi cîteva dintre punctele de vedere pe care citi­torii noştri le-au comunicat redacţiei. I ION NENCIU, maistru principal La uzina „Autobuzul“ : „Consider că, în ansamblul măsurilor adop­tate după Congresul al X-lea ,şi Conferinţa Naţională a partidului, pentru continua perfecţionare a conducerii, organizării şi planificării economico-sociale, înfiinţarea Con­siliului Suprem al Dezvoltării Eco­nomice şi Sociale a României va avea un rol deosebit de important pe linia elaborării şi înfăptuirii po­liticii partidului şi statului. In ceea ce priveşte proiectul de lege supus dezbaterii publice, pro­pun ca el să fie completat prin integrarea în atribuţiile noului or­ganism a unor prevederi exprese privind creşterea eficienţei în în­treaga activitate de producţie, sta­­bilindu-se în acest sens şi princi­palele obiective urmărite". Ion CALINESCU, economist la Grupul de utilaje speciale şi re­paraţii în industria chimică : „Con­form principiilor statuate de Le­gea cu privire la dezvoltarea eco­­nomico-socială planificată a Româ­niei, activitatea de prognozare tre­buie să aibă ca finalitate mai multe variante, astfel încît să fie posibilă selectarea, în funcţie de cele mai complexe criterii, a celei optime. De aceea, propun ca arti­colul 6, alineatul a, precum şi arti­colul 7 să fie reformulate în acest spirit — elaborarea prognozelor macroeconomice în mai multe va­riante , asigurîndu-se corelarea cu Legea 8/1972”. ION STOTCA, director economic al întreprinderii de construcţii montaj nr. 2 : „înfiinţarea Consi­liului Suprem al Dezvoltării Econo­mice şi Sociale a României cores­punde unor necesităţi obiective, e­­tapa construcţiei societăţii socialiste multilateral dezvoltate în ţara noastră necesitînd îmbunătăţirea, în continuare, a organizării condu­cerii şi planificării activităţii eco­nomico-sociale, perfecţionarea mij­loacelor de cercetare a viitorului. O mare importanţă în acest sens o au prevederile privind progno­zele, precum şi îmbinarea organi­că a prognozelor pe termen lung cu planurile cincinale şi anuale. Pentru desfăşurarea în condiţii cît mai bune a acestei activităţi apre­ciez ca necesară înfiinţarea unor sectoare de prognoză la nivel de centrale industriale şi mari unităţi economice. Acestea, prin studii în­treprinse, vor putea furniza Consi­liului Suprem al Dezvoltării Eco­nomice şi Sociale elemente impor­tante pentru fundamentarea pre­vederilor macroeconomice“. . In întâmpinarea Conferinţei a IX-a a U.A.S.R. Din numeroasele acţiuni înscrise pe agenda lunii martie, spicuim : „ La Clubul TT (Tineri şi Ti­neri) al Casei de cultură a studen­ţilor, a avut loc o masă rotundă la care elevi ai Liceului nr. 35 cu pro­gram de educaţie fizică şi studenţi din anul III, ai Institutului de edu­caţie fizică , şi­­sport au dezbătut Ho­­tărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. cu privire la dezvoltarea continuă a e­­ducaţiei fizice şi sportului.­­ La Academia de studii economi­ce a avut Ioc un schimb de experien­ţă între activiştii A.S. de la Facul­tatea de merceologie şi secretarii co­mitetelor U.T.C., tineri muncitori şi tehnicieni din întreprinderile in care îşi desfăşoară activităţile de practică productivă studenţii. • Un ciclu de cinci expuneri-lec­­ţie, privind organizarea şi conduce­rea activităţii în asociaţiile studen­ţeşti, a fost iniţiat de C.U.A.S. de la Institutul de medicină şi farmacie, pentru un număr de peste 100 de studenţi din anii I, II şi III, care au sarcini de răspundere în acest domeniu. • La Casa a studenţi­lor „Grigore Preoteasa“ (sala Clubul actualităţilor), a avut loc simpozio­nul „Contribuţia tineretului Capita­lei la realizarea cincinalului in pa­tru ani şi jumătate“. In cadrul­ sim­pozionului s­eu -Intîlnir studenţi, ti­neri muncitori, cadre tehnice din În­treprinderi, tineri cooperatori etc., care au prezentat aspecte semnifica­tive din munca de zi cu zi a tine­retului bucureştean pentru înfăptui­rea angajamentului asumat de orga­nizaţia de partid a Capitalei. • Studenţii de la Institutul de ar­hitectură „Ion Mincu“ vor deschide mîine, în holul clădirii vechi a insti­tutului, o expoziţie de „Design mo­dern“. • Consiliul U.A.S. de la Institutul politehnic a organizat un simpozion ştiinţific la care au fost prezentate 14 comunicări ale studenţilor, din domeniul ştiinţelor sociale, electro­nicii, automaticii, tehnologiei con­strucţiilor de maşini şi chimiei in­dustriale. C la clubul ..Nicolae Iarga" al Academiei de studii economice, ieri, ora 17, s-a desfăşurat un dialog în­tre prof. dr Ludwig Grünberg, şeful catedrei de filozofie din institut, şi studenţii de la Facultatea de econo­mie a producţiei, pe tema " Partici­parea tineretului la făurirea valori­lor culturii socialiste.­­ Ieri, cu începere de la ora 21, la Student­ Club au rulat o suită de filme al căror scenarist şi regizor este studentul Emilian Urse de la I. M. F. : Coşuri fumegînde, un scurt-metraj artistic dedicat luptei ilegale a uteciştilor, precum şi fil­mele documentare Omagiu Brâncuşi şi Tîrgul de la Polovragi. „ Astăzi, la Facultatea de Insta­laţii pentru construcţii (I.C.R.) stu­denţii de la această facultate au o întîlnire cu scriitorul Petru Popescu „ Teatrul studenţesc Podul“ pre­zintă, astăzi, orele 21, la Casa de cultură a studenţilor „Grigore Preo­teasa“ premiera piesei Unde-s marile iubiri ? de S. Andreescu şi T. Mă­­nescu, în regia lui Cătălin Naum. Examen de selecţie pentru ansamblul de estradă al Palatului pionierilor Palatul pionierilor intenţionează să în­fiinţeze un ansamblu de estradă pen­tru care invită copiii bucureşteni (în vîrstă de 7 de ani şi cu situaţie bună la învăţătură şi la purtare), să ia par­te la examenul de selecţie, ce va avea loc in zilele de 25 martie ?i 1 aprilie, între orele 9—12, in sala mică de festi­vităţi a palatului. Selecţia se va face pentru următoarele specialităţi : recita­tori cititori artistici, cupletişti, prezen­tatori, dans modern, instrumentişti pen­tru orchestră, de muzică uşoară, inter­preţi de muzică uşoară, acrobaţi, jon­gleri, scamatori, autori de texte de estradă. Candidaţii se pot prezenta in­dividual sau pe grupuri, cu program la alegere. Locuri de joacă­­pentru copii Pe teritoriul sectorului 4 urmează să se amenajeze­, cu sprijinul cetăţenilor, încă 30 de terenuri de joacă pentru co­pii. O parte dintre ele vor fi dotate şi cu aparatura necesară. Vor beneficia de astfel de locuri de joacă copiii din blocurile situate în şoseaua Căţelu 29 şi 45, intrarea Ion Şulea 44 şi 52, din str. Călugăreni 14, bd. Ion Şulea 16, bd. Liviu Rebreanu 3 şi 6, str. Giurgeni 4, aleea Foişorului 3, str. Odobeşti 5, bd. Leontin Sălăjan 7, Drumul Murgului, Macaralei, Prisaca Dornei, Matei Am­brozie etc. In Parcul Răcari se vor amenaja un teren de fotbal, două terenuri de tenis, două de volei şi unul de baschet, iar in vecinătatea blocului Y­V, copiii vor avea la dispoziţie trei terenuri de tenis de cimp şi unul de baschet. Obiectivul primordial pe şantiere: INTENSIFICAREA RITMULUI DE LUCRU (Urmare din pag. I)­ telor şi aprobarea documentaţiilor de către organele bancare, în aşa fel ca ele sa ajungă la vreme în posesia contractorilor. Chiar în pre­zent o serie de amplasamente din bd. Ion Şulea, Berceni-sud IV, şos. Pantelimon ca şi în alte locuri nu sunt încă eliberate. De asemenea, în­târzie deschiderea finanţărilor pentru un mare număr de apartamente. De aceea, se cer luate cu maximă ope­rativitate măsurile de rigoare şi a­­ceasta cu atît mai mult cu cit, dacă se are în vedere că terminarea unui bloc cu 8 sau 10 etaje din prefabri­cate durează circa 6—7 luni, orice Intîrziere In deschiderea frontului de lucru va fi foarte greu de recu­perat. O situaţie ca se impune a fi îmbunătăţită există şi în dome­niul construcţiilor destinate co­piilor c­ereşe cu 3 060 locuri, grădiniţe cu 1 240 locuri şi şcoli cu 104 săli de clasă. Dacă intr-o primă fază întinderii« s-au datorat Direc­ţiei sanitara a municipiului şi In­spectoratului şcolar care nu au în­tocmit la timp documentaţii!«, ca şi filialei municipale a Băncii de in­vestiţii, care a tergiversat deschide­rea finanţărilor, în prezent construc­torii întîrzie începerea lucrărilor. Şi aici, desigur, orice zi pierdută duce la nerespectarea termenelor planifi­cate (31 august a.c. pentru şcoli şi grădiniţe şi 30 septembrie pentru creşe). Ce au de gînd constructorii (cei de la I.C.M. 1, I.C.M. 2, I.C.M. 3 şi I.C.M. 5) pentru ca situaţia din anul trecut, cînd o parte din obiec­tivele social-culturale nu au fost date în folosinţă şi nu sînt termi­nate nici pînă în prezent, să nu se mai repete ? Căile de acţiune pentru recupera­rea rămînerilor în urmă ? Ele sînt bine cunoscute. Dacă, de pildă, pe şantierele întreprinderii de construc­ţii din „prefabricate,­­pe o parte din şantierele I.C.M. 2 se lucrează In două schimburi, nivelul schimbului II fiind egal cu cel al schimbului I, pe o mare parte din şantierele ce­lorlalte Întreprinderi de construcţii­­montaj nu se lucrează cu întreaga capacitate, utilajele grele nu sunt folosite în aceeaşi măsură şi în schimbul II, organizarea procesului de producţie lasă de dorit etc. Apoi, mai persistă reţineri in privinţa a­­plicării şi extinderii acordului glo­bal la toate brigăzile şi obiectivele, ca formă eficientă de cointeresare pentru intensificarea ritmului de lu­cru, pentru scurtarea termenelor de execuţie şi îmbunătăţirea calităţii. Iată de ce conducerile Întreprinde­rilor, cu sprijinul Centralei construc­­ţii-montaj, au datoria să analizeze situaţia la fiecare loc de muncă în parte şi să ia măsurile necesare. A­­semenea analize se impun cu atît mai mult cu cît în afara sarcinilor ce le revin din planul anului în curs, întreprinderile respective au de efec­tuat un mare număr de remedieri la apartamentele date în folosinţă In anii anteriori, de executat sute de faţade. In plus trebuie să se pregă­tească încă de acum deschiderea frontului de lucru pentru anul 1974, an în care se vor construi în Bucu­reşti 29 200 apartamente, o policlini­că de tip III în cartierul Berceni, 17 creşe cu 5 340 locuri, 164 săli de clasă, grădiniţe cu 960 locuri, inter­nate şcolare cu 500 locuri, numeroase unităţi comerciale, cînd trebuie să fie terminate Spitalul clinic cu­­ 540 paturi, Spitalul „Dr. Gh. Marinescu", ca şi alte obiective social-culturale. Sarcini deosebit de mari revin or­­ganizaţiilor de partid, Comitetului de partid construcţii şi celor de sectoa­re. Ele trebuie să desfăşoare o in­tensă muncă politico-educativă pen­tru popularizarea rezultatelor obţinu­te în cadrul iniţiativei „Să construim mai bine, mai repede, mai ieftin", să acţioneze mai operativ şi compe­tent pentru rezolvarea problemelor ce condiţionează buna desfăşurare a producţiei, manifestînd atitudini hotă­­rite împotriva celor ce lipsesc sau în­­tîrzîe de la lucru, a celor ce nu folo­sesc cu maximă eficienţă timpul do­rectat producţiei. « ©© Corespondenţii ziarului transmit 10 PROPUNERI pe adresa cooperaţiei meşteşugăreşti . După destule controverse, uni­tăţile depanatoare întreţin în ter­men de garanţie şi postgaranţie o­­biectele de folosinţă îndelungată. Nu s-ar putea include în nomenclatorul prestaţiilor şi revopsirea lor ? (Sandu Tănase, maistru, uzina „Vulcan“). • Ar fi oportun ca înlocuirea u­­nei rezistenţe pentru fierul electric de călcat să nu se efectueze­, numai la unitatea din str. Smirdan, ci şi la a­telierele din marile cartiere ale oraşului (A. Andreescu, tehnician — Drumul Taberei nr. 31). • Un serviciu organizat la or® actuală pe jumătate­­ depanarea de­fecţiunilor la sobele ce funcţionează cu combustibil lichid. Cealaltă ju­mătate ar fi: să se facă şi operaţiuni de montare şi de desfundare. (Vasile Penescu, pensionar, str.­­Boteanu nr. 3 A). • In cadrul cooperativei „Arta populară“ nu se poate organiza și un atelier unde să se repare covoare și franjuri ? (Margareta Serea, gos­podină, str. Ileana Cosînzeana nr 2 bis). • La magazinele din str. Acade­miei nr. 23 și str. Gabroveni nr. 57 să se primească comenzi și pentru executarea portretelor în relief lu­crate în cupru, prin metaloplastie, sau a tablourilor — după preferinţă (D Morgoş, deputat sectorul 6). • Nu există un atelier care să repare jucării mecanice, pe motiv că lipsesc piese de schimb. O mo­dalitate de colectare a pieselor­­ cutare atelier să elibereze o jucărie care funcţionează contra... două de­fecte (că sunt destule) (Ion Pop, mun­citor — „Electroaparataj“). • In magazinele de specialitate se găsesc perii pentru pereţi, dar... fără cozi. Propunerea se subînţelege: coo­perativa „Mobilă şi tapiţerie“ să confecţioneze aceste accesorii (Ma­­rioara Ion, gospodină, str. Maior Cîm­­peanu nr. 31). © Să se stabilească­­ unde să ne adresăm cînd e vorba de bătut — un cui în perete, — în cazul locuin­ţelor construite din prefabricate de beton ? (Ion Dobra, preşedintele Aso­ciaţiei de locatari din str. Odobeşti nr. 5). • Oare nu e posibil ca toate uni­tăţile de confecţionat îmbrăcăminte după comandă — nu numai unele — să efectueze şi micile reparaţii? (ing. Coca Mihaela — Întreprinderea produse lemn-mobilă). • Ar fi de dorit ca centrele de Închiriat obiecte pentru excursii să scoată din uz... articolele uzate, (prof. Virginia Demetriu, bd. Me­talurgiei nr. 34). N. R. Aşteptăm răspunsuri din partea celor două uniuni ale coope­rativelor meşteşugăreşti bucureştene, şi — în acelaşi timp — alte propu­neri privind îmbunătăţirea şi lăr­girea gamei de prestări servicii că­tre populație. Rubrică redactată de P. Dinescu rjoottnrttaoooaoooaQoaQOooGooQfifiOfifsoooaoooaooooooooQoooac 0 1 3Ö ő e © §«© o o 0 § o ©©8 © e §©5 ©©a © iVîacro-scrumîera din faţa I. S. B. ATu ştim cîţi fumători sint in Bucureşti şi nici cîţi au nă­ravul de a arunca resturile de ţigară pe stradă Dar unde să le pună dacă in coşurile de hir­tii nu se poate ? (Pericol de foc). Răspunsul ni-l dă imagi­nea alăturată : o ţigară uriaşă invită pe toţi fumătorii la­ respectarea străzii. Numai că, pentru a putea efectua gestul civilizat e nevoie de o depla­sare pină în calea Plevnei nr S0, unde este amplasată origi­nala scrumieră (în faţa sediului întreprinderii de salubritate). Cu o floare — se spune — nu se face primăvară. Dar nici o sin­gură sau cîteva scrumiere nu ajută la eliminarea aspectului urît al mucurilor aruncate pe trotuare, în faţa magazinelor, în staţiile I.T.B. ©© §iîo© a Cu sau fără cutie ? Asistam, în urmă cu cîteva zile, la un dialog care, cel puţin la prima vedere, părea de neîn­ţeles (oare numai la pri­ma vedere ?). Dar să urmărim cîteva replici... Magazinul universal „Bucureşti", raionul de încălţăminte : „Cutia de pantofi nu mi-o daţi ?". „Cutia, nu". „Clientului dinaintea mea i-aţi dat...". „Erau pantofi de la fabrica „Guban". „Ai mei de cine sînt făcuţi ?". ^ „De fabrica „Progresul". „Atunci da­­ţi-mi şi mie din ceilalţi" . „Vă dau, dar tot fără ~ cutie". „Păi...". „Ne pare rău, dar nu se potriveşte la preţ...*. Greu de înţeles şi — cu atît mai necesar — de explicat cumpărători­lor regulile acestui ca­pricios „Cu sau fără cu­tie*... azi c­ravam­ Ir­escu — Dacă mi-am întocmit raportul de activitate ? Numaidecât... Tocmai mi documentam ! 99999909099909999999999900099999999999999090009901

Next