Informatia Bucureştiului, martie 1973 (Anul 20, nr. 6066-6092)
1973-03-22 / nr. 6084
CINCINALUL IN PATRU AN/S/— mple 'A JUMĂTATE PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! INFORMATIA ZIAR Al COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI Al CONSILIUIUI POPUIAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XX Nr. 6084 4 PAGINI 30 BANI Joi 22 martie 1973 ZI DE ZI. LA NIVELUL SARCINILOR MAXIMALE! CREATIVITATEA TEHNICĂ ÎN ACŢIUNE Creşterea productivităţii muncii, îmbunătăţirea indicilor de utilizare a maşinilor, înzestrarea noilor capacităţi cu utilaje de mare complexitate tehnică, asigurarea unui flux de fabricaţie continuu, iată cineva dintre principalele domenii în care activitatea de autoutilare — aflată în plină dezvoltare — îşi spune din plin cuvîntul. lată, în acest sens, clteva exemple semnificative pe care le consemnăm la : • Uzina „Poliţelor" Punerea în funcţiune, la termen, a noilor capacităţi de producţie constituie, pentru colectivul de la uzina „POLICOLOR“, unul din obiectivele căruia i se acordă o atenţie deosebită. Principalele direcţii de acţiune : sprijinirea constructorului — prin ore de muncă patriotică prestate la noile hale — şi construirea, prin autoutilaje, a unor utilaje şi instalaţii care vor dota noile capacităţi. Iată în acest sens o recentă şi valoroasă realizare obţinută de un colectiv de la direcţia mecano-energetic şi echipa condusă de maistrul Petre Titirici : finalizarea panourilor de forţă şi automatizare în construcţie antiexplozivă. Eficienţa ? Reducerea efortului valutar cu aproape 900 000 Iei valută. Uzina „Semănătoarea" Mașini agregat, benzi transportoare, s.d.v.-uri adecvate fiecărui loc de muncă. Sunt numai cîteva din realizările sectorului de autoutilare de la uzina „Semănătoarea“. Ce reprezintă ele pentru uzină ? — In primul rînd — ne spunea tov. Gheorghe Pîrvu, secretarul comitetului de partid — realizarea acestor utilaje a vizat introducerea tehnicii noi în sectoarele de prelucrări mecanice, în special la atelierul de variatoare. Am asigurat astfel o bună ritmicitate a producţiei, iar productivitatea muncii a crescut de circa 6 ori. De pildă, noua linie de vopsire mecanizată a semănătorilor SPC-6 a permis reducerea atît a personalului auxiliar de deservire, cit, mai ales, a manoperei E. M. (Continuare in pag. a lit-a1 O obligaţie de prim ordin : verificarea, cu desenul tehnic în faţă, a modului de execuţie a montajului generatoarelor de abur pentru încălzit trenuri. Aşa înţeleg (cum se vede şi în fotografia noastră) să acţioneze maistrul Ion Grigore şi şeful de brigadă Constantin Plăcintă din secţia V (ţevărie III) a uzinelor „Vulcan“ pentru a realiza numai produse de calitate. Obiectivul primordial pe şantiere: INTENSIFICAREA RITMULUI DE LUCRU llllllllllllllilIIIUIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIl llllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll @ Pe rol, aceeaşi problemă : amplasamente neeliberate şi finanţări nedeschise . De ce nu şi schimbul II la nivelul celui dinţii? • Acord global la toate obiectivele 9 La ordinea de zi, şi pregătirea frontului de lucru ’74: iniimiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiu Anul acesta, constructorii bucureşteni au de făcut faţă unor sarcini sporite faţă de 1972. Numai în domeniul construcţiilor de locuinţe numărul apartamentelor se ridică la 23 420, cu aproape 6 000 mai mult decit anul trecut. Ce reflectă rezultatele obţinute pînă in prezent ? Faptul că se lucrează la circa 20 000 apartamente cu predare in acest an, că o serie de blocuri se află intr-un stadiu înaintat de finisare — urmează ca pînă la sfîrşitul trimestrului I să fie predate peste 2 200 de apartamente — că unele obiective au şi fost predate beneficiarilor, ne îndreptăţeşte să afirmăm că s-a demarat în condiţii mai bune decit anul trecut, că munca pe şantiere a fost mai bine iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiu organizată, că fiecare colectiv este conştient de importanţa sarcinilor ce-i revin în opera de modernizare şi sistematizare a oraşului. Totuşi, pornind de la premisa că un număr de aproape 3 500 de apartamente prevăzute în planul pe anul în curs nu au fost încă atacate, că la o serie de obiective social-culturale nu au început lucrările de fundaţii, situaţia nu este de natură să ne mulţumească. Căror cauze se datoresc rămînerile în urmă ? Constructorii afirmă că beneficiarii nu le-au asigurat din timp toate condiţiile pentru a putea trece la începerea lucrărilor. Intr-adevăr, Oficiul pentru construirea de locuinţe proprietate personală şi Direcţia generală de gospodărie locativă nu au întocmit in termen formele necesare, iar după aceea nu au urmărit urgentarea rezolvării lor pentru eliberarea tuturor amplasamen toan Bălan (Continuare in pag. a II-a) Simpozion privind calitatea şi performanţele utilajelor chimice Centrala industrială de utilaj chimic şi rafinării Bucureşti a organizat în zilele de 20—21 martie un simpozion la care au participat specialişti din uzinele constructoare de utilaj chimic, unităţi beneficiare şi institutele de specialitate. Scopul simpozionului : ridicarea calităţii şi punor/cloT «»♦$ ia iii iii î chimic struit de către unităţile centralei. Au fost dezbătute teme ca :Procedee tehnologice pentru obţinerea oţelului de Înaltă calitate*: „Obţinerea şi utilizarea oţelurilor cu granulaţie fină de înaltă rezistenţă“ ; „Obţinerea şi folosirea tablelor austenitice (cu Cr. Nr.)“ ; „Oţeluri refractare pentru construcţia de recipienţi sub presiune cu o bună sudabilitate, destinate instalaţiilor energetice (cazane de abur), utilaje chimice şi instalaţii 4a In aantrola ÎÎOîTÎO-SÎîCÎricC“ * n!-_ se forjate de înaltă calitate destinate construcţiei de utilaj chimic şi instalaţii". Pentru un schimb de păreri asupra problemelor din ce In ce mai dificile care se pun pa plan mondial în ce priveşte alegerea şi folosirea materialelor de construcţie pentru utilajul chimic, la acest simpozion au fost invitaţi şi specialişti de la firma Rheinstahl Heinrichshille — R.F.G. — mare producătoare de oţeluri. (Nicolae Tihan-corespondent). Cu împotrivirile de rigoare, iarna trebuie să cedeze locul primăverii, tot aşa cum, destul de curind, vara — confruntindu-se cu blindul anotimp abia pe cale să se instaleze — va birui, desfătindu-ne cu binefacerile sale, cu soare, cu apă şi, implicit, cu... turism (şi turişti). Şi pentru că, de cînd lumea, gospodarul îşi face iarna car şi vara sanie, poate c-ar fi cazul să ne oprim o clipă şi asupra unui aspect care ţine de turism, fără însă a fi prea în atenţia celor în drept: suvenirele. Am intrat, recent, în magazinul mare de peste drum de Suvenire .iiiiiiiiiiiaiiiiiiiimiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiimii MIHAI STOIAN Iimiiiiiimiiiiiiimiiiiiimiiimiiiiiii şi gară, cu de toate pentru toţi, şi nu m-am putut stăpini să nu rostesc, cu glas tare : „Ce, orori !“ Cine nu mă crede, n-are decit să privească „bibelourile“ expuse spre vînzare (şi vai ! care se mai şi vînd acolo. Dar parcă numai acolo ? Chiar în magazinele de aşa-zis „artizanat“, linia simplă discretă, tradiţională, a artei populare, suferă transformări „inspirate“ de un prost gust arhivizibil. De ce sînt lăsate comorile de frumuseţe pe mina unor netalentaţi gata oricînd să strice un bun aparţinînd unei întregi naţiuni ? Coincidenţa face ca, în aceeaşi perioadă, să fi vizitat un alt magazin, nu de mult deschis în strada Soarelui. Firma „Stirex“ (magazin de prezentare şi desfacere — articole de (Continuare in pag. a lll-a) INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de 3 grade. Maxima de ieri în aer a fost de 7 grade, iar minima din cursul nopţii de minus 1 grad. Timpul probabil de mîine . Vremea se menţine frumoasă cu cerul variabil mai mult senin. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit. Temperatura aerului : minima va fi cuprinsă între minus 2 și zero grade, iar maxima între 10 și 12 grade. O interesantă iniţiativă în sprijinul viitorilor muncitori Documentele Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţionale ale partidului, hotărîrile plenarelor Comitetului Central al P.C.R. din noiembrie 1972 şi februarie-martie 1973 acordă o deosebită importanţă problemelor cu privire la pregătirea cadrelor de muncitori calificaţi pentru noile capacităţi de producţie ce vor intra în funcţiune în actualul cincinal, ridicarea necontenită a nivelului tehnico-profesional al tuturor muncitorilor, prin organizarea unor forme de învăţămint cit mai eficiente. In lumina acestor indicații, B. loan (Continuare în pag. a IlI-a) Maşini de sudat cu curenţi de înaltă frecvenţă în dotarea unei fabrici de încălţăminte şi marochinărie ar putea părea o inadvertenţă. Nu şi pentru „Flacăra roşie“, însă, care a introdus recent — la secţia de marochinărie — o nouă tehnologie care înlocuieşte sistemul clasic de coasere a poşetelor din p.v.c., cu unul modern, de sudare. Astfel, pe lingă economiile realizate la manoperă şi materiale, se eliberează unele capacităţi de producţie, obţinîndu-se, în acelaşi timp, o creştere de 10 la sută a producţiei de poşete. In fotografie : Simion Nica, operator la maşina de sudat Raid-anchetă prin cultură Am răspuns invitaţiei dv. Ce ne-aţi oferit? Marţi seara, am devenit, incit o dată, spectatori ai manifestărilor pe care le oferă, mai tinerilor şi mai vîrstnicilor lor oaspeţi, casele de cultură. Am răspuns, deci, invitaţiilor făcute in presă, în programe sau la avizierele proprii, cu gîndul de a vedea in ce măsură gazdele îşi onorează — ca grad de interes şi punctualitate — ...oferta. Să dăm, deci, cuvintul notaţiilor din carnetele de reporter... Omul in viziunea ştiinţei contemporane Iată tema simpozionului programat pentru marţi, ora 19, la Casa de cultură a sectorului 8. Au participat prof. univ. dr. docent PETRE VANCEA, membru corespondent al Academiei, preşedintele Comisiei pentru răspîndirea cunoştinţelor ştiinţifice a Comitetului municipal de cultură şi educaţie socialistă, conf. univ. ION PERIANU, dr. CORNELIA CRISTESCU, şef de sector la Observatorul astronomic, dr. CONSTANTIN MAXIMILIAN, cercetător ştiinţific principal la Institutul de endocrinologie. Invitaţi prestigioşi, temă interesantă, ultimele cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii fiind o nouă confirmare a ipotezelor gindirii materialist-dialectice. In sală şi-au ocupat locurile — de data aceasta, în postura de elevi ascultători — citeva sute de cadre didactice din sector. Intervenţiile invitaţilor au stîrnit un real interes, autorii străduindu-se să pună cit mai mult suflet în comunicarea cu sala. (Continuare in pag. a ll-a) i PREŞEDINTELE REPUBLICII DEMOCRATICE SUDAN, GAAFAR MOHAMMED EL NUMEIRI, VA VIZITA REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA La invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, preşedintele Republicii Democratice • De cîteva zile, I.C.S. „Victoria“ a organizat în cadrul magazinelor „Electronica“ de pe bel. Magheru și „Victora transportul cu mijloace auto proprii, la domiciliul cumpărătorilor al mărfurilor cu volum mare (frigidere, aparate de radio și televizoare, paturi pentru copil, cărucioare, aspiratoare etc.).Faptul ca acest serviciu era necesar nu-l demonstrează cele circa 30 de comenzi înregistrate zilnic. Fecînd aceleaşi măsuri şi la alte mari magazine ca „Bucureşti“ sau „Vulturul de mare“ , Sudan, Gaafar Mohammed El Numeiri, împreună cu soţia, va face o vizită oficială în ţara noastră, la începutul lunii aprilie 1973. După o perioadă in care au sprijinit activitatea de deszăpezire, lucrătorii Întreprinderii de drumuri şi poduri Bucureşti şi-au reluat activitatea pe şantiere. Ieri, de pildă, au început lucrările de decapare a pavajului pe str. Roma, în vederea modernizării părţii carosabile. In zilele următoare, pavatorii vor putea fi intîlniţi şî pe alte şantiere cum sunt cele de pe str. Dristorului, prelungirea Ghencea, str. Antiaeriană, şos. Chitilei, Drumul Taberei, precum şi pe aleile de acces la blocurile ce se dau în folosinţă în acest trimestru. De asemenea, I.D.P.R. sprijină cu oameni, utilaje şi materiale activitatea consiliilor populare ale sectoarelor pentru repararea stricăciunilor provocate de intemperii. • Mîine, în sala Clubului sanitar din bd. Republicii nr. 21, elevii „Cursului de informare editorială“, aparţinînd Centrului de librării Bucureşti, vor avea ca oaspeţi pe poeţii Virgil Teodorescu, Nina Cassian, Gabriela Melinescu, Mihai Negulescu, Augustin Ştefan Doinaş, Grigore Hagiu, Ilie Constantin şi pe criticul literar Dinu Săraru. Cu acest prilej, va avea loc o discuţie despre poezia românească contemporană. Una din echipele de intervenţie ale I.D.E.R., în acţiune. Studenţii Illíillllliilllllllllllllllllllllllllll GEORGE CHIRILÄ j||!|||]|||!|||||!llll|]|||ll!lll!l!!! O lumină repede, ca însăşi rostirea primăverii, ca întîia chemare a iubirii, cutreieră amfiteatrele. Se anunţă un anotimp conceput în limitele unei munci susţinute, ordonate şi exigente ; el se prelungeşte dincolo de foşnetul paginii scrise, al hîrtiei albe de calc pariind însemnele viitorului proiect, al nopţilor de reflecţie, al ceasurilor de laborator. Anotimpul studenţiei se râsfrînge armonios şi deplin în celălalt anotimp: al producţiei, gîndit într o osmoză firească. Elementele de c rară bogăţie spirituală, cunoştinţele ample, soluţiile îndrăzneţe la atîtea şi atitea probleme pe care progresul tehnic contemporan le implică, iar societatea noastră le reclamă, se adaugă personalităţii tinerilor, constituie mobiluri trainice ale activităţii lor de mîine. Dar acest mîine începe azi. Studenţii noştri înţeleg semnificaţia înaltă, cu un pronunţat caracter politic şi social, a efortului pe care-l întreprind. Spiritul tînăr, dar atît de acerb capabil de gesturi eroice, supus înnoirii, receptiv la tot ce devine in patrie — şi în lume — se afirmă o dată in plus, pe coordonate multiple, impuse de exigenţele epocii. Conferinţa a IX-a a U.A.S.R., care se deschide mîine, va înscrie pe ordinea de zi a lucrărilor sale problemele mari ale vieţii şi activităţii studenţilor. Studenţii prezenţi la acest forum vor avea prilejul, încă o dată, să-şi exprime, unanimă şi entuziastă, adeziunea lor la politica înţeleaptă, intransigentă şi vizionară a Partidului Comunist Român. Ochii mari, Luminoşi ai tinerilor visează sens şi adînc, prefigurînd chipul de mîine al patriei. v Funcţionarul public şi coordonatele an. m m • mm mm wm & m*. 3 a rm m m*. m G ^ S CAiydiitciui »uuaic Masarofuiu/eaINFORMAT/E/" AU PARTICIPAT : dr. ALEXANDRU NEGOIŢA, conferenţiar la Facultatea de drept din Bucureşti, VICTOR UTO, director adjunct al Direcţiei pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale a municipiului Bucureşti, ION TATAR, secretarul Comitetului executiv al Consiliului popular al sectorului 7, MARIA FLORESCU, șeful Oficiului juridic din cadrul Consiliului popular al sectorului 6. RED. : In coloanele ziarului nostru au apărut, nu o dată, articole vizînd relaţia cetăţean-funcţionar public. Au fost aduse în discuţie, cu acest prilej — dincolo de exemplele folosite — unele aspecte de principiu rezultate din practica generală a instituţiilor de largă audienţă cetăţenească. Rezumînd, am putea spune că principalele coordonate pe care s-a clădit, într-un fel, coloana vertebrală a respectivelor articole, constau în : • obligativitatea cunoaşterii în profunzime a legilor, de către cei puşi să le aplice necesitatea unui dialog real solicitant-funcţionar, în ideea ca fiecare cetăţean (chiar şi acela căruia nu i se poate rezolva favorabil cererea sau sesizarea) să înţeleagă că decizia a fost luată pe temeiul unui act normativ, aşadar cu stricta respectare a legalităţii , combaterea şi eradicarea din activitatea cu publicul a rudimentarismului, rutinei, restului birocratic, abuzului administrativ , responsabilitatea actului de decizie nu numai la eşaloanele inferioare, îndeobşte un contact nemijlocit cu solicitanţii ci, cu atît mai mult, spre vîrful valorilor ierarhice. Am dori, cu sprijinul dumneavoastră, să fixăm mai exact aceste noţiuni, pornind de la raportul lege-funcţionar, spre a ajunge, evident, la relaţia cetăţean-funcţionar. A. NEGOIŢA ! De cele mai multe ori, relaţia funcţionar-cetăţean este, nejustificat, redusă doar la raporturile născute prin Intermediul ghişeelor diverselor Instituţii. Or, sfera unor asemenea relaţii este infinit mai vastă. Deoarece raporturile cu publicul, relaţiile publice — cum se mai numesc — însumează întreaga varietate de servicii, de prestaţii administrative puse la dispoziţia Sorin Heiban Val. Voiculescu (Continuare in pag. a ll-a) . La Invitaţia corespondentului nostru Ion Prejbeanu de la IAPL-Arad, am surprins pe peliculă o nouă unitate din cadrul acestei întreprinderi amenajată în fostul locaş „Maramureş“ de pe calea 13 Septembrie nr. 109. Ceramica, gresia şi faianţa dau ambianţă plăcută unităţii, care oferă preparate de rotiserie, frigări şi numeroase alte produse. Totodată, aici funcţionează şi o unitate de tip Gospodina. 1 O dată cu topirea zăpezii, în majoritatea bazinelor piscicole destinate pescuitului sportiv şi producerii de puneţi pentru repopulări, a apărut pericolul avarierii stăvilarelor. Pescarii sportivi din Capitală sunt chemaţi de către A.G.V.P.S. să participe la consolidarea malurilor lacurilor. In acest sens ei sunt invitați să ia imediat legătura cu asociațiile ai căror membri sunt. intre 6 şi 20 aprilie Vacanţa de primăvară a elevilor a rămas doar două săptămini pînă la vacanţa de primă- 4A vară a elevilor. Dar de pe acum Consiliul municipal al organizaţiei pionierilor, Inspectoratul şcolar al municipiului Bucureşti, Comitetul municipal U.T.C., ceilalţi factori de răspundere, au alcătuit un amplu program de vacanţă, prevăzînd acţiuni şi manifestări cultural-educative şi sportive în funcţie de preferinţele, dorinţele, particularităţile de vîrstă ale elevilor. Acest program va fi discutat, în perioada următoare, cu pionierii şi şcolarii bucureşteni şi de comun acord cu ei se vor stabili cele mai interesante şi educative manifestări. Printre acţiunile mari ce se vor desfăşura în vacanţa de primăvară, un loc aparte îl ocupă cele de la Palatul pionierilor. Aici vor avea loc : „Carnavalul primăverii“, se vor proiecta filme artistice şi documentare pentru copii, diferite spectacole susţinute de cercurile de balet, de păpuşi, de pian, acordeon , care fiinţează la palat, ca Ileana Barbu (Continuare în pag. a lll-a) Oră cu studenţii anilor V şi VI, la clinica de chirurgie din cadrul Facultăţii de stomatologie , asistent dr. Dan Vasiliu şi dr. Paul Serghie analizind cu studenţii rezultatele examenului radiografie efectuat unui pacient operat la clinica de chirurgie. — Alo ! Veniţi, vă rog, în Popa Nan 150. Un cetăţean şi-a pierdut cunoştinţa ! Popescu Vasile. E foarte grav. Repede, cit se poate de repede ! ...Şi personalul serviciului de salvare al Spitalului I nr. 2 C.F.R. intră in alertă. Medicul de gardă — Marin Iliescu — îşi ia trusa medicală. Urcă în maşină. Spintecînd întunericul cu fulgere albăstrii de magneziu, autosalvarea îşi croieşte drum cu toată viteza. Telefonista de serviciu notează în Atitudini De „gardă“ la... petrecere registru , ora plecării 24:30. Popa Nan — 150. Din goană, maşina trece pe lingă casă şi opreşte la numărul 156. Şoferul dă să întoarcă. Marin Iliescu îl opreşte : — Stai liniştit, ştiu eu ce fac. Şi intră... la 156. Timpul trece, îngheţat, şoferul coboară, şterge farurile, încarcă cauciucurile, priveşte spre ferestre-Mihai Chirea (Continuare in pag. a lll-a) Expediţia ştiinţifică sovieto - americană 20 de zile in Începută la 15 februarie, expediţia ştiinţifică sovieto-americană ,,Bering“ s-a încheiat, recent, cu succes. Timp de 20 de zile nava sovietică „Priboi“ şi spărgătorul de gheaţă american „Şaten Island“ au brăzdat apele Mării Bering şi zonele adiacente. Paralel, laboratoarele aeriene, instalate la bordul a două avioane, un „IL-18“ şi Marea Bering un „Convair 990“, au patrulat in spaţiul aerian din acest perimetru, pentru a culege datele necesare studiilor privind dinamica valurilor Oceanului Pacific, conţinutul apei şi al vaporilor din atmosferă şi stratul de gheaţă din zonă. Em. Jianu (Continuare in pag. a IV-a)