Informatia Bucureştiului, martie 1973 (Anul 20, nr. 6066-6092)

1973-03-22 / nr. 6084

CINCINALUL IN PATRU AN/S/—­­ m­ple 'A JUMĂTATE PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! INFORMA­TIA ZIAR Al COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI Al CONSILIUIUI POPUIAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XX­ Nr. 6084 4 PAGINI 30 BANI Joi 22 martie 1973 ZI DE ZI. LA NIVELUL SARCINILOR MAXIMALE! CREATIVITATEA TEHNICĂ ÎN ACŢIUNE C­reşterea productivităţii muncii, îmbunătăţirea in­dicilor de utilizare a ma­şinilor, înzestrarea noilor ca­pacităţi cu utilaje de mare complexitate tehnică, asigura­rea unui flux de fabricaţie con­tinuu, iată cineva dintre prin­cipalele domenii în care acti­vitatea de autoutilare — aflată în plină dezvoltare — îşi spu­ne din plin cuvîntul. lată, în acest sens, clteva exemple sem­nificative pe care le consem­năm la : • Uzina „Poliţelor" Punerea în funcţiune, la termen, a noilor capacităţi de producţie con­stituie, pentru colectivul de la uzi­na „POLICOLOR“, unul din obiec­tivele căruia i se acordă o atenţie deosebită. Principalele direcţii de acţiune : sprijinirea constructorului — prin ore de muncă patriotică pre­state la noile hale — şi construirea, prin autoutilaje, a unor utilaje şi instalaţii care vor dota noile capa­cităţi. Iată în acest sens o recentă şi valoroasă realizare obţinută de un colectiv de la direcţia mecano-ener­­getic şi echipa condusă de maistrul Petre Titirici : finalizarea panourilor de forţă şi automatizare în construc­ţie antiexplozivă. Eficienţa ? Reduce­rea efortului valutar cu aproape 900 000 Iei valută. Uzina „Semănătoarea" Mașini agregat, benzi transportoa­re, s.d.v.-uri adecvate fiecărui loc de muncă. Sunt numai cîteva din rea­lizările sectorului de autoutilare de la uzina „Semănătoarea“. Ce repre­zintă ele pentru uzină ? — In primul rînd — ne spunea tov. Gheorghe Pîrvu, secretarul co­mitetului de partid — realizarea a­­cestor utilaje a vizat introducerea tehnicii noi în sectoarele de prelu­crări mecanice, în special la atelie­rul de variatoare. Am asigurat ast­fel o bună ritmicitate a producţiei, iar productivitatea muncii a crescut de circa 6 ori. De pildă, noua li­nie de vopsire mecanizată a semă­nătorilor SPC-6 a permis reducerea atît a personalului auxiliar de de­servire, cit, mai ales, a manoperei E. M. (Continuare in pag. a lit-a1 O obligaţie de prim ordin : verificarea, cu desenul tehnic în faţă, a modului de execuţie a montajului generatoarelor de abur pentru încălzit trenuri. Aşa înţeleg (cum se vede şi în fotografia noastră) să acţioneze maistrul Ion Grigore şi şeful de brigadă Constantin Plăcintă din secţia V (ţevărie III) a uzinelor „Vulcan“ pentru a realiza numai produse de calitate. Obiectivul primordial pe şantiere: INTENSIFICAREA RITMULUI DE LUCRU llllllllllllllilIIIUIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIl llllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll @ Pe rol, aceeaşi problemă : amplasamente neeliberate şi finanţări nedeschise . De ce nu şi schimbul II la nivelul celui din­ţii? • Acord global la toate obiectivele 9 La ordinea de zi, şi pre­gătirea frontului de lucru ’74: iniimiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiu Anul acesta, constructorii bucureş­­teni au de făcut faţă unor sarcini sporite faţă de 1972. Numai în dome­niul construcţiilor de locuinţe numă­rul apartamentelor se ridică la 23 420, cu aproape 6 000 mai mult decit a­­nul trecut. Ce reflectă rezultatele obţinute pî­­nă in prezent ? Faptul că se lu­crează la circa 20 000 apartamente cu predare in acest an, că o serie de blocuri se află intr-un stadiu înaintat de finisare — urmează ca pînă la sfîrşitul trimestrului I să fie predate peste 2 200 de apartamente — că unele obiective au şi fost pre­date beneficiarilor, ne îndreptăţeşte să afirmăm că s-a demarat în con­diţii mai bune decit anul trecut, că munca pe şantiere a fost mai bine iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiu organizată, că fiecare colectiv este conştient de importanţa sarcinilor ce-i revin în opera de modernizare şi sistematizare a oraşului. Totuşi, pornind de la premisa că un număr de aproape 3 500 de apartamente pre­văzute în planul pe anul în curs nu au fost încă atacate, că la o serie de obiective social-culturale nu au în­ceput lucrările de fundaţii, situaţia nu este de natură să ne mulţumească. Căror cauze se datoresc rămînerile în urmă ? Constructorii afirmă că beneficiarii nu le-au asigurat din timp toate condiţiile pentru a putea trece la începerea lucrărilor. Intr-a­devăr, Oficiul pentru construirea de locuinţe proprietate personală şi Di­recţia generală de gospodărie loca­­tivă nu au întocmit in termen for­mele necesare, iar după aceea nu au urmărit urgentarea rezolvării lor pen­tru eliberarea tuturor amplasamen­­ toan Bălan (Continuare in pag. a II-a) Simpozion privind calitatea şi performanţele utilajelor chimice Centrala industrială de utilaj chi­mic şi rafinării Bucureşti a organi­zat în zilele de 20—21 martie un simpozion la care au participat spe­cialişti din uzinele constructoare de utilaj chimic, unităţi beneficiare şi institutele de specialitate. Scopul simpozionului : ridicarea calităţii şi punor/cloT «»♦$ ia iii iii î chimic struit de către unităţile centralei. Au fost dezbătute teme ca :Pro­cedee tehnologice pentru obţinerea oţelului de Înaltă calitate*: „Obţine­rea şi utilizarea oţelurilor cu granu­­laţie fină de înaltă rezistenţă“ ; „Ob­ţinerea şi folosirea tablelor austeni­­tice (cu Cr. Nr.)“ ; „Oţeluri refractare pentru construcţia de recipienţi sub presiune cu o bună sudabilitate, des­tinate instalaţiilor energetice (cazane de abur), utilaje chimice şi instalaţii 4a In aantrola ÎÎOîTÎO-SÎîCÎricC“ * n!-_ se forjate de înaltă calitate destinate construcţiei de utilaj chimic şi in­stalaţii". Pentru un schimb de păreri asu­pra problemelor din ce In ce mai dificile care se pun pa plan mon­dial în ce priveşte alegerea şi folosi­rea materialelor de construcţie pen­tru utilajul chimic, la acest simpo­zion au fost invitaţi şi specialişti de la firma Rheinstahl Heinrichshille — R.F.G. — mare producătoare de oţe­luri. (Nicolae Tihan-corespondent). Cu împotrivirile de rigoare, iarna trebuie să cedeze locul primăverii, tot aşa cum, des­tul de curind, vara — confrun­­tindu-se cu blindul anotimp a­­bia pe cale să se instaleze — va birui, desfătindu-ne cu bi­nefacerile sale, cu soare, cu apă şi, implicit, cu... turism (şi turişti). Şi pentru că, de cînd lumea, gospodarul îşi face iar­na car şi vara sanie, poate c-ar fi cazul să ne oprim o clipă şi asupra unui aspect care ţine de turism, fără însă a fi prea în atenţia celor în drept: suvenirele. Am intrat, recent, în maga­zinul mare de peste drum de Suvenire .iiiiiiiiiiiaiiiiiiiimiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiimii MIHAI STOIAN Iimiiiiiimiiiiiiimiiiiiimiiimiiiiiii şi gară, cu de toate pentru toţi, şi nu m-am putut stăpini să nu rostesc, cu glas tare : „Ce, orori !“ Cine nu mă crede, n-are decit să privească „bi­­belourile“ expuse spre vînzare (şi vai ! care se mai şi vînd­ acolo. Dar parcă numai aco­lo ? Chiar în magazinele de aşa-zis „artizanat“, linia simplă discretă, tradiţională, a artei populare, suferă transformări „inspirate“ de un prost gust arhivizibil. De ce sînt lăsate comorile de frumuseţe pe mi­na unor netalentaţi gata ori­­cînd să strice un bun aparţi­­nînd unei întregi naţiuni ? Coincidenţa face ca, în a­­ceeaşi perioadă, să fi vizitat un alt magazin, nu de mult des­chis în strada Soarelui. Firma „Stirex“ (magazin de prezenta­re şi desfacere — articole de (Continuare in pag. a lll-a) INSTITUTUL METEOROLOGIC COMU­NICA : Azi, la ora 8, în Bucureşti, tem­peratura aerului a fost de 3 grade. Maxima de ieri în aer a fost de 7 grade, iar minima din cursul nopţii de minus 1 grad. Timpul probabil de mîine . Vremea se menţine frumoasă cu cerul variabil mai mult senin. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit. Temperatura aerului : minima va fi cuprinsă între minus 2 și zero grade, iar maxima între 10 și 12 grade. O interesantă iniţiativă în sprijinul viitorilor muncitori Documentele Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţionale ale parti­dului, hotărîrile plenarelor Comite­tului Central al P.C.R. din noiem­brie 1972 şi februarie-martie 1973 a­­cordă o deosebită importanţă proble­melor cu privire la pregătirea ca­drelor de muncitori calificaţi pentru noile capacităţi de producţie ce vor intra în funcţiune în actualul cinci­nal, ridicarea necontenită a nivelu­lui tehnico-profesional al tuturor muncitorilor, prin organizarea unor forme de învăţămint cit mai efi­ciente. In lumina acestor indicații, B. loan (Continuare în pag. a IlI-a) Maşini de sudat cu curenţi de înaltă frecvenţă în dotarea unei fabrici de în­călţăminte şi marochinărie ar putea pă­rea o inadvertenţă. Nu şi pentru „Fla­căra roşie“, însă, care a introdus recent — la secţia de marochinărie — o nouă tehnologie care înlocuieşte sistemul cla­sic de coasere a poşetelor din p.v.c., cu unul modern, de sudare. Astfel, pe lingă economiile realizate la manoperă şi ma­teriale, se eliberează unele capacităţi de producţie, obţinîndu-se, în acelaşi timp, o creştere de 10 la sută a producţiei de poşete. In fotografie : Simion Nica, operator la maşina de sudat Raid-anchetă prin cultură Am răspuns invitaţiei dv. Ce ne-a­ţi oferit? Marţi seara, am devenit, incit o dată, spectatori ai manifestărilor pe care le oferă, mai tinerilor şi mai vîrstnicilor lor oaspeţi, casele de cul­tură. Am răspuns, deci, invitaţiilor făcute in presă, în programe sau la avizierele proprii, cu gîndul de a vedea in ce măsură gazdele îşi ono­rează — ca grad de interes şi punctualitate — ...oferta. Să dăm, deci, cu­­vintul notaţiilor din carnetele de reporter... Omul in viziunea ştiinţei contemporane Iată tema simpozionului programat pentru marţi, ora 19, la Casa de cul­tură a sectorului 8. Au participat prof. univ. dr. docent PETRE VANCEA, membru corespondent al Academiei, preşedintele Comisiei pentru răspîn­­direa cunoştinţelor ştiinţifice a Co­mitetului municipal de cultură şi educaţie socialistă, conf. univ. ION PERIANU, dr. CORNELIA CRIS­TESCU, şef de sector la Observa­torul astronomic,­ dr. CONSTANTIN MAXIMILIAN, cercetător ştiinţific principal la Institutul de endocrino­logie. Invitaţi prestigioşi, temă inte­resantă, ultimele cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii fiind o nouă confirmare a ipotezelor gindirii materialist-dialec­­tice. In sală şi-au ocupat locurile — de data aceasta, în postura de elevi as­cultători — citeva sute de cadre di­dactice din sector. Intervenţiile invitaţilor au stîr­nit un real interes, autorii strădu­­indu-se să pună cit mai mult suflet în comunicarea cu sala. (Continuare in pag. a ll-a) i PREŞEDINTELE REPUBLICII DEMOCRATICE SUDAN, GAAFAR MOHAMMED EL NUMEIRI, VA VIZITA REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA La invitaţia preşedintelui Consi­liului de Stat al Republicii Socia­liste România, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, preşedintele Republicii Democratice • De cîteva zile, I.C.S. „Victoria“ a or­ganizat în cadrul magazinelor „Electro­nica“ de pe bel. Magheru și „Victora transportul cu mijloace auto proprii, la domiciliul cumpărătorilor al mărfurilor cu volum mare (frigidere, aparate de radio și televizoare, paturi pentru copil, cărucioare, aspiratoare etc.).­­Faptul ca acest serviciu era necesar nu-l demon­strează cele circa 30 de comenzi înre­gistrate zilnic. Fe­cînd aceleaşi măsuri şi la alte mari magazine ca „Bucureşti“ sau „Vulturul de mare“ , Sudan, Gaafar Mohammed El Nu­­meiri, împreună cu soţia, va face o vizită oficială în ţara noastră, la începutul lunii aprilie 1973.­­ După o perioadă in care au spriji­nit activitatea de deszăpezire, lucrătorii Întreprinderii de drumuri şi poduri Bucureşti şi-au reluat activitatea pe şantiere. Ieri, de pildă, au început lu­crările de decapare a pavajului pe str. Roma, în vederea modernizării părţii carosabile. In zilele următoare, pavatorii vor pu­tea fi intîlniţi şî pe alte şantiere cum sunt cele de pe str. Dristorului, pre­lungirea Ghencea, str. Antiaeriană, şos. Chitilei, Drumul Taberei, precum şi pe aleile de acces la blocurile ce se dau în folosinţă în acest trimestru. De aseme­nea, I.D.P.R. sprijină cu oameni, utilaje şi materiale activitatea consiliilor popu­lare ale sectoarelor pentru repararea stricăciunilor provocate de intemperii. • Mîine, în sala Clu­bului sanitar din bd. Republicii nr. 21, ele­vii „Cursului de infor­mare editorială“, apar­­ţinînd Centrului de li­brării Bucureşti, vor a­­vea ca oaspeţi pe poeţii Virgil Teodorescu, Nina Cassian, Gabriela Me­­linescu, Mihai Negules­­cu, Augustin Ştefan Doinaş, Grigore Hagiu, Ilie Constantin şi pe criticul literar Dinu Să­­raru. Cu acest prilej, va avea loc o discuţie despre poezia româneas­că contemporană. Una din echipele de intervenţie ale I.D.E.R., în acţiune. Studenţii Illíillllliilllllllllllllllllllllllllll GEORGE CHIRILÄ j||!|||]|||!|||||!llll|]|||ll!lll!l!!! O lumină repede, ca însăşi rostirea primăverii, ca întîia chemare a iubirii, cutreieră amfiteatrele. Se anunţă un anotimp conceput în limitele unei munci susţinute, ordonate şi exigente ; el se prelungeşte dincolo de foşnetul paginii scrise, al hîrtiei albe de calc pariind însemnele viitorului proiect, al nopţilor de reflecţie, al ceasurilor de laborator. Anotimpul studenţiei se râsfrînge armonios şi deplin în celălalt anotimp: al producţiei, gîndit într o osmoză firească. Elementele de c rară bo­găţie spirituală, cunoştinţele ample, soluţiile îndrăzneţe la atîtea şi ati­­tea probleme pe care progresul tehnic contemporan le implică, iar so­cietatea noastră le reclamă, se adaugă personalităţii tinerilor, consti­tuie mobiluri trainice ale activităţii lor de mîine. Dar acest mîine în­cepe azi. Studenţii noştri înţeleg semnificaţia înaltă, cu un pronunţat caracter politic şi social, a efortului pe care-l întreprind. Spiritul tînăr, dar atît de acerb capabil de gesturi eroice, supus înnoirii, receptiv la tot ce devine in patrie — şi în lume — se afirmă o dată in plus, pe coordonate multiple, impuse de exigenţele epocii. Conferinţa a IX-a a U.A.S.R., care se deschide mîine, va înscrie pe ordinea de zi a lucrărilor sale problemele mari ale vieţii şi activităţii studenţilor. Studenţii prezenţi la acest forum vor avea prilejul, încă o dată, să-şi exprime, unanimă şi entuziastă, adeziunea lor la politica înţeleaptă, intransigentă şi vizionară a Partidului Comunist Român. Ochii mari, Luminoşi ai tinerilor visează sens şi adînc, prefigurînd chipul de mîine al patriei. v Funcţionarul public şi coordonatele an. m m • mm mm wm & m*. 3 a rm m m*. m G ^ S CAiydii­tciui »uuaic Masarofuiu/eaINFORMAT/E/" AU PARTICIPAT : dr. ALEXANDRU NEGOIŢA, conferenţiar la Facultatea de drept din Bucureşti, VICTOR UTO, director adjunct al Direcţiei pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale a municipiului Bucureşti, ION TATAR, secretarul Co­mitetului executiv al Consiliului popular al sectorului 7, MARIA FLORESCU, șeful Oficiului juridic din cadrul Consiliului popular al sectorului 6. RED. : In coloanele ziarului nostru au apărut, nu o dată, articole vizînd rela­ţia cetăţean-funcţionar public. Au fost aduse în discuţie, cu acest prilej — din­colo de exemplele folosite — unele as­pecte de principiu rezultate din prac­­tica generală a instituţiilor de largă au­dienţă cetăţenească. Rezumînd, am pu­tea spune că principalele coordonate pe care s-a clădit, într-un fel, coloana ver­tebrală a respectivelor articole, constau în : • obligativitatea cunoaşterii în pro­funzime a legilor, de către cei puşi să le aplice­­ necesitatea unui dialog real solicitant-funcţionar, în ideea ca fie­care cetăţean (chiar şi acela căruia nu i se poate rezolva favorabil cererea sau sesizarea) să înţeleagă că decizia a fost luată pe temeiul unui act normativ, aşadar cu stricta respectare a legalităţii , combaterea şi eradicarea din acti­vitatea cu publicul a rudimentarismului, rutinei, restului birocratic, abuzului ad­ministrativ , responsabilitatea actului de decizie nu numai la eşaloanele infe­rioare, îndeobşte un contact nemijlocit cu solicitanţii ci, cu atît mai mult, spre vîrful valorilor ierarhice. Am dori, cu sprijinul dumneavoastră, să fixăm mai exact aceste noţiuni, pornind de la ra­portul lege-funcţionar, spre a ajunge, evident, la relaţia cetăţean-funcţionar. A. NEGOIŢA ! De cele mai multe ori, relaţia funcţionar-cetăţean este, nejus­tificat, redusă doar la raporturile năs­cute prin Intermediul ghişeelor diverse­lor Instituţii. Or, sfera unor asemenea relaţii este infinit mai vastă. Deoarece raporturile cu publicul, relaţiile publi­­ce — cum se mai numesc — însumează întreaga varietate de servicii, de pres­taţii administrative puse la dispoziţia Sorin Heiban Val. Voiculescu (Continuare in pag. a ll-a) . La Invitaţia corespondentului nostru Ion Prejbeanu de la IAPL-Arad, am sur­prins pe peliculă o nouă unitate din ca­drul acestei întreprinderi amenajată în fostul locaş „Maramureş“ de pe calea 13 Septembrie nr. 109. Ceramica, gresia şi faianţa dau ambianţă plăcută unităţii, care oferă preparate de rotiserie, fri­gări şi numeroase alte produse. Tot­odată, aici funcţionează şi o unitate de tip Gospodina. 1 O dată cu topirea zăpezii, în ma­joritatea bazinelor piscicole destinate pescuitului sportiv şi producerii de pun­eţi pentru repopulări, a apăru­t pericolul avarierii stăvilarelor. Pes­carii sportivi din Capitală sunt che­maţi de către A.G.V.P.S. să participe la consolidarea malurilor lacurilor. In acest sens ei sunt invitați să ia imediat legătura cu asociațiile ai că­ror membri sunt. intre 6 şi 20 aprilie Vacanţa de primăvară a elevilor a rămas doar două săptă­­­­mini pînă la vacanţa de primă- 4A vară a elevilor. Dar de pe acum Consiliul municipal al organi­zaţiei pionierilor, Inspectoratul şcolar al municipiului Bucureşti, Comitetul municipal U.T.C., ceilalţi factori de răspundere, au alcătuit un amplu pro­gram de vacanţă, prevăzînd acţiuni şi manifestări cultural-educative şi sportive în funcţie de preferinţele, dorinţele, particularităţile de vîrstă ale elevilor. Acest program va fi dis­cutat, în perioada următoare, cu pio­nierii şi şcolarii bucureşteni şi de co­mun acord cu ei se vor stabili cele mai interesante şi educative manifes­tări. P­rintre acţiunile mari ce se vor desfăşura în vacanţa de primă­vară, un loc aparte îl ocupă cele de la Palatul pionierilor. Aici vor avea loc : „Carnavalul primăverii“, se vor proiecta filme artistice şi documentare pentru copii, dife­rite spectacole susţinute de cercu­rile de balet, de păpuşi, de pian, acordeon , care fiinţează la palat, ca Ileana Barbu (Continuare în pag. a lll-a) Oră cu studenţii anilor V şi VI, la clinica de chirurgie din cadrul Facul­tăţii de stomatologie , asistent dr. Dan Vasiliu şi dr. Paul Serghie ana­­lizind cu studenţii rezultatele examenului radiografie efectuat unui­ paci­ent operat la clinica de chirurgie. — Alo ! Veniţi, vă rog, în Popa Nan 150. Un cetăţean şi-a pier­dut cunoştinţa ! Popes­­cu Vasile. E foarte grav. Repede, cit se poate de repede ! ...Şi personalul ser­viciului de salvare al Spitalului I nr. 2 C.F.R. intră in alertă. Me­dicul de gardă — Marin Iliescu — îşi ia trusa medicală.­ Urcă în maşină. Spintecînd întunericul cu fulgere albăstrii de magneziu, autosalvarea îşi cro­ieşte drum cu toată viteza. Telefonista de serviciu notează în Atitudini De „gardă“ la... petrecere registru , ora plecă­rii 24:30. Popa Nan — 150. Din goană, maşina trece pe lingă casă şi opreşte la numărul 156. Şoferul dă să în­toarcă. Marin Iliescu îl opreşte : — Stai liniştit, ştiu eu ce fac. Şi intră... la 156. Timpul trece, în­gheţat, şoferul coboa­ră, şterge farurile, în­carcă cauciucurile, priveşte spre ferestre-Mihai Chirea (Continuare in pag. a lll-a) Expediţia ştiinţifică sovieto - americană 20 de zile in Începută la 15 februarie, expe­diţia ştiinţifică sovieto-americană ,,Bering“ s-a încheiat, recent, cu suc­ces. Timp de 20 de zile nava so­vietică „Priboi“ şi spărgătorul de gheaţă american „Şaten Island“ au brăzdat apele Mării Bering şi zonele adiacente. Paralel, labora­toarele aeriene, instalate la bor­dul a două avioane, un „IL-18“ şi Marea Bering un „Convair 990“, au patrulat in spaţiul aerian din acest perimetru, pentru a culege datele necesare studiilor privind dinamica valuri­lor Oceanului Pacific, conţinutul apei şi al vaporilor din atmosferă şi stratul de gheaţă din zonă. Em. Jianu (Continuare in pag. a IV-a)

Next