Informatia Bucureştiului, aprilie 1973 (Anul 20, nr. 6093-6116)

1973-04-02 / nr. 6093

■ VENIT PREŞEDITELUI REPUBLICII DEMOCRATO SUDAN, GAAFAR MUYB HOL! (Urmare din pag. I) noastră. După cum se ştie, punind in centrul politicii sale externe prie­tenia frăţească­­cu toată ţările so­cialiste, ţara noastră militează, în a­­celaşi timp, pentru dezvoltarea rela­ţiilor politice, economice, culturale şi tehnico-ştiinţifice cu toate state­le lumii, pe temelia principiilor independenţei, suveranităţii naţiona­le, egalităţii în drepturi, neamestecu­lui în treburile interne, avantajului reciproc. În acest cadru, România socialistă acordă o atenţie deosebită raporturilor cu tinerele state inde­pendente de pe continentul Africii. Lupta popoarelor africane pentru apărarea şi consolidarea independen­ţei şi suveranităţii naţionale, împo­triva imperialismului, colonialismu­lui şi neocolonialismului, pentru realizarea unor profunde transfor­mări politice, economice şi sociale, pentru valorificarea resurselor ma­teriale şi umane de care dispun In Interesul lor propriu este urmărită de poporul român cu sentimente de profundă solidaritate, de caldă stimă și simpatie. Legăturile politice, eco­nomice şi cultural-ştiinţifice dintre ţara noastră şi ţările Africii, atît de pregnant puse în evidenţă cu oca­zia călătoriei istorice întreprinse anul trecut de conducătorul partidu­lui şi statului nostru pe acest con­tinent, au o semnificaţie deosebită, cunosc o dezvoltare continuă, cores­­punzînd intereselor poporului român şi popoarelor africane, intereselor întăririi unităţii de acţiune a fron­tului antiimperialist, al tuturor for­ţelor revoluţionare şi progresiste. Deşi situate la o mare depărtare geografică, România şi Sudanul se întâlnesc pe terenul fertil al preo­cupărilor în vederea promovării cau­zei păcii, colaborării şi înţelegerii internaţionale. In evoluţia relaţiilor româno-sudaneze un moment de cea mai mare însemnătate l-au constituit vizita făcută anul trecut de pre­şedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, în Su­dan, convorbirile cordiale avute cu preşedintele Gaafar Mohammed Nu­meiry, acordurile şi înţelegerile încheiate cu acest prilej, care au deschis largi perspective cooperării reciproc avantajoase. Opinia publică din ţara noastră îşi exprimă încre­derea că vizita preşedintelui Suda­nului în România va marca o nouă şi importantă contribuţie la extin­derea pe mai departe a acestei cola­borări, cimentind relaţiile de priete­nie existente. Nu încape îndoială că această vi­zită se va solda cu rezultate fruc­tuoase pentru ambele ţări, în Inte­resul şi spre binele popoarelor ro­mân şi sudanez, pentru întărirea rîndurilor forţelor anticolonialiste şi antiim­perialiste, al cauzei generale a păcii şi colaborării în lume. înitîmpinîndu-i cu bucurie pe oaspeţi, poporul român le adresează tradiţionala urare : „Bun venit pe pămîntul Republicii Socialiste Româ­nia !“. INFORMAŢIA BUCUREŞTIULUI Intre 4 şi 14 aprilie, la Washington Sesiunea Adunării Generale a O.S.A. Principal obiectiv al lucră­rilor : revizuirea sistemului de relaţii interamericane CARACAS 2 (Agerpres). — Aristides Calvani, ministrul venezuelean al a­­facerilor externe, a fost desemnat d­rept preşedinte al celei de-a 3-a se­siuni ordinare a Adunării generale a Organizaţiei Statelor Americane (O.S.A.), care va avea loc la Was­hington, între 4 şi 14 aprilie, rela­tează agenţia Prensa Latina. în cadrul lucrărilor viitoarei sesiuni se va proceda la o revizuire a siste­mului de relaţii interamericane. După cum se ştie, delegaţiile participante la reuniunea Comisiei Economice O.N.U. pentru America Latino (C.E.P.A.L.), în­cheiată recent in capitala Ecuadoru­lui, ca şi la lucrările Consiliului In­­teramerican, desfăşurate cu puţin timp în urmă la Bogota, s-au pronunţat în favoarea unei revizuiri a politicii pro­movate de­ Organizaţia Statelor A­­mericane, în sensul accentuării pre­ocupărilor pentru stabilirea unei stra­tegii a dezvoltării Americii Latine. Delegaţia venezueleană la viitoa­rea sesiune va prezenta — potrivit afirmaţiilor lui Aristides Calvani — trei proiecte de restructurare a O.S.A., menite să apropie acest organism de problematica latino-americană şi „să-i permită o totală îndeplinire a misiu­nii care îi revine în actuala conjunc­tură mondială”. Apropiata Minune, la PARIS 2 (Agerpres).­­ Preşedin­tele Mexicului, Luis Echeverria, şi fostul preşedinte argentinian, Juan Peron, se vor întîlni, la 10 şi 11 apri­lie, la Paris, cu prilejul vizitei ofi­ciale în Franţa a şefului statului me­xican, informează agenţia France Presse. Citind surse din anturajul Paris, Eclieverria-Peron lui Peron, agenţia precizează că fos­tul preşedinte argentinian se va de­plasa în mod special la Paris pentru a avea convorbiri cu Echeverria, în probleme interesînd cele două ţări şi continentul latino-american. Se apreciază că vor fi abordate, cu acest prilej, și aspecte ale politicii de solidaritate latino-americană. C­oordonate sudaneze (Urmare din pag. I) de legende, a înflorit o bogată cul­tu­­ră — cultura kushiţă — ale cărei vestigii scoase la iveală de arheo­logi, uimesc lumea de astăzi... Dar, ca în majoritatea ţărilor africane, peste istoria străveche a neamurilor care-şi poartă destinul între hota­rele sudaneze, s-au abătut, în tim­puri mai apropiate, tarele domi­naţiei coloniale, cu inerentul lor arsenal de drame: învrăjbire in­tre rase şi etnii, favoritisme şi co­rupţie, menţinerea populaţiei, do­minant rurală, in condiţii de viaţă deosebit de precare. Este, ca atare, mai mult decît firească opţiunea Republicii De­mocratice Sudan de astăzi pentru consolidarea independenţei sale, cucerită la 1 ianuarie 1956, pen­tru învingerea grelei moşteniri a dominaţiei străine, pentru dezvol­tarea economică şi înlăturarea con­flictelor rasiale şi religioase din­tre nordul şi sudul ţării, pe baza unui amplu program de transfor­mări progresiste. Cei aproape 16 milioane de lo­cuitori ai Sudanului (15 695 000 în 1970) trăiesc, în primul rună, în vecinătăţile Nilului, densitatea populaţiei sporind spre sudul ţării. Marele fluviu dă o notă aparte şi acestei ţări. Pe întinderile vrîs­­tate de pădurile sudului, de sava­nele şi nisipurile deşertului nubian, îşi poartă valurile Nilul Albastru, venind din Etiopia, şi Nilul Ecua­torial, pornit tocmai din Munţii Lunii, din Burundi. După ce îşi racordează apele la cele ale lacu­rilor Albert şi Victoria, li se adaugă afluenţii mai mici — Bahr el-Ga­zal, Sapo şi Bahr el-Arab, ocolind versanţii Munţilor Ilouba. Populaţia este grupată, de ase­menea, şi in jurul cîtorva mari oraşe: Khartum, capitala Sudanu­lui (cu 255 740 locuitori) formînd împreună cu Omdurman (252 430) şi Khartum Nord (123 000) un mare ansamblu urban, cu strinse legă­turi intre cele trei mari aşezări, dar şi cu păstrarea particularităţi­lor de la conferă personalitate. Centru politic şi administrativ al ţării, Khartumul adaugă astăzi unei arhitecturi pe care i-au impri­mat-o virstele vremii, trăsăturile stilului autohton, şi, in acelaşi timp, liniile zvelte, funcţionale, caracte­ristice întreprinderilor industriale moderne. Şi la Khartum Nord se fac simţite, în mod deosebit, efec­tele procesului de industrializare. Omdurmanul, însă, acordă întîie­­tate şi laturii pitoreşti, meşteşugu­rilor şi artei tradiţionale. Printre celelalte oraşe sudaneze mai populate, să amintim Port Sudan, poarta maritimă a ţării, în răsărit, la Marea Roşie. In ceea ce priveşte diviziunea administrativă a ţării, cele nouă regiuni poartă nume punctînd spaţiul şi trăsătu­rile importante ale locurilor: Ni­lul Albastru, Kordofan, Bahr el- Gazal, Nilul Superior, Ecuatoria ş.a. Sudanul, ţara cea mai întinsă din Africa , 2 505 823 kmp, este o mare producătoare de gumă ara­bică şi una dintre cele mai mari producătoare de bumbac. De alt­fel, pe Ungă mai vechile plantata de bumbac, precum cea de vastă suprafaţă de la Gezira, în proiec­­tele de dezvoltare agrară suda­­nezâ se prevăd două însemnate plantaţii noi, la Soniki şi R­ahad, totalizind sute de mii de hectare. Se înţelege că asemenea proiecte presupun înfăptuirea unor impor­tante lucrări de irigaţii. Nevoia de apă, da proporţii vitale pe aceste meleaguri, a determinat ca în pla­nul de dezvoltare a ţării să se prevadă săparea a peste 6 000 pu­ţuri de mare capacitate. Munca poporului sudanez pentru dezvoltarea economică a ţării, pen­tru realizarea obiectivelor sale in agricultură şi industrie, este cu­noscută şi apreciată călduros in ţara noastră. Relaţiile prieteneşti româno-sudaneze s-au concretizat, după cum se ştie, în acorduri de cooperare, pe baze reciproc avan­tajoase. în prezent se preconizează lărgirea acestei colaborări, prin participarea României la mecani­zarea agriculturii sudaneze, la mo­dernizarea transporturilor fluviale, la exploatarea resurselor naturale, la realizarea în cooperare a unor tăbăcării, a unor fabrici textile şi de ciment. A fost creat, deci, un cadru de amplă colaborare , la care a contribuit, decisiv şi ple­nar, vizita în Sudan a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al R­S. Româ­nia, în zilele de 30 martie — 2 aprilie 1972. Vizita în România a preşedintelui Gaafar Mohammed Nimeiry va constitui, fără îndoială, un nou şi valoros prilej de lărgire a colaborării fructuoase intre cele două popoare prietene şi o conti­nuare sub cele mai bune auspicii a dialogului româno-sudanez. Vedere din Khartum Recolta oceanică şi... măiestria culinară (Urmare din pag. I) Din discuţia purtată cu mai mulţi specialişti am reţinut că peştele o­­ceanic are o deosebită valoare nu­tritivă. După cum ne spune dr. Lu­cian Bălănescu, el este bogat în: să­ruri de potasiu, sodiu, magneziu, cal­ciu, iod, fier, cupru, mangan — ne­cesare organismului. Proteinele din peşte sunt comparabile cu cele din lapte, ouă, carne, digerindu-se mult mai uşor şi avînd o uti­lizare maximă. Acizii graşi, care pre­domină în grăsimea peştelui, au un efect terapeutic de reglare a meta­bolismului lipidic. „Peştele congelat ne spune Ion Zirtaru, maistru în arta culinară — se pretează la o largă diversitate de preparate, con­stituie o excelentă materie primă gastronomică. Bunăoară, în cadrul unei expoziţii organizate la restau­rantul „Carul cu bere“ au fost ex­puse 52 de astfel de preparate — de la sandvişuri pescăreşti, ouă şi buşeuri umplute cu pastă de cod, piftie de cod decapitat, pînă la crap oceanic pescăresc şi sărmăluţe. De aprecieri deosebite s-au bucurat cli­­naţii, caltabaşii ca şi musacaua de peşte. Ciorba sau tocana marinăreas­că pregătite la restaurantul „Pesca­rul“ se bucură, la rîndu-le, de reale aprecieri din partea consumatorilor. Cite alte zeci de preparate pot rea­liza gospodinele cu priceperea fantezia lor !“. Ţinînd seama tocmai de faptul că o astfel de materie primă ne stă la dispoziţie, modul în care se face comercializarea ei este de o deo­sebită importanţă. Pentru că peşte­le oceanic nu poate fi păstrat­ şi vindut oricum, în ultimii doi ani au fost înfiinţate zeci de pescării noi şi sute de raioane de desfacere. Vi­­zitînd cîteva dintre acestea, ne-am convins că, în marea majoritate, ele dispun de congelatoare puternice care permit păstrarea şi vînzarea peşte­lui oceanic în condiţii optime. De pildă, Q.C.L. Alimentarea sectorul 1 are în dotare, pentru raioanele de pescărie şi o unitate strict speciali­zată, 20 de congelatoare care răcesc pînă la minus 15 grade Celsius. Dar nu toate organizaţiile dispun de astfel de instalaţii. O.C.L. Ali­mentara sectorul 1, deşi are patru pescării şi 11 raioane, nu dispune de­cît de instalaţii care răcesc pînă la minus 4 grade Celsius, fapt ce se răsfrînge în imposibilitatea de a se aproviziona cu o gamă largă de spe­cii şi cu cantităţi de peşte pe mă­sura solicitărilor. O importanţă deosebită în proce­sul­ de desfacere­­­pre expunerea peştelui congelat. Indicaţiile date de specialiştii din M.C.I. prevăd că la vânzare nu este bine să fie expuse cantităţi mai mari decît necesarul desfacerilor pentru o oră, maximum două. Or, uneori, vînzătorii, expu­­nînd cantităţi mari pentru a căror vinzare e nevoie de mai multe ore, determină diminuarea aspectului co­mercial al peştelui. (De pildă, Ste­­lian Stancu, gestionarul boxei 4 din hala de peşte a pieţei Obor — deşi mai erau doar 30 de minute pînă la închiderea unităţii — a scos o în­treagă ladă, influenţînd negativ aşa­­zisul lanţ frigorific, aspectul peşte­lui pe care urma să-l vîndă a doua zi). Nu e mai puţin adevărat că pen­tru realizarea unor preparate de bună calitate, gospodinele trebuie să cunoască şi să respecte­­anumite re­guli privind decongelarea peştelui. Recomandările Inspectoratului sani­tar al municipiului prevăd ca peş­tele să fie preparat chiar In ziua cumpărării sau să fie neapărat păs­trat In frigider. Decongelarea se e­­fectuează numai prin menţinerea peştelui la temperatura camerei, timp de circa 6 ore, sau introducîndu-l în apă rece. Cea mai rapidă decongela­re se face în saramură slabă (10 grame la litrul de apă). Ascensiunea în ierarhia alimenta­ţiei a peştelui oceanic e evidentă, industria şi comerţul au datoria însă de a crea toate condiţiile ne­cesare unei bune depozitări şi des­faceri, de a asigura o aprovizionare ritmică a tuturor unităţilor, cu o ga­mă cît mai largă de specii, permi­­ţind alegerea sortului preferat de fie­care cumpărător în parte. Dar înain­te de a ne ura „poftă bună“, să nu uităm că e nevoie şi de priceperea şi fantezia gospodinelor, ca şi a lu­crătorilor din alimentaţia publică. Şl EXPOZIţIE ROMÂNEASCĂ DE FOTOGRAFII LA ADEN ADEN 2 (Agerpres). — In capitala R.D.P. a Yemenului a fost deschisă o expoziţie de fotografii dedicată ţării noas­tre, organizată de Ambasada României In colaborare cu Ministerul Culturii şi Turismu­lui din ţara gazdă. Expoziţia a fost inaugurată, în numele preşedintelui Consiliului de Miniştri al R.D.P. a Yeme­nului, de ministrul afacerilor externe, Mohamed Saleh Aulaqi. Ministrul culturii şi turis­mului, Abdullah Rázzak Ba­­dib, şi însărcinatul cu afaceri a.i. al României la Aden, Ion Neagu, au rostit cuvântări în care au subliniat realizările obținute de poporul român in construcția socialistă. MOSCOVA: Convorbiri între reprezentanţii asociaţiilor americană şi sovietică pentru sprijinirea O.N.U. MOSCOVA 2 (Agerpres). — Exis­tenţa unor tendinţe pozitive in dez­voltarea relaţiilor sovieto-americane a fost evidenţiată în cursul discuţiilor purtate la Moscova între o delegaţie a Asociaţiei americane pentru spri­jinirea O.N.U., condusă de Michael Blumenthal, preşedintele firmei „Ben­­dix Corporation", şi reprezentanţi ai Asociaţiei U.F.S.S. pentru sprijinirea O.N.U. Părţile, menţionează agenţia LAGOS — Şeful statului nige­rian, Yakubu Gowon, a apreciat — într-un discurs asupra bugetu­lui — că producţia naţională de petrol va creşte cu 2,3 milioane de barili pe zi pînă la sfîrşitul acestui an, ceea ce va permite creşterea venitului naţional al ţării. In prezent, 75 la sută din venitul actual este realizat din producţia de petrol, T.A.S.S., s-au pronunţat pentru dez­voltarea acestor relaţii. Principalele probleme aflate în centrul discuţiilor sovieto-americane de la Moscova au fost cele referitoare la pacea gene­rală şi la securitatea în Europa, pre­cum şi la rolul Organizaţiei Naţiuni­lor Unite în crearea unor sisteme de securitate colectivă. Delegaţia americană, din care au făcut parte cunoscuţi activişti pe tă­­rîm obştesc şi oameni de afaceri, precum şi oameni de ştiinţă, s-a a­­flat im capitala Uniunii Sovietice intre 23 martie şi 1 aprilie. NAGOYA. Debut în campania electorală pentru alegerea primarului oraşului TOKIO 2 (Agerpres). — La Na­goya a început campania în ve­derea alegerilor pentru funcţia de primar al oraşului. Partidele co­munist şi socialist, ca şi­ uniunile sindicale din prefectură, prezintă la scrutin un candidat comun. A­­ceastă hotărîre a fost luată în ca­drul unui miting la care au luat parte, între alţii, Tomomi Narita, preşedintele Partidului Socialist, şi Tetsuzo Fuwa, preşedinte al Se­cretariatului C.C. al Partidului Co­munist. In intervenţia sa la reu­niune, Tetsuzo Fuwa a reamintit că reprezentanţi ai forţelor pro­gresiste din Japonia fac parte, în prezent, din organele executive ale oraşelor Tokio, Osaka, Kyoto, Ka­wasaki etc. Ofensiva inteligenţei (Urmare din pag. I) Putem spune, avînd în vedere confir­marea practică deplină a realismu­lui sarcinilor de plan, îndeplinite şi depăşite lună de sursă, decadă de decadă, că există toate condiţiile ca acest trimestru să însemne un hotă­­rît pas înainte în domeniul creşterii eficienţei economice, în cea mai com­plexă accepţiune a sa, de la minu­tul afectat producţiei — care să fie efectiv productiv — pină la cuantu­mul de inteligenţă incorporat într-o tonă de metal, în acest sens, element notabil pentru cadrul organizatoric continuu perfecţionat pe care politica ştiinţifică a partidului îl creează ac­tivităţii economice, se cuvine subli­niată importanţa fu­ndamentală a noi­lor structuri de care dispun unităţile industriale, centralele şi ministerele. Este lesne de înţeles cit de largi şi adinei efecte au şi vor avea — prin prisma dobîndirii unor cote superioare de eficienţă — strînsa legare a con­ducerii de producţie, întărirea sec­ţiilor de fabricaţie, a sectoarelor de concepţie şi proiectare cu un puter­nic fond de cadre de specialitate Iată de ce, ampla acţiune de moder­nizare a produselor şi tehnologiilor iniţiată de Comitetul municipal de partid trebuie să dobîndească, in eta­pa următoare, cele mai înalte va­lenţe calitative; iată ele ce nivelul consumurilor de materii prime şi ma­teriale trebuie să intre, pretutindeni, in firească concordanţă cu înalta dotare tehnică de care dispunem; iată de ce „înainte de termen" tre­buie să devină o frecventă realitate, fie că este vorba cu punerea în func­ţiune a noilor capacităţi, fie de atin­gerea parametrilor proiectaţi. Angajind o generoasă perspectivă de acţiune, documentele Plenarei Co­mitetului Central din 28 februarie — 2 martie a.c. precum şi recenta cu­­vîntare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu rostită cu prilejul aniversării a 80 de ani de la crearea partidului politic al clasei muncitoare din România, definesc pentru fiecare colectiv de muncă o adevărată strate­gie a perfecţionării, dîndu-ne fie­căruia, la locul nostru de muncă, va­loarea exactă a exigenţelor ce ne stau in faţă şi, deopotrivă, mijloa­cele prin care le putem răspunde. Toate acestea avînd numitorul co­mun, subliniat cu pregnanţă de se­cretarul general al partidului, al In­teligenţei in amplă ofensivă, al inteli­genţei care, diminuînd efortul fizic, aduce In prim plan organizarea şti­inţifică a producţiei, asimilarea ra­pidă a tot ceea ce înseamnă pro­gres, gindire novatoare, creaţie. En acest spirit ne-am asumat an­gajamentul de a realiza cincinalul in patru ani şî jumătate. In acest spirit trebuie sâ acţionăm perseverent, sub semnul nestinsei dorinţe de autode­­păşire ! Prelungirea stării excepţionale în Uruguay MONTEVIDEO 2 (Agerpres). —­ Guvernul Uruguayului a obţi­nut, cu dificultate, sancţionarea de către parlamentul ţării a prelungirii, pînă la 31 mai, a suspendării ga­ranţiilor constituţionale. în favoarea acestei hotărîri au votat 65 de depu­taţi, iar împotrivă — 63, printre care şi deputaţii din partea coaliţiei de stînga Frente Amplio. Din momentul suspendării garan­ţiilor constituţionale, în aprilie anul trecut, guvernul a­ apelat de 7 ori la parlament cu cererea de a prelungi starea excepţională de facto în ţară. scurt­­ de pretutindeni * pe scurt* de pretutindeniI • GUVERNUL INDIEI intenţionează să conti­nue politica de naţionalizare în sectoare importan­te ale economiei, cum sunt industriile carboniferă şi cupriferă, metalurgia, transporturile, asigurările şi comerţul de cereale cu ridicata, a declarat pri­mul ministru Indira Gandhi la deschiderea con­ferinţei anuale a Federaţiei camerelor indiene de comerţ şi industrie. Ea a subliniat că naţionaliza­rea acestor ramuri ale economiei va contribui la întărirea sectorului de stat. • IN BIRMANIA a început, ieri, primul recen­­sămînt general al populaţiei de la obţinerea in­dependenţei ţării. Datele recensămîntului, care va dura pînă la 5 aprilie, vor permite să se rezolve cu un mai mare grad de precizie problemele le­gate de planificarea dezvoltării economiei naţio­nale şi a dezvoltării sociale şi vor fi utile in or­ganizarea, la finele acestui an, a unui referendum naţional asupra noii constituţii a ţării. • PRIMUL MINISTRU AL FINLANDEI, Kulevi Sorsa, a primit delegaţia guvernamentală a R.P.D. Coreene, condusă de Ke In Te, ministrul comer­ţului exterior, aflată într-o vizită In Finlanda, anunţă agenţia A.C.T.C. • AGENŢIA A.C.T.C. Informează că la Pan­munjon a avut loc o nouă întîlnire a celor două părţi în comisia militară de armistiţiu, la care reprezentantul R.P.D. Coreene a arătat că, in ul­timul timp, partea americană a comis repetate acţiuni de violare a armistiţiului în zona demi­litarizată. El a cerut părţii americane să pună capăt actelor care duc la mărirea tensiunii în această zonă. • PREŞEDINTELE REPUBLICII ARABE E­­GIPT, Anwar Sadat, va efectua, începând de as­tăzi, o vizită oficială în Libia. • IERI A SOSIT LA BEIRUT ministrul aface­rilor externe al Egiptului, Mohamed Hassan el Zayyat, care efectuează o vizită oficială în Liban la Invitaţia omologului său, Khalyl Abouhama. In cursul vizitei sale, ministrul egiptean va fi primit de preşedintele Libanului, Suleiman Fran­­gieh, şi de primul ministru, Saeb Salam. • ASTAZI, URMEAZĂ SA SE DESCHIDĂ LA GENEVA o reuniune a experţilor guverna­mentali, reprezentanţilor sindicali şi conducătorilor Unui număr de 78 de companii petroliere, care vor analiza o serie de probleme profesionale. Convocată de către Organizaţia Internaţională a Muncii, reuniunea va aduce în discuţie,’ Între altele, problemele folosirii mîinii de lucru, secu­ritatea şi igiena locului de muncă în raport cu noile cuceriri ale tehnicii. • MAI MULŢI RĂUFĂCĂTORI rămaşi neiden­­tificaţi au pătruns în birourile "poştei din locali­tatea Twickenham (situată în apropierea Londrei) reuşind să sustragă suma de 600 000 lire sterline. Din lipsă de timp, nu au reuşit să spargă decît una dintre casele de bani, lăsînd, în grabă, în urma lor, numeroase bancnote... (Dintre «tacurile asupra poştal britanfi­ce au avut loc de-a lungul timpului, numai cel Întreprins asupra trenu­lui poștal Londra — Glasgow, soldat cu fum­ul a 3 mili­oane și jumătate lire sterline, ( Întrece ea importanța pe acesta din urma). INCIDENTELE au reizbucnit la Reggio Calabria. Se ştie că mica localitate din sudul Italiei se află de aproape trei ani intr-o stare de efervescenţă, ca urmare a desemnării oraşului Cittanzaro drept capitală de regiune. Locuitorii Reggio­ consi­deră că, in acest fel, oraşul lor este dezavantajat. Nemulțumirea populației este fo­losită de elemente turbulente In scopuri politicianiste. In fotografie : un incendiu provocat in cursul recentelor Incidente. STOCKHOLM. — Astăzi a sosit In Suedia. Intr-o vizită oficială, Alezei Kosîghin, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S­ S.­­— anunţă agen­ţie^ T.A.S.S. Pe aeroport, el a fost intîmpinat de primul ministru, Olof Palme, de membri ai cabinetului sue­dez şi de alte oficialităţi. LA GENEVA se va desfăşura — în­­cepind de astăzi, timp de zece zile — o conferinţă mondială in domeniul telegrafiei şi telefoniei, la care vor participa ICO delegaţii din 54 ţăr Participanţii vor dezbate problema simplificării regulamentelor aflate î vigoare, în prezent, intre administra­ţiile din telecomunicaţii. HONOLULU. — Aparate ale avia­ţiei tactice şi strategice americane ai continuat bombardamentele in dife­rite zone ale teritoriului Cambodgie — a anunţat, la Honolulu, un purtă­tor de cuvînt al comandamentului for­ţelor armate ale Statelor Unite din zona Oceanului Pacific. □ □□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□ !□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□ TEATRE .RBATI FARA NEVESTE - Teatrul I. Nottara“, sala Studio, bd. Ma­­ll 20, ora 20.­­VISTA ARE CUVlNTUL — Teatrul ie-muzical „C. Tănase“, sala Savoy, 15.56.78, ora 19.30. AŢELE LUI FLIPPER —­­ spectacol ieffini — Circul „Bucureşti“, telefon ,20 orele 17.30 şi 19.30. M­E­M­ATOGRAFE COLIER PENTRU IUBITA MEA — Patral (14.12.24) — 10, 12, 14, 16, 18, 20. UCIDETI OAIA NEAGRA — Lumina 16.23.35) — 13.30, 16, 18.30, 20.48. TARA SĂLBATICA — Scala (11.6S.72) 8.30, 11, 13.30, 16, 18.30, 21 . București IS.61.54) — 8.30, 11, 13.30, 0, 18,30, 21. NICI UN MOMENT DE PĂCĂLEALĂ -­uceafărul (15.87.67) — 843, 11, 13.30, 9, 18.30, *1 ! Festival (15.63.84) ~ 8.45, 1.11. 13.1», 1«, 18.90, ». CU MÎINILE CURATE — Doina (16.35.38) — 11. 13.16, 15.30­, 17.43, 20.16. PROGRAM DE DESENE ANIMATE PENTRU COPII — Doina (16.35.38) — 9.30, COWBOY — Capitol (18.29.10) — 8.30, 11, 13.30, 1«, 16.3«, 21 ; Feroviar (16.22.73) — 8.30, 11, 1. 30, 16, 18.3«, Sl . Excelsior (18.10.88) — 8.45, 11, 13.30, 18, 18.30, 21 ; Melodia (12.06.88) ii 8.30, 11, 13.30, 16, 18.30, 21 ; Modern (28.71.01) — 1.S0, 11, 13.30, 16, 18.30, 21. IAKOV BOGOMOLOV — Viitorul (11.48.03) — 15.30, 18, 20.15. PE ARIPILE VÎNTULUI — Sala Pala­tului (15.73.72) — 15, 19.45 ; Patria (U.S6.S5) — 10, 14.W, 19.11. ATENTATUL — Favorit (31.pS.15) — 10, 12.30, 15.30, 18, 20.30 ; Gloria (22.44.01) — 8.43, 11.15. 13.38, 16, 18.30, 20.45. O ANCHETA DIFICILA — Ferentari (23.17.50) — 13.30, 18, 20.15 ; Gjulcştl (17.55 46) - 15.30, 18 . 20-15. CLOVNII — Art« (2i.3i.86) _ 15.30, 18, 20.15. GRĂSINĂ — Moşilor (12.52.93) — 15.30, 18. 20.15. ORGANIZAȚIA — Grivița (17.08.58) — 8. 1145, 13.30, 15.45, 18.16, 20-30 ; Volga (11.91.26) — 9, 11.15, 13.30, 15.45, 18.15, 20.30­; Flamura (23.07.40) — 9, 11.15, 13.30, 16. 18.15, 20.30. LUPUL MARILOR — RĂZBUNAREA _ înfrăţirea intre popoare (67.14.70) — 15.30, 10. COPILUL SĂLBATIC — Mioriţa (11.37.14) — 8, 11.15, 13.30, 15.45, 18, 20.30. FATA CARE VINDE FLORI _ Buzeşti (15.62.79) — 15.30, 18, 20.30. ALFRED CEL MARE — Aurora (35.04 ) — 9.15, 11.45, 15.30, 18, 20.30 . Tomis (21.49.46) — 8.30, 12, 15.30, 18, 20.30. LOGODNICA FRUMOSULUI DRAGON — Popular (35.15.17) — 15.80, 19, 20.15. BAMBI (9—18 in continuare) . PRO­GRAM DE DOCUMENTARE (2045) -Timpuri Noi — (15.61.10). Lira (31.71.71) 15.30, ZESTREA 18. 20.15. EU NU VAD, TU NUI VORBESTI, EL NU AUDE -I Dacia (16.26.10) — 8.30, 11, 13.30, 16, 18.30, 20.45. EXPLOZIA -T- Catar­oceni (49.48.48) — 15.30, 18. 20.15. DRUMUL SPRE VEST _ Bucegi (17.05.47) — 15.30, 18. 20.30 . Drumul Sării (31.28.13) — 15.30, 18. 20.15. SALVAREA ” Vita» (31.39.83) — 15.30, 18. 20.15. MARIA STUART — Pacea (31.32.52) — 15.30, 18, 20.30. DRUM IN PENUMBRA — B * b o V a (23.91.00) — 15.30, 18, 20.15. ADIO, ARME ! — Floreaica (33.29.71) — 15.30. 19. SAGEATA CĂPITANULUI ION _ Pro­gresul (23.94.10) — 15.30, 18, 20.15. VACANTA LA ROMA (15.30. 18) ; PES­CĂRUŞUL (20.15) — Unirea (17.10.21). MOARTEA REGELUI NEGRU — Munca (21.50.87) — 15. ÎS, 20. MAREA EVADARE — Cosmos (7.19.15) — 11.W. 18. I AZI 15 . PROGRAMUL I In jurul orei 15.00 -r Transmisie directa de la aeroportul Otopeni de la sosirea presedintelui Repu­blicii Democratice Sudan, Gaafar Mohammed Nimeiry, împreună cu soţia, care, la invitaţia preşe­dintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, va face o vizita oficială In ţara noastră. In jurul orei 15.45 —­ Hochei pe gheaţă ! Suedia — Cehoslovacia (Campionatul mondial _ grupa A). 17.30 Curs de limba franceza. 18.00 Telex. 18.05 La ordinea eltei. Azi, ju­deţul Sălaj. 18.20 Căminul. 19.00 Scena. Emisiune de ac­tualitate şi critică teatrală. 19.20 1001 de seri. 19.80 Telejurnal. Cincinalul tna- TELEVIZIUNE vite de termen — cauză a Între­gului popor. 20.00 Cîntecul săptâmlnii : „Ţara mea cu viers de foc“ de Aurel Giroveanu, pe versuri de Hary Negrin. Interpretează Anca A­­gerad­u. 20.05 Mai aveţi o întrebare 7 Mari proiecte pentru rezolvarea poluării. 20.45 Roman foileton­­ „Ctotec la apusul soarelui“. Episodul HI — „Brazde». 21.30 Revista Uterar.artistică T.V. 22.30 24 de ore. 22.50 Luminile rampei. PROGRAMUL H 80.00 Avanpremiera. 29.05 Film seria­ pentru copii­­ „Delfinul Flipper“ — reluare. 20.30 Dans și muzică de pretu­tindeni. Ansamblul „Verlovka“ din Kiev. 21.00 Film artistic : Feriga de aur. Producţie a studiourilor ci­nematografice cehoslovace. MHNE 8.00—10.00 Teleşcoală. 10.00 Telex. 10.05 Publicitate. 10.10 Avanpremieră. 10.15 Teleenciclopedia a­re relua­ 10.50 Telecinemateca pentru pH­­ „Kekek cel Isteţ» —­ducţie a studiourilor cinematogra­fice iugoslave. 12.05 Telex tehnico-ştiinţific - reluare. 12.25 Cântece şi jocuri populare 18.45 62 de Iniţiative In 52 săptămlni — reluare. 18.00 Telejurnal. co­pro­d« t Mea

Next