Informatia Bucureştiului, aprilie 1974 (Anul 21, nr. 6399-6424)

1974-04-20 / nr. 6416

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ! INFORMA­ȚI­A ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREȘTI AL P. C. R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI I Anul XXI—Nr.­ 6416 6 PAGINI 30 BANI Simbăta 20 aprilie 1974 Valorificarea superioară materiilor pure şi materialelor Acţionând cu fermitate pentru creşterea eficienţei activităţii economice, colectivul întreprinderii de maşini unelte şi agregate înscrie în cronica întrecerii bune rezultate — pe primele trei luni ale anului, o producţie marfă peste plan în valoare de 2,6 milioane lei. înaltă răsplată a muncii Ieri, colectivului Întreprinderi­­iENERGORETARAŢII“ i-au fost to­­rftinate Steagul roşu şi Diploma de unitate fruntaşă pe ramura energiei electrice În întrecerea socialistă din 1993. In cuvîntul său, ing. Gheorghe saftoiu, directorul întreprinderii, a relevat rezultatele remarcabile obţi­­nute anul trecut , rezultate ce mobilizează şi mai puternic spre Înre­gistrarea, şi în acest an, a unor realizări de prestigiu. Astfel, colectivul întreprinderii, reevaluindu-şi posibilităţile, şi-a asumat noi şi importante sarcini. Printre altele, angajamentul anual privind producţia suplimen­tară a fost majorat, faţă de nivelul prevăzut Iniţial, cu peste 36 la sută. Bogatul bilanţ al primului trimestru — cînd planul de producţie globală a fost Îndeplinit In proporţie de 105,5 la sută, iar cel al producţiei marfă a fost depăşit cu 3,3 la sută — dau suport hotărârii adoptate, atestînd preocuparea susţinută pentru ridicarea continuă a eficienţei economice. m\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\^ A­cţiunea iniţiată de Comitetul municipal de partid cu pri­vire la valorificarea deşeurilor industriale — acţiune funda­mentată de un complex plan de măsuri — a antrenat un larg colectiv de lucru. Astfel, cadre didactice de la Institutul politehnic, Universitate, Academia de studii economice, Insti­tutul de construcţii, cit şi specialişti din întreprinderi, centrale industria­le, institute de cercetare şi proiecta­re, s-au grupat, in funcţie de profi­lul tematicilor, abordînd, eşalonat, rezolvarea obiectivelor propuse. In­tr-o primă etapă, în colaborare cu întreprinderile interesate, aceste nu­clee specializate au întocmit o serie de studii tehnico-economice prelimi­nare pentru deşeurile ale căror teh­nologii de prelucrare sunt cunoscute, studii­le, evident, alături de infor­maţii documentare asupra procedeei lor eficiente de colectare, sortare, depozitare, transport, alături de pro­puneri de ridicare a gradului de uti­lizare, au cuprins şi calcule de efi­cienţă economică, estimări ale unor eventuale investiţii, preliminări pri­vitoare la preţurile de cost. Pe de altă parte, pentru acele categorii de deşeuri a căror valorificare superi­oară s-a constatat că implică investi­gaţii suplimentare, sau chiar stabi­lirea unor noi tehnologii, sub îndru­marea Comisiei de coordonare con­stituită de Comitetul municipal de partid, grupurile de lucru au con­ceput programe de cercetare, prevă­­zind, de comun acord cu întreprinde­rile vizate, atît planificarea cit şi realizarea investiţiilor necesare. Dar cel mai semnificativ lucru — faţă de importanţa obiectivului în sine şi de complexitatea pe care o implică desfăşurarea procesului său de realizare — este modul în care această Iniţiativă a Comitetului mu­nicipal de partid a dobândit carac­terul unei acţiuni de masă. Căci, pe lingă activitatea susţinută a organis­melor de lucru constituite din ini­ţiativa sectoarelor, a unităţilor pro­ductive sau a cercetătorilor, prin propunerile individuale venite din partea oamenilor muncii s-au putut sintetiza o serie de proiecte-program cuprinzînd variante de reutilizare a deşeurilor, sau măsuri de perfecţio­nare a unor procese tehnologice cu­rente, astfel ca Însăşi cantitatea de deşeuri rezultată să se diminueze treptat. De pildă, o masă rotundă organizată în sectorul 1 cu specialişti, tehnicieni, reprezentanţi ai Consi­liului Naţional pentru Ştiinţă şi Teh­nologie, ai Ministerului Energiei Electrice şi al Ministerului Indus­triei Construcţiilor de Maşini Unelte şi Electrotehnicii a scos in evidenţă importante rezerve. Comitetul de partid al sectorului 5 a fost preocu­pat, cu precădere, de valorificarea şpanului de fontă şi oţel, marile unităţi prelucrătoare de metal fiind dotate cu maşini de tocat şi sfări­­mat ; cercetătorii au elaborat teme legate de utilizarea „directă“ a şpa­lt­urilor in convertizorul cu oxigen, pentru a reduce astfel consumul de cocs in obţinerea oţelului. La nivelul sectorului 7 s-a urmă­rit, între altele, reutilizarea nisipu­lui de turnătorie sub formă de nisip peliculizat, ceea ce la întreprinderea de radiatoare, echipament metalic, obiecte şi armături sanitare va în­semna un aport anual de 1,3 milioa­ne lei. De asemenea, numai prin va- Roxema Costache-Gîndu (Continuare in pag. a V-a) DIN DEŞEURI - MILIOANE * Reintegrarea in circuitul economic a deşeurilor—o acţiune de înaltă eficienţă In întreaga tară promoţia din acest an a clasei a VIII-a, IN băncile liceelor Generalizarea primei trepte a învăţămîntului liceal in Capitală 0 Toţi absolvenţii clasei a Vlll-a a şcolii generale vor fi cu­prinşi in anul I de liceu 0 84 licee vor şcolariza 25 000 elevi în anul I 1974/1975 • 19 000 locuri în liceele industriale D­in 24 de şcoli generale — 148 clase afiliate unor licee in­dustriale • 21 de licee de specialitate apropiate teritorial de marile întreprinderi Potrivit Hotărârii Plenarei C.C. al P.C.R. din 18—19 iunie 1873, cu pri­vire la dezvoltarea şi perfecţionarea Învăţămîntului în Republica Socia­listă România, Incepind cu anul şco­lar 1974/1975, invăţămlntul liceal sa organizează pe două trepte, prima avind o durată de doi ani. Prin noua sa structură şi finali-* tate, liceul devine acea verigă a sis­temului nostru de învăţămint care, pe de o parte, continuă pe o treaptă superioară procesul de ridicare a ni­velului general de cultură al poporu­lui, iar pe de altă parte asigură pregătirea diversificată a tinerilor, conform profilului liceului urmat, în funcţie de aptitudinile şi opţiunile lor, de nevoile economiei naţionale. Treapta Ind­i a liceului, corespun­zătoare pe un plan superior ultimu­lui ciclu al învăţămîntului obliga­toriu de zece ani, asigură tuturor absolvenţilor o pregătire unitară, ba­zată pe un trunchi comun de obiec­te de cultură generală şi pe optimi­zarea Îmbinării dintre pregătirea teo­retică şi practică. Orice absolvent al primei trepte liceale poate continua studiul in treapta a doua sau se poate Încadra In producţie pentru meserii mai simple, după cum poate urma cursuri profesionale de scurtă durată pentru meserii care cer o ca­lificare mai complexă. . Tinerii care după absolvirea treptei intri a li­ceului se încadrează in producţie, pot să urmeze treapta a doua a in­­văţămlntului seral sau fără frecven­ţă, care va căpăta o largă extin­dere. Treapta a doua a liceului va con­tinua pregătirea generală, dar tot­odată va adunei specializarea in me­serie, asigurînd un larg orizont pro­fesional. Absolvenţii acestei trepte se vor putea încadra in producţie in profilul pentru­ care s-au pregătit sau vor putea urma cursurile învăţă­­mîntului superior. Structurat in felul acesta, liceul va asigura fiecărui tînăr o pregătire ştiinţifico-practica şi moral-politică adecvată cerinţelor dezvoltării armo­nioase şi afirmării sale multilatera­le, participării active la construirea noii societăţi. Prin Hotărârea guvernului din 5 aprilie a.c. se stabilesc măsurile şi modalităţile practice de trecere la generalizarea primei trepte de liceu, începînd cu noul an şcolar. De la început trebuie precizat că absolven­ţii clasei a VIII-a a şcolii generala vor fi cuprinşi obligatoriu in treapta întii a liceului şi că „se interzice angajarea în producţie în perioada Prof. VASILE PRICEPUTU inspector general al Inspectoratului şcolar municipal (Continuare in pag- a Vl-a) în obiectiv, „biletul in plus“... N-ai avut timp de să-ţî cumperi biletul, ori acestea s-au ter­minat şi mai sunt doar ctteva minute pînă că Înceapă filmulTM în faţa ci­­nematografului. Insă, „băieţii des­curcăreţi“, „amabilii“ furnizori de­bilete in piua Iţi oferă „accesul“ la Un preţ dublu sau triplu... Şi nu numai dutaui&x«, ci si altor patru, cinci sau zece „întîraiaţi*TM Cum, de unde, stocul de bilete al speculanţi­lor 7 ...Ascultam că spuneau, tntr-o re­centă discuţie pe această temă, res­ponsabili de cinematografe, casiere: „Spectatorul stă la rind, dar nu zice nimic atunci cînd, in urma refuzului de a da prea multe bilete aceleiaşi persoane, aceasta ne insultă, ne a­­meninţă — spunea Elena Cuzincu, casieră la cinematograful „Modern“. Rareori se intervine, deşi, evident, cei care pierd sunt, în primul, rind, cetăţenii, cei ce, nemaîgăsind bilete la casă, rămîn la „mina“ bişniţari­lor, care reuşesc­ astfel substanţiale „afaceri“. Aurel Hofman, responsabi­lul de la „Melodia“ : „Patru foi am făcut azi“, l-am auzit, deunăzi, lău­­dîndu-se, pe unul dintre speculanţi­­„Patru foi“, adică patru sute de lei, într-o singură zi. Sigur, se poate dis­cuta în acest sens despre necesitatea Ion Tudor (Continuare In pag. a 11-a) Colectivul de creatori de la întreprinderea de tricotaje „Crinul“ a realizat, in primul trimestru al anului, 78 noi modele de îmbrăcăminte, din bumbac sau un ames­tec cu fire sintetice, relon supraelastic, poliester texturat. In imagine : „colocviu" intre creatoarele Lucia Săndulescu si Maria Cociilă, asupra unui nou lot ce urmează să piece spre beneficiari* Flor] In bătrinul Gamiglu... Foto: M. GIOO • Ecou­l« „Chemare» primăve­rii*. Vibrantei chemări la între­cere patriotică pentru înfrumuse­ţarea Capitalei 11 vor răspunde, şi mîine, mii de cetăţeni — tineri şi vîrstnici — care vor îi prezenţi la amenajarea parcurilor şi ba­zelor sportive, la îngrijirea car­tierelor, la realizarea altor obiec­tive . In cinstea zilei de 1 Mai. Formaţiile Trustului de construc­ţii industriale­ şi ale Trustului de instalaţii şi montaje din Bucu­reşti, care lucrează pe şantierul întreprinderii de oţeluri aliate din Tîrgovişte, au racordat la cir­cuitul productiv al doilea cuptor electric, de 10 tone. Evenimentul a avut loc cu 170 de zile înainte de termenul stabilit. • Brigada lui Şerpău. 2,5 apartamente reali­zate In fiecare schimb — este iniţiativa, transformată In faptă, a constructorilor conduşi de Gheorghe Şerpău, şef de brigadă la întreprinderea construcţii pre­fabricate din beton Bucureşti • Dispecerat. Pentru a veni în sprijinul populaţiei, începind cu 22 aprilie, în calea Plevnei nr. 1 va funcţiona o unitate-dispece­­rat, profilată pe modificarea a­­paratelor electrocasnice de 110 volţi pentru utilizarea tensiunii electrice de 220 volţi (tel. 13.S8.84) • Camping... Bucureştii Noi. Sute­­de tineri din organizaţiile U.T.C. ale sectorului 8 prestează, zilnic, muncă patriotică la amena­jarea viitorului parc de la­ capă­tul bd. Bucureştii Noi. Pe lingă terenuri de sport, parcul va mai avea căsuţe de camping, ştran­duri, debarcader. « „Strevita“ — Medalia de aur. La Salonul In­ternaţional de la Nancy, medica­mentul românesc cu efect antl­(Continuare in pag. a V-a.) Parada modei, simplă­ „paradă“ sau prilej de efectivă lansare a noutăţilor? In ultima perioadă, dînd curs in­vitaţiilor care ne-au fost adresate am participat la o serie de prezentări, de modă, in prag de sezon, pentru lan­sarea noilor „Unii". O adevărată a­­bundenţă de modele noi — numai UCECOM a prezentat anul trecut 420 modele de confecţii şi tricotaje pentru femei, bărbaţi şi copii, iar In primul trimestru al acestui ev 300 , UCMR, a lan­sat la două con­cursuri organizata anul trecut, peste 700 noutăţi, iar in acest an 130 (se­lectate din 600). Am apreciat, aşadar, fantezia creatorilor şi priceperea rea­lizatorilor, am aplaudat Împreună cu publicul frumoasele şi elegantele mo­dele pe care oricine şi le-ar dori in propria garderobă. De altfel nu este pentru prima oară cînd facem apre­cieri elogioase referitoare la prezen­tările de modă. Acum insă, ne-am­ propus să vedem in ce măsură pa­rada modei se transformă in reali­tate-La „Eva“ sau la „Confecţia“ (ma­gazin de prezentare al Centralei in­dustriei confecţiilor Bucureşti), la u­­nitatea din str. 30 Decembrie, la Ro­­martizana şi-au făcut apariţia prompt o serie din noile modele de taioare, pantalon-taior, jachete, fuste, par­­desiuri, două piese, bluze, rochii. In plus, consemnăm propriile prezentări ale firmelor, cuprinzînd modele exis­tente la Casa de mode. Ce ştim Insă despre noile creaţii ? Cum este­ a­­jutat cumpărătorul neavizat sa afle linia modei ? — Catalog de mode? — Eu răs­punde mirată, tot cu o întrebare, vînzătoarea Gabriela Stănescu de la magazinul „Venus“. Nu, n-avem şi n-am avut vreodată­­aşa ceva. Poate că la atelierul de croitorie să găsiţi. Aceeaşi întrebare, pe care am pus-o de astă dată tov. Ortansa Gheorghiu, de la centrul de Îndruma­re a producţiei Şi creaţiei UCECOM, a primit un răspuns cu totul diferit. — în fiecare an tipărim şi difuzăm un album de schiţe cu toate mode­lele de la prezentări. Priviţi-l pe cel mai recent, pentru primăvară, are 96 de schiţe. Dintr-o mică neînţelege­re (? !) , vom trimite abia astăzi Gabriela Bucur Eugen Eftimiu (Continuare in pag. a V-a) Buletin meteorologiclllllllll INSTITUTUL ME­TEOROLOGIC CO­MUNICĂ : Azi, la ora 8, In București, tem­peratura aerului a foii de 8 ora-î* Timpul probabil de mîine . Vreme relativ frumoasă, dar rece noaptea. Cerul va fi schimbător, favorabil •“«mi dupâ-amiasa. Vintul va sufla mo­derat. Temperatura ae­rului : minima va fi cuprinsă între zero și 2 grade, iar maxima între 13 și 14 grade. 1 1 Noul parc din Drumul Taberei, „fratele“ In această diminea­ţă se Împlineşte un an de etnoi In cartie­rul­ Drumul Taberei (intre strada cu a­­celaşi nume şi bd. Al. Moghioroş) s-au în­ceput lucrările de amenajare a unui mare parc. Atunci, pe un teren viran, se depozita aici mo­lozul provenit de la construcţiile blocuri­lor. Astăzi, decorul este cu totul altul. Aspectul in bună parte — de şantier — îl face insă pe vizitatorul străin de cartier sfi nu intu­iască ce se va reali­za in final. E drept, pe o laterală a par­cului (ce va insuma 16 hectare), s-au şi amenajat alei, pelu­ze, s-au plantat pomi (locuitorii cartierului își fac deja prome­nadele aici). Dar lu­crările continuă. Ia­tă, se sapă adine un fel de albie uriaşă Este vorba de fun­dul unui lac cu o ca­pacitate de 30 000 me­tri cubi de apă. Inginerul Octavian Domîde, de la Consi­liul popular al sec­torului 7, împreună cu care vizităm şan­tierul*­ne­aptoe că lacul va avea un de­barcader şi o insu­lă artificială. — Parcul va se­măna oarecum cu „Cişmigiul“ — adau­gă interlocutorul. De altfel, noi îi mai zi­cem şi „fratele Ciş­­migiului“. Spre deose­bire însă, de batri­­nul parc, cel din Drumul Taberei va avea două bazine de b­tot (o piscină olim­pică și un bazin pen­tru copii), un res­taurant cu o arhi­tectonică mai mo­dernă decit :„Monte Carlo“. Este de pre­cizat că restaurantul se află in faza de pro­iectare. Ștrandurile, de asemenea, impun un mare volum de lucrări, toată atenţia ne va fi concentrată anul acesta pentru realizarea in bune conditiuni a cuvei din beton armat (es­te o lucrare mai di­ficilă). Tot anul aces­ta, pe 3000 mp, se va amenaja un original loc de joacă. In final, parcul din Drumul Taberei va avea, între ştranduri şi lac, un... , munte artificial, construin­­­du-se și o pasarelă peste lac. P. Dinescu CONFERINŢA INGINERILOR ŞI TEHNICIENILOR DIN BUCUREŞTI *» Iesic, s-au desfăşurat lucrările Con­ferinţei inginerilor şi tehnicienilor din Capitală — conferinţă menită s& a­­nalizeze aportul intelectualităţii teh­nice la rezolvarea amplelor progra­me cu care se confruntă dezvoltarea economică a Capitalei. Delegaţii ce­lor peste 120.000 de ingineri, tehni­cieni şi economişti ce activează în unităţile productive, de proiectare, cercetare şi învăţămlnt au dezbătut probleme deosebit de importante pri­vind promovarea pe scară largă a progresului tehnic, folosirea mai ju­dicioasă a suprafeţelor şi capacităţi­lor de producţie, creşterea producti­vităţii muncii etc., precum şi posibi­lităţile de perfecţionare a activităţii institutelor de cercetare şi proiectare, în sensul amplificării participării a­­cestora la îndeplinirea sarcinilor ma­jore ce revin industriei bucureştene. Dezbaterile au condus, nemijlocit, la relevarea a noi direcţii şi modalităţi de afirmare a inovării, de sporire a contribuţiei potenţialului creativ in Îndeplinirea prestigiosului angajament de a realiza cincinalul in patru ani şi jumătate. Sintetizind principalele propuneri exprimate in plenul lucrărilor, Confe­rinţa a adoptat un bogat program de măsuri axat, cu precădere, pe apli­carea accelerată in producţie a rezul­tatelor ştiinţei si tehnicii contempo­rane. reducerea duratei de investiţii­­organizarea ştiinţifică a­ producţiei şi a muncii, creşterea indicelui de pro­ductivitate, integrarea fermă a mişcă­rii de invenţii şi inovaţii în procesul modernizării tehnologice ş.a. Semnifi­cativ, de altfel, pentru puternica an­corare în actualitate a acestui pro­gram este şi faptul că între hotărî­rile adoptate se află extinderea pro­filului CIT prin cooptarea cadrelor cu specialitate economică, precum şi lărgirea numărului de secţii, nou în­fiinţate fiind secţiunile de energetică şi organizarea ştiinţifică a producţiei. Intr-o atmosferă de profund entu­ziasm, delegaţii au adresat Comi­tetului Central al Partidului Comu­nist Român, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al partidului, preşedintele Republicii Socialiste România, o telegramă in care se exprimă hotărârea unanimă a intelectualităţii tehnice bucureştene de a asigura o cit mai eficientă par­ticipare la procesul dezvoltării eco­nomice. In finalul Conferinţei au fost alese noua comisie municipală a ingineri­lor, tehnicienilor şi economiştilor şi biroul comisiei, format din 15 mem­bri, în componenţa biroului funcţia de preşedinte a fost încredinţată prof. dr. ing. Constantin Bălă, cele de vicepreşedinţi,­ dr. ing. Vasile Pe­rinde, ing. Georgeta Tafta, ing. Mai­re Tudose, iar ca secretar a fost ales tehnicianul Victor Mocioiu. Studenţii anului III al Institutului de arhitectură „Ion Minci“ Iţi pre­­gătesc proiectele de diplomă pe care, în curind, le vor susţine în faţa unor exigente comisii, în func­ţie de rezultatele obţinute, ei vor continua studiile în anul IV al Ins­titutului sau se vor integra imediat în producție, având specialitatea de conductori arhitecți. Orele v\\\\\\\\\i\\\\\\\\\\\\V»\ dimineţii ik\\\m\\\\\m\m • UN NOU MAGAZIN AGRO­­ALIMENTAR Astăzi dimineaţă, s-a deschis, in Plaja Dorobanţi, alături de com­plexul alimentar aflat In con­strucţie, un magazin agroalimen­­tar din reţeaua „Gostat“, pe o suprafaţă totală de 100 mp. (pa­tru raioane), se desfac preparata din carne, mezeluri și afumături, păsări tăiata și ouă, brunzeturi­­lactate și băuturi îmbuteliate. • CURSE DIRECTE I.T.B. DIN CARTIERE SPRE PADUREA BA­­NEASA Dacă mline nu va ploua, LT.B. Inaugurează cursele directe din cartiere spre locurile de agrement (In această zi numai spre Pădu­rea Băneasa). La ora 10 vor pleca autobuze din bd.. Macaralei, Aleea X.O.R. (cartierul Titan), str. Alexandru Moghioroş şi str. Valea Oltului (Drumul Taberei), Piaţa Obor (Colentina), str. Pa­jura (Bucureştii Noi), str. Dumi­tru Petrescu (Berceni), bd. Con­structorilor (Giuleşti). Cite două curse (la 10 şi 11) vor pleca din Aleea Barajul Dunării (Tiglan) şi str. Apusului (Militari). • Convorbire cu meteorologul de serviciu, Constantin Ţicu : „Pe Valea Prahovei este azi zăpadă. La Predeal — 20 cm., la Sinaia — 10 cm... Ţinind cont de această si­tuaţie, întreprinderea de turism, hoteluri şi restaurante a muni­cipiului vă invită (cu, sau fără schit­uri) în­­excursie cu autocarele ce vor pleca duminică, la ora 7, spre Valea Prahovei, din cartie­rele : # Titan — restaurantul Mi­nis­mit Berceni — centrala telefo­nică din bd. Metalurgiei • Dru­mul Taberei — cinema Favorit • Piața Palatului — restaurantul Cina. Plata excursiei te ialiti direct la autocar. ~ V­OIRATA V\\\YAAVÎ\Wt\\m\\\\\\\\\^^^ Copiii s-au bucurat frenetic Scriu din Madrid, oraş aflat sub povara unei primăveri cam în­gheţate, strălucind însă, în soarele cu dinţi, prin splendorile sale arhitectonice. Premiera madrilenă a spectacolelor române cu păpuşi a avut parte de o primire cum una se poate mai călduroasă. Sala, cu­ un hangar, a vibrat cu in cin­ta­re, copiii S-au bucurat frenetic „se distrutaban enstrunamente*— cum a scris „Nuevo Diarîo" — iar adulţii au aplaudat îndelung reprezentaţia ce le era dedicată, so­cotind-o, după opinia cronicarului de la „Va“, „o adevărată des­fătare a văzului și auzului". Probabil că citate din cronicile extrem de amicale (și chiar surprinse de valoarea acestei arte la noi) apă­rute în toate ziarele de aici, vor fi reproduse pe larg, în presa noastră, astfel că n-ar mai fi de amintit decit că televiziunea, intervievîndu-ne (pe Margareta Niculescu ca regizor şî pe mine ca autor) a adus şi ea un omagiu lui „Ţăndărică”, iar reţinînd pe peli­culă ambele piese a dovedit că acest omagiu nu este platonic. Am avut plăcerea să ascultăm, noaptea tirziu, la postul de radior muzică românească, să auzim elogii despre vizita destul de recentă a unor distinşi reprezentanţi ai baletului nostru, în frunte cu Magdalena Popa. Nădăj­duiesc ca săptămîna viitoare să revin la articolul obişnuit, scris acasă. VALENTIN SILVESTRU ­

Next