Informatia Bucureştiului, aprilie 1974 (Anul 21, nr. 6399-6424)

1974-04-25 / nr. 6420

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! INFORMA­ŢI­A ZIAR Al COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P. C R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XXV­­II. 642Q % PAGINI 30 BANI M 25 a A1971 TOATE FORŢELE ÎIM SLUJBA ÎNDEPLINIRII EXEMPLARE A SARCINILOR DE PLAN ŞI A ANGAJAMENTELOR ASUMATE Acţiuni valoroase pentru Folosirea cu electrice chibzuinţă a energiei şi combustibililor G­ospodărirea raţională a e­­nergiei electrice şi combus­tibililor, avuţii de m­are preţ ale economiei naţiona­le, constituie o preocupare de seamă pentru colectivele de mun­că din întreprinderile şi institu­ţiile bucureştene. In baza amplu­lui program elaborat de Comite­tul municipal de partid în spiri­tul Hotăririi Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi al Decretului Consiliului de Stat cu privire la economisirea energiei şi combus­tibililor, în toate întreprinderile, sub conducerea organelor şi or­ganizaţiilor de partid, s-au ana­lizat temeinic consumurile şi po­sibilităţile de reducere a aces­tora, fiind stabilite căi de econo­misire adecvate. Eficienta acţiu­nilor întreprinse se reflectă in modul responsabil în care este privită problema economiilor la fiecare loc de muncă, se concre­tizează in zeci de milioane de kWh energie electrică şi zeci de mii tone combustibil economisite. — In întreprinderea noastră — ne spune ing. D. Ionescu, şeful Ioan Bălan (Continuare in pag. a IIl-a) Valenţe superioare in utilizarea suprafeţelor de producţie # SOLUŢII EFICIENTE PENTRU SPO­RIREA CAPACITĂŢII DE PRODUCŢIE # ELIMINAREA STAGNĂRILOR — 127 TONE DE FIRE IN PLUS • 908 TONE PALE DE LINA PESTE PREVEDERILE INIŢIALE ALE CINCINALULUI * UN ANGAJAMENT ACTUALIZAT: CINCI­NALUL IN PATRU ANI ŞI PATRU LUNI La Filatura de lină pieptănată există intensa preocupări pentru descoperirea şi fructificarea unor noi rezerve pri­vind sporirea capacităţii de producţie a fiecărei secţii prin folosirea raţională a suprafeţelor construite. Acţiunea a devenit obiectivul principal al organiza­ţiei de partid, al întregului colectiv. Edi­ficatoare în acest sens este ampla ana­liză efectuată cu privire la posibilită­ţile de mai bună amplasare şi folosire a utilajelor. Pe această bază, comisia eco­nomică a comitetului de partid şi un mare număr de specialişti din secţii au stabilit soluţii şi măsuri deosebit de efi­ciente. Numai prin amplasarea unor noi utilaje care asigură o mai bună co­relare între secţiile preparaţie şi ring, se va realiza un spor de producţie de 405 tone fire pe an. Fără fonduri speciale, numai prin re­­amplasarea de utilaje, s-a ajuns la montarea unei noi linii tehnologice de preparaţie. De asemenea, au fost stabi­lite măsuri concrete pentru înlăturarea stagnărilor în funcţionarea utilajelor rezultând o producţie suplimentară de 127 tone de fire. Prin finalizarea măsu­rilor adoptate de comitetul oamenilor muncii se creează premisa ca întreprin­derea să obţină pe suprafeţele existente, peste prevederile iniţiale ale cincinalu­lui, mai mult de 900 tone fire tip lînă pieptănată în valoare de 277 milioane lei.Pornind de la experienţa acumulată, avînd în vedere noile rezerve descope­rite pe linia utilizării la maximum a suprafeţelor şi capacităţilor de produc­ţie, colectivul întreprinderii a datarit sa realizeze cincinalul în patru ani şi patru luni. Zilnic, de la Fabrica de panouri mari a ÎNTREPRINDERII DE CONSTRUC­ŢII DIN PREFABRICATE DE BETON din cadrul Centralei construcţii-montaj Bucureşti, pleacă spre şantierele de construcţii 600—700 de piese mari, ceea ce înseamnă necesarul pentru circa 24 la apartamente convenționale. (Continuare în pag. a ll-a) Trei reporteri in „schimburile“ unei mari platforme industriale Pe locurile unde altădată se ri­dicau, stinghere, căsuţe şi cîteva ate­liere modeste, azi, într-o elocventă interferenţă cu noul ansamblu de lo­cuinţe, a apărut marea platformă in­dustrială Militari. Secţii unde se nasc case şi pereţi din beton celular auto­­clavizat. Fabrici de unde pleacă zil­nic, spre milioane de consumatori, tone de lapte şi produse lactate... Mari ateliere de mobilă, hale unde se fabrică armături sanitare şi alte­le, unde mîini de artişti aştern mo­dele florale pe plăci purtînd înscrisă marca CESAROM... Cantine, cluburi muncitoreşti... O adevărată vatră fierbinte a muncii clocoteşte aici, în zona vestică a oraşului, ca pretutin­deni în Capitală. Prezenţi la „gurile cuptoarelor“, reporterii noştri au consemnat, azi, în cadrul obişnuitu­lui grupaj de „Ore citadine“, aspecte, momente de muncă surprinse la tem­peratura înaltă a hărniciei şi respon­sabilităţii, manifestate pregnant a­­cum, în preajma marii sărbători a muncii. • 30 de tone produse în avans... ...din sarcina anuală de ex­port a secţiei armături — a­­ceasta a fost prima veste pe care am aflat-o aici,­ la IREMOAS. Ne-a spus-o, simplu, relatînd-o ca pe un firesc act de muncă, electricianul Ion Chivu, unul dintre şefii de echipă destoinici. Aceste 30 de tone în avans s-au împlinit astăzi. Iar electricianul Ion Chivu a fost printre primii care a ştiut de ele verificînd partea electri­că a utilajelor, aparatura cu pro­gramare automată — operaţie nece­sară bunului mers al producţiei. La secţia echipament metalic, ing. Florea Dina are toate motivele să fie satisfăcut de felul în care merg lu­crurile după terminarea reorganizării fluxului tehnologic , utilajele sunt mai bine folosite, se elimină transpor­turile inutile de la un loc de muncă la altul, iar rezultatele se reflectă şi în cele 30 de tone de produse date în avans de secţia vecină. • Pentru casele noastre „Pentru noi, totul apare cit se poate de normal chiar dacă iureşul acesta este for­midabil. Aici, la staţia pi­lot, nu facem numai munca de creare a unui model, aici este de fapt o microsecţie productivă. Ceea ce gîndim trebuie să prindă fiinţă cit mai grabnic“. Cuvintele directorului adjunct al I.M.C. „CESAROM“ — ing. Florin Dinescu — însoţesc imaginea vie a muncii, în care ne simţim im­plicaţi, oriunde aici, in platforma CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA DECRET privind programul de lucru în zilele de 1 şi 2 mai 1974 şi stabilirea ca nelucrătoare a zilei de 4 mai 1974 Ţinînd seama ele dorinţa expri­mată de numeroase colective de oa­meni ai muncii din unităţile socia­liste de a lucra în zilele de 1 şi 2 mai, în scopul asigurării ritmului neîntrerupt al activității economice. Și de a avea ca zi nelucrătoare sîm­­bătă 4 mai, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează : Art. 1. - Zilele de 1 și 2 mai sunt zile lucrătoare, potrivit progra­mului de lucru stabilit pentru fie­care unitate. Art. 2 — Ziua de 4 mai 1974 se declară zi nelucrătoare. Prevederile alineatului precedent nu se aplică unităţilor productive în care se desfăşoară proces con­tinuu de muncă, precum şi uni­tăţilor agricole­ de stat şi coopera­tiste. Art. 3. — Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executi­ve ale consiliilor populare vor sta­bili programe speciale pentru uni­tăţile comerciale, de transporturi publice şi alte asemenea unităţi, care să asigure servirea populaţiei în ziua de 4 mai 1974. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România In Editura politică a apărut lucrarea : Eveniment de importanţă istorică in relaţiile româno — latino-americane Vizita oficială a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în unele ţări din America Latină, 29 august—20 septembrie 1973­­—6 martie 1974 Ziarele de dimineaţă publică. CUVÂNTAREA PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU la cea de-a XXIX-a sesiune a Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa Institutul de studii şi cercetări pentru îmbunătăţiri funciare din Capitală execută, an de an, numeroase proiecte privind re­gularizări de rîuri, îndiguiri, desecări, irigaţii, combaterea eroziunii solului etc. Macheta pe care v-o prezentăm în imagine reprezintă, la scară redusă, regularizarea rîului Tîrnava Mare în zona oraşului Sighişoara, în care se urmăreşte atit evitarea inundaţiilor din zonă, prin construirea unor bazine de retenţie ci­, mai ales, posibilitatea folosirii apelor captate pentru iriga­rea unor întinse suprafeţe agricole şi asigurarea cu apă potabilă a localităților urbane și rurale din zona amintită. Vizita preşedintelui Republicii Costa Jose Figueres Ferrer Preşedintele Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer, îm­preună cu tovarăşul Emil Bod­­naraş, vicepreşedinte al Consi­liului de Stat, a plecat miercuri într-o călătorie în judeţele Dolj şi Argeş. La vizită participă, de ase­menea, persoanele oficiale costa­­ricane care îl însoţesc pe distin­sul oaspete. Pe aeroportul municipiului Cra­iova, pavoazat cu drapelele de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Costa Rica, şeful statului costarican a fost întîmpinat de Gheorghe Petres­­cu, preşedintele Comitetului Exe­cutiv al Consiliului popular ju­deţean Dolj, de membri ai Co­mitetelor executive judeţean Dolj şi municipal Craiova, de condu­cători de întreprinderi şi insti­tuţii. Primul obiectiv al călătoriei îl constituie cunoscuta întreprinde­re „Electroputere“. La sosirea în unitate, distinsul oaspete este întîmpinat de Ion Constantinescu, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini-unelte şi electrotehnicii, precum şi de ingi­nerul Liviu Tănăsescu, directo­rul întreprinderii. Sunt vizitate fabricile de locomotive, de mo­toare electrice şi de aparataj. Oaspetele se informează asupra calităţii şi parametrilor tehnico­­economici şi funcţionali ai pro­duselor, se întreţine cordial cu muncitori, ingineri şi tehnicieni. La încheierea vizitei, oaspetele felicită călduros colectivul unită­ţii pentru succesele obţinute, sem­­nind în cartea de onoare a între­prinderii. Coloana oficială de maşini tra­versează apoi oraşul, îndreptîn­­du-se spre complexul de sere Işal­­niţa. Preşedintele Republicii Costa Rica este întîmpinat aici de Ion Ceauşescu, adjunct al ministrului agriculturii, industriei alimentare şi apelor, de membri ai colectivu­lui de conducere al întreprinderii. Adjunctul ministrului prezintă cîteva date privind extinderea culturilor în sere în ţara noas­tră, preocupările specialiştilor români pentru creşterea produc­ţiei şi obţinerea unor produse de înaltă calitate. La invitaţia gazdelor, oaspeţii vizitează hala de sortare şi am­balare, precum şi o parte din cele 32 ferme ale întreprinderii. La amiază, preşedintele Comi­tetului executiv al Consiliului popu­lar judeţean Dolj a oferit un dejun oficial în onoarea pre­şedintelui Republicii Costa Rica. In timpul dejunului, Gheorghe Petrescu şi José Figueres Ferrer au rostit toasturi. In cursul după-amiezii, preşedin­tele José Figueress Ferrer a vizitat barajul şi hidrocentrala de pe Ar­geş. Oaspeţii sunt întîmpinaţi de Ion Dincă, preşedintele Comitetu­lui executiv al Consiliului popular judeţean Argeş, de alte oficialităţi locale. La barajul marii hidrocentrale, şeful statului costarican a fost sa­lutat de Gheorghe Cocoş, adjunct al ministrului energiei electrice. Di­rectorul hidrocentralei, ing. Nicolae Badea, prezintă distinşilor oaspeţi o serie de date despre această con­strucţie. Este vizitată, apoi, centrala elec­trică, unitate cu o putere de 220 MW. Performanţele tehnice ale a­­cestei centrale, precum şi eficienţa economică a întregului complex hi­droenergetic stîrnesc admiraţia oaspeţilor. Preşedintele José Figueres Ferrer, adresîndu-se energeticienilor aflaţi de faţă, le-a declarat la ple­care : „Complexul hidroenergetic de pe Argeş este o lucrare grandioasă, executată în condiţii dificile dato­rită zonei montane în care a fost amplasată. Soluţia construcţiei, în­tregul ansamblu fac cinste geniului tehnic românesc. Adresez felicitări pentru această realizare de talie mondială“. Seara, preşedintele Republicii Costa Rica şi persoanele care-l în­soţesc în vizita pe care o face în România s-au înapoiat în Capitală. (Agerpres) Astăzi, în jurul orei 14,45, posturile noastre de radio şi televiziune transmit direct de la Aeroportul Otopeni ceremonia plecării preşedintelui Republicii Costa Rica, José Figueres Ferrer, care, la invitaţia preşedintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a întreprins o vizită oficială de prietenie în ţara noastră, Rica. „CHEMAREA PRIMĂVERII“ Culori proaspete în paleta hărniciei gospodărești • In întîmpinarea zilei de 1 Mai, locuitorii pregătesc orașului veșmînt de sărbătoare • În cartierele sectorului 6 valoarea lucrărilor realizate în acest an prin muncă patriotică : 30 milioane lei • La reînnoirea a 125 ha de spaţii verzi au lucrat 55 000 de oameni. (23 aprilie). Înainte de prinz. Ne-am obişnuit să marcăm drept „vîrfuri“ ale activităţii obş­teşti, ale muncii patriotice efectuate de bucureşteni pentru înfru­museţarea şi buna gospodărire a Capitalei, dimineţile de duminică şi după-amiezile celorlalte zile din săptămînă. Iată-ne, Insă, străbă­tind străzile sectorului 6, intr-o zi Trebuie să spunem că am întîlnit atîţia oameni care dereticau pe lingă case. Incit am avut impresia că absenţi erau doar cei ce lucrau in schimbul I, in Întreprinderi şi Insti­tuţii. Tînărul Vasile Nicolae, şofer la autobaza 3 călători I.T.A. Bucureşti (azi schimbul II) vopsea gardul lo­cuinţei de pe str. Amurgului nr. 89. Alături, la nr. 93, aceeaşi treabă o făcea Constantin Stoica, pensionar (71 ani). Pe şos. Sălaj, printre mulţi alţii care mînuiau de zor pensula se afla şi Patriţa Bica. ,,In cinstea zi­lei de 1 Mai ne intrecem nu numai In fabrică, ne spune tînăra, care, se vede, manifestă prin lapte deplină maturitate civică. Tot in schimbul II lucrează şi Ilie Maria, sudor la în­treprinderea de utilaj chimic Griviţa Roşie. Acum, alături de tatăl său şi alţi locatari, plantează flori in faţa blocului 45 de pe aleea Imaşului, un­ Aurel Radu (Continuare în pag. a IIl-a) Ultimei­ retuşuri la unul din obiectivele bazei sportive Străuleşti unde, In curlnd, vor fi inaugurate alte terenuri destinate sportului Urgente în... criză de timp Zilele trecute am testat, în cinci unităţi ale întreprinderii „Nufărul“ şi în cinci unităţi ale cooperaţiei meşteşugăreşti, receptivitatea şi ope­rativitatea in executarea unor co­menzi urgente. Este adevărat că, pentru a ne referi la „Nufărul“, pri­măvara şi toamna, centrele de pri­mire sunt asaltate, cererile neputînd fi satisfăcute decit după o perioadă mai îndelungată (în timp ce vara unităţile şi atelierele respective se află în gol de producţie). Dincolo de această situaţie care demonstrează că şi cetăţenii înşişi pot evita supraso­licitările, ne vom ocupa, în cele ce urmează, numai de urgenţe. După cum se ştie, cu un tarif adec­vat, întreprinderea „Nufărul“ asigu­ră curăţirea diferitelor obiecte in 24 de ore sau la trei zile. Este foarte posibil că şi pentru serviciile spe­ „ Cont­r­acr­onometrului pe urmele unor comenzi date, cererea să întreacă, la un mo­ment dat, capacitatea de lucru. În acest caz, firesc este ca, în momen­tul in care s-a completat capacitatea, solicitările să fie îndrumate spre re­zolvare în cadrul programului obiș­nuit. Așa procedează, după cum am constatat, centrele din str. Bujoreni, din Piaţa Palatului etc. Iată insă că de la această regulă intilnim şi excepţii, ca in cazul pe­trecut pe str. Mendeleev, pe care ni l-a relatat (iar noi l-am verificat), cititorul nostru Petre Dumitru, do­miciliat în str. Aviator Sănătescu nr. 14. La 2 aprilie a.c., clientul a achi­tat contravaloarea curăţirii „de ur­genţă“ a două costume bărbăteşti şi a două costume taior. Urma ca la 6 aprilie, hainele să fie curăţate. Nu­mai că bonul 7305, eliberat la 2 apri­lie şi pentru care s-au achitat 110,50 lei, a rămas neacoperit. Dar să-i dăm cuvintul cititorului : „M-am prezen­tat la 8 aprilie, cînd mi s-a eliberat doar un costum bărbătesc şi un costum de damă. Pentru celelalte Ştefan Gânescu (Continuare in pag. a IIl-a) \\\\\\\\\Vv\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\v ,\\\\\\\\\\\\\\\\\\Vv\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\vv\ W­V. CONSTANTIN ŢO­U Invitaţie la o expoziţie La­ o expoziţie din străinătate am văzut o dată tineri artişti vîn­­zind trăsnete de carton, fulgere, nori şi fulgi de zăpadă într-un ,,su­permarket al lor, o Alimentară adică. Era o glumă candidă adre­sată societăţii de consum. Lumea se amuza şi trecea mai departe. Erau însă şi lucruri serioase. Revoluţia tehnico-ştiinţifică a transformat viziunea lumii. Ochiul omenesc, ajutat de microscop, telescop şi de celelalte instrumente moderne de cercetare, vede altfel alcătuirile materiei. Firele compli­cate ale electronicii, structurile ei care încep să imite formele celu­lare ale regnului viu, contactul zilnic al omului calificat cu ultimele cuceriri ale ştiinţei schimbă intuiţia realităţii, adîncindu-i cunoaşterea, din­ c®­in ce mai complexă. „Carul cu boi“ al lui Grigorescu ne incintă şi azi. Locomoţia însă, vrînd-nevrînd este alta. Ochiul lucrează Şi­ el cu altă viteză, dezvelind lucrul de aparenţa lui, scoţînd la iveală privelişti tulburătoare. Vom venera totdeauna „Carul cu boi", care „mutatis mutandis“ e un fel de „Giocondă" a noastră, ştiu ce spun, Leonardo ar înţelege... Dar noi, ieşind de mult din faza pastorală şi inaintind decişi pe drumul progresului tehnic şi ştiinţific, simţim nevoia unei arte după chipul României moderne, una imaginînd cu îndrăzneală, deschizînd alte şi alte orizonturi. E tocmai ce-şi pro­­pune şi ce ne propune expoziţia deschisă lunea trecută în strada Nicolae Iorga nr. 42 la Galeria nouă, patronată de uniunea picto­rilor şi sculptorilor noştri. Colocvii cu elevi, studenţi şi cu toţi iubi­torii acestor­ căutări riguroase vor avea loc în incinta expoziţiei. To­­tul e, daca avem, să ne punem măcar un ceas deoparte preju­decăţile, şi să privim cu luare aminte. Face să mergeţi ! Cum intri, în strngă, scrie : „Artă şi energie". Frumoase cuvinte. Pe un panou vei citi fraza unui mare poet european : „O artă care organizează viaţa umana va ajunge să modifice în chip minunat însăşi noţiunea de artă" .E modificarea in care trăim şi lucrăm şi noi, exprimată în genul ei şi de această inimoasă şi inteligentă „Galerie nouă" A . Buletin meteorologic Pentru a cita oară primăvara a­­ceasta se asociază... cu cer noros şi pi­cături de ploaie ?... Deşi ne-am obiş­nuit cu capriciile ei de musafir răs­făţat, parcă, totuşi, ne e dor de soare. Ne-am adresat meteorologului de serviciu, Ion Bordei Ecaterina : „După amiază şi mîine, vremea se menţine relativ călduroasă, cu cel mai mult noros, favorabil ploii slabe. Din sectorul estic , vînt moderat. La noapte, temperatura minimă va oscila intre 5 şi 7 grade. Mîine, maxima urcă pină la 16—18 grade. Nu slnt de aşteptat modificări esenţiale in starea vremii, in următoarele . Zi de ore". f

Next