Informatia Bucureştiului, septembrie 1984 (Anul 32, nr. 9605-9629)
1984-09-01 / nr. 9605
in lumina sarcinilor trasate la recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C. C. al P. C. R. Obiective prioritare:«CREŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII • REDUCEREA CONSUMURILOR DE MATERII PRIME Experienţa acumulată de colectivul ÎNTREPRINDERII de MECANICĂ FINA în acţiunea de recuperare, reconditionare si refolosire a pieselor de schimb si subansamblurilor merită a fi relevată. Preocupările în acest domeniu nu sunt de dată recentă , de la an la an, prin măsurile aplicate din iniţiativa şi sub directa îndrumare a comitetului de partid; rezultatele au fost din ce în ce mai bune. De pildă, numai de la începutul anului şi pină in prezent, au fost recuperate şi recondiţionate 3 000 piese de schimb şi 450 subansambluri, economisindu-se, printre altele, 5 tone oţeluri speciale şi 2,5 tone metale neferoase - bronzuri, piatră, aluminiu, cupru. Inginera Elena Cristescu, secretar adjunct al comitetului de partid, apreciază că bilanţul raportat se datorează în primul rînd intensificării muncii politice de stimulare a iniţiativelor creatoare ale membrilor colectivului urmăririi riguroase a înfăptuirii exemplare a fiecărui obiectiv stabilit. Căile de acţiune îmbracă o arie largă. Ne vom opri doar asupra cîtorva dintre ele. O INTRODUCERE A UNOR NOI TEHNOLOGII este, aşa cum sublinia inginerul Ion Bobocea, şeful serviciului mecano-energetic, o preocupare centrală. De exemplu, aplicarea tehnologiei de bucsare a lagărelor din bronz grafiat asigură, anual, economii de 0,5 tone bronz ; tehnologia de refacere a danturii cremaliere- Ior prin sudură, conduce la reducerea cu două tone anual a consumurilor de oțeluri speciale; tehnologia de recondiționare a pompelor hidraulice prin majorarea cotelor canalelor si înlocuirea paletelor permite diminuarea cu o tonă a consumurilor anuale de otel special si o economie de manoperă de circa 80 000 lei ; cromarea dură a corpurilor de broşă se soldează cu economii anuale de 3 tone oteluri speciale. Menţionăm că toate tehnologiile amintite pot, fi aplicate şi în alte întreprinderi, specialiştii unităţii oferind documentaţiile necesare. • REALIZAREA PRIN AUTOUTILARE A UNOR PIESE DE SCHIMB SI SUBANSAMBLURI. In această direcţie, accentul a fost pus pe reconditionarea unor piese si subansambluri care făceau obiectul importului. Iată doar cîteva exemple: • asimilarea pieselor de schimb pentru instalaţia de acoperiri metalice cu plăcuţe din carburi metalice sinterizate • asimilarea dispozitivului de strîngere pentru maşina de rectificat contur • realizarea matriţelor pentru stantarea discurilor de ambreiaj ale maşinilor unelte. • RECONDITIONAREA S.D.V.-URILOR. Despre această acţiune ne-a vorbit pe larg, subinginerul Titi Dup, din secţia sculărie. Colectivul de aici a reuşit să execute prin electroeroziune elementele active ale S.D.V.-urilor, in special ale matriţelor, ceea ce a condus la creşterea cu peste 15 la sută a durabilităţii acestora. înlocuirea matriţelor combinate cu matriţe bloc a înlesnit reducerea consumurilor de oţel special cu peste 3 tone, iar utilizarea electrozilor placaţi în locul electrozilor masivi asigură economii anuale de cupru de circa 1,5 tone. Acţiunile si rezultatele pe care le-am trecut succint in revistă vor fi diversificate si amplificate. Recent, a fost înfiinţat atelierul de proiectare piese de schimb si tehnologii a cărui activitate se anunţă extrem de eficientă. Inginerul Gheorghe Sima, şeful atelierului, sublinia: „In lumina sarcinilor reieşite din rrenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., am stabilit noi obiective a căror Înfăptuire ne va ajuta să atingem cote superioare de eficienţă“. Obiectivele noului nucleu de concepţie în care au fost cooptaţi specialişti cu înaltă pregătire profesională sunt ambiţioase. Ele vizează, intre altele, întocmirea unei cartoteci cu mape tehnice pentru toate maşinile şi utilajele unităţii, in care vor fi cuprinse piesele si subansamblurile necesare reparaţiilor capitale, proiectele unor noi S.D.V.-uri, nominalizarea pieselor de schimb pentru utilajele din ţară pe care furnizorii le-au scos din fabricaţie, o bancă de documentaţii tehnologice pentru recondiţionarea pieselor uzate şi aplicarea unor noi tehnologii de execuţie a reparaţiilor capitale. Aşadar, atunci cind spiritul novator al colectivului este pus în valoare, cind gospodărirea judicioasă a fiecărui gram de materie primă şi material devine o cauză majoră, curba consumurilor scade în beneficiul Întreprinderii, al întregii economii naționale. T. POGOCEANU Spiritul novator al colectivului - izvor al unor importante economii Tehnologii moderne, In aceste zile de puternic avînt al întrecerii socialiste, oamenii muncii de la ÎNTREPRINDEREA „VULCAN au finalizat, cu 10 zile In avane, peste 1 000 tone de utilaje energetice. Intre altele, au fost livrate 2 cazane de 420 tone abur/oră pentru centralele electrotermice din Govora și, respectiv, din Drobeta Turnu-Severin. Tot pentru aceste două unităţi se află în curs de expediere peste 500 tone de subansambluri, iar pentru Centrala Electrotermică Turceni a fost devansată livrarea a 100 tone canale de aer pentru cazanul randament superior de 1035 tone abur/oră. .Rezultatele au fost obţinute — ne relevă tovarăşul Alexandru Nicolae, secretarul comitetului de partid — in condiţiile creşterii eficienţei Întregii activităţi. In luni am obţinut o producţie netă suplimentară în valoare de 36 milioane lei, productivitatea fiind mai mare faţă de nivelul planificat cu 1 135 lei pe om al muncii. In spiritul sarcinilor stabilite la recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., acţionăm ferm pentru reducerea in continuare a consumurilor materiale şi îmbunătăţirea calităţii produselor, promovînd in acest scop tehnologii avansate“. # La întreprinderea de ţevi „REPUBLICA“, specialiştii au adoptat o soluţie deosebit de rentabilă: încălzirea apei menajere si tehnologice prin recuperarea căldurii degajate de paturile de răcire ale laminoarelor. Exploatarea acestei instalaţii, care recuperează 50 la sută din căldura emisă de ţevile încinse, va conduce la înregistrarea unei economii de 150 tone c.c. pe an. rfoir ge#era//zarea ex/tem#fe/pwtfyef//mmde mar/ffsfaMe___________________ MF Pămîntul rodeşte după priceperea gospodarilor (Urmare din pag. I) de bază şi slaba calitate a lucrărilor îşi puseseră puterile amprenta asupra recoltei. Şi iată că numai după un anucrurile s-au îndreptat, cooperatorii din Chitila numărîndu-se printre fruntaşi. Cum a fost posibil să se realizeze acest salt într-un timp atît de scurt ? O între- bare căreia nu-i puteam găsi răspunsul decit la faţa locului. Şi iată-ne din nou la Chitila, discutînd cu inginerul şef al cooperativei, Sergiu Basamac. „Este adevărat, rezultatele din 1983 n-au făcut cinste cooperativei şi aceasta datorită în cea mai mare măsură cauzelor subiective, pe care le cunoaşteţi. Pentru înlăturarea deficienţelor am întocmit şi aplicat un plan de măsuri vizînd punerea în valoare a tuturor rezervelor de creştere a producţiilor agricole“. „Cu ce aţi început ?“ „Cu întărirea spiritului de ordine şi disciplină în toate sectoarele, dar mai ales în secţia de mecanizare. Conducerea cooperativei, specialiştii au îndrumat şi urmărit în permanenţă activitatea formaţiilor de lucru, netolerînd nici o abatere de la program sau normele de calitate. In felul acesta am reuşit să aplicăm la timp şi în condiţii mai bune măsurile tehnologice cerute de cultura orzului Arăturile pentru însămînţări, de pildă, au fost efectuate la adîncimea de 30 cm, uniforme şi fără greşuli. Terenul a fost discuit şi tăvălugit de mai multe ori, pină la semănat, asigurindu-se astfel un pat germinativ corespunzător. Am aplicat şi îngrăşăminte complexe. Un fapt foarte important care, după mine, a dus la creşterea puternică a producţiei , am reuşit mai bine ca in ceilalţi ani să asigurăm un raport echilibrat intre azot şi fosfor, potrivit cartării agrochimice efectuate in 1980. Acum, pentru recolta lui 1985 folosim şi îngrăşăminte organice“. „Unde aţi amplasat cultura de orz ?“ „Spre a evita greşelile din anii trecuţi am căutat să alegem plante premergătoare mai bune, astfel ca aţit pregătirea terenului cit şi semănatul propriuzis să nu întîrzie peste epoca optimă. Desigur, am întîmpinat şi întîmpinăm unele dificultăţi avînd în vedere structura culturilor din cooperativă. Totuşi, am reuşit să semănăm în toamna lui 1983, o suprafaţă de 60 ha tot după orz, dar numai anul I, 60 ha după porumb şi 55 ha după unele culturi furajere. Aşa vom proceda şi în anul acesta. Acordăm o atenţie sporită şi calităţii seminţelor folosite, în prezent efectuînd selecţia acestora“. „Cind aţi efectuat semănatul ?“ „Saltul de producţie de care vorbeam la început se datorează şi încadrării mai bune in epoca optimă. Practic, în toamna trecută am început lucrarea pe 22-IX şi am incheiat-o pe 1-X. Am folosit o cantitate diferenţiată de săminţă, asigurind, in medie, 650 boabe germinabile la metru pătrat. Bineînțeles, au urmat fertilizarea fazială şi erbicidatul, în primăvară. Recoltatul l-am încheiat in 4 zile bune de lucru. Sunt măsuri tehnologice pe care le vom aplica ,neabătut şi in anul agricol 1984—1935“. Mecanizatorii — gata pentru campania de toamnă Pentru ca strînsul roadelor să decurgă cu cea mai mare operativitate, astfel ca nimic din producţie să nu se irosească, este necesar ca toate acţiunile pregătitoare să fie încheiate la timp. Cum stau lucrurile din acest punct de vedere la S.U.A. MOGOŞOAIA ? Iată întrebarea cu care a debutat discuţia noastră cu inginerul Gheorghe Vintilă, directorul unităţii : — Acţionînd cu maximă responsabilitate — ne spune interlocutorul — mecanizatorii au efectuat reparaţii de bună calitate, încheind totodată montarea echipamentelor la toate cele 11 combine care vor recolta floarea soarelui. în probele tehnice utilajele s-au comportat bine, combinele găsindu-se la ora actuală în secţile de mecanizare de la CAP Tunari, Otopeni şi Buftea, unde aşteaptă semnalul intrării în lanuri. Un accent deosebit l-am pus pe reglarea şi etanşarea corespunzătoare a maşinilor pentru a se evita orice risipă. — Ce alte măsuri ati luat pentru o optimă desfăşurare a lucrului în cîmp ? — Atelierele mobile din cîmp sint dotate cu oameni de înaltă calificare şi dispun de toate piesele de schimb necesare. In afară de aceasta am pregătit pentru fiecare formaţie de combine, echipe specializate de asistenţă tehnică, de la SMA, care vor funcţiona în cadrul taberelor de cîmp. — Care este stadiul lucrărilor la combinele de recoltat porumbul ? — La ora actuală acestea se află în stadiul final, fiind declanşată şi acţiunea de instruire a combinerilor. De asemenea, paralel cu pregătirea combinelor pentru recoltarea roadelor toamnei, în secţiile de mecanizare s-a lucrat şi la repararea utilajelor pentru pregătirea terenului şi semănatul păioaselor. D. FILIPESCU Pe ogoarele C.A.P. Afumaţi se execută arăturile de toamnă „Asemeni lui Făt-Frumos“ (Urmare din pag. I) M-au impresionat datele şi cifrele care exprimă lapidar nu numai ritmul şi amploarea măreţelor realizări înscrise în ultimii 40 de ani — şi cu deosebire de cinci la cîrma ţării se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu — dar şi dovada, cu neputinţă de ignorat, că la temelia lor au stat şi nu încetează a sta vrednicia, hărnicia şi spiritul creator ale naţiunii noastre, sub conducerea Partidului Comunist Român. Ca poet şi prozator, ca reporter care a văzut în ultimele patru decenii, aş zice zi de zi şi an de an, impetuoasa dezvoltare a României contemporane, am citit şi recitit cu inima vibrind de emoţie şi mindrie acel pasaj din cuvintare unde se rosteşte atît de curat şi frumos, izvorînd parcă din formularea măiastră a tezaurului nostru folcloric, că „Asemeni lui Făt-Frumos din poveste care — după cum se spune — creştea intr-o lună cu alţii intr-un an, ţara noastră creşte astăzi, din punct de vedere al producţiei industriale, în numai trei zile şi jumătate cît creştea în 1945 într-un an, iar din punct de vedere al venitului naţional, realizează in prezent, în doar 12 zile, o creştere egală cu întregul venit naţional din anul 1945“. Acest pasaj care exprimă sintetic liniile de forţă ale dezvoltării ţării noastre intr-un răstimp istoriceşte scurt, este doar un citat al marelui expozeu, dar un citat-oglindă, un citat-far, menit să arunce o lumină revelatoare asupra întregului tablou, energic şi fermecător, mereu tinăr al spaţiului scăldat de soarele libertăţii şi care se numeşte România. •j c/*» LkJ as 3=D QQ *X 25 05 C3 U.1 =C 2