Informatia Bucureştiului, septembrie 1984 (Anul 32, nr. 9605-9629)

1984-09-01 / nr. 9605

in lumina sarcinilor trasate la recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C. C. al P. C. R. Obiective prioritare:«CREŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII • REDUCEREA CONSUMURILOR DE MATERII PRIME Experienţa acumulată de co­lectivul ÎNTREPRINDERII de MECANICĂ FINA în acţiunea de recuperare, reconditionare si refolosire a pieselor de schimb si subansamblurilor merită a fi relevată. Preocupările în a­­cest domeniu nu sunt de dată recentă , de la an la an, prin măsurile aplicate din iniţiativa şi sub directa îndrumare a comitetului de partid; rezulta­tele au fost din ce în ce mai bune. De pildă, numai de la începutul a­­nului şi pină in prezent, au fost recuperate şi recon­diţionate 3 000 piese de schimb şi 450 subansam­bluri, economisindu-se, prin­tre altele, 5 tone oţeluri speciale şi 2,5 tone meta­le neferoase - bronzuri, p­­iatr­ă, aluminiu, cupru. Inginera Elena Cristescu, se­cretar adjunct al comitetului de partid, apreciază că bi­lanţul raportat se datorează în primul rînd intensificării muncii politice de stimulare a iniţiativelor creatoare ale membrilor colectivului urmă­ririi riguroase a înfăptuirii e­­xemplare a fiecărui obiectiv stabilit. Căile de acţiune îmbracă o arie largă. Ne vom opri doar asupra cîtorva dintre ele. O INTRODUCERE A UNOR NOI TEHNOLOGII este, aşa cum sublinia inginerul Ion Bobocea, şeful serviciului me­­cano-energetic, o preocupare centrală. De exemplu, aplica­rea tehnologiei de bucsare a lagărelor din bronz grafiat a­­sigură, anual, economii de 0,5 tone bronz ; tehnologia de refacere a danturii cremaliere- Ior prin sudură, conduce la re­ducerea cu două tone anual a consumurilor de oțeluri speciale; tehnologia de recondiționare a pompelor hidraulice prin ma­jorarea cotelor canalelor si în­locuirea paletelor permite di­minuarea cu o tonă a consu­murilor anuale de­ otel special si o economie de manoperă de circa 80 000 lei ; cromarea dură a corpurilor de broşă se sol­dează cu economii anuale de 3 tone oteluri speciale. Menţionăm că toate tehno­logiile amintite pot, fi aplicate şi în alte întreprinderi, spe­cialiştii unităţii oferind docu­mentaţiile necesare. • REALIZAREA PRIN AU­­TOUTILARE A UNOR PIESE DE SCHIMB SI SUBANSAM­BLURI. In această direcţie, accentul a fost pus pe recon­­ditionarea unor piese si suban­sambluri care făceau obiectul importului. Iată doar cîteva e­­xemple: • asimilarea pieselor de schimb pentru instalaţia de acoperiri metalice cu plăcuţe din carburi metalice sinteri­­zate • asimilarea dispozitivu­lui de strîngere pentru ma­şina de rectificat contur • realizarea matriţelor pentru stantarea discurilor de ambreia­j ale maşinilor unelte. • RECONDITION­AREA S.D.V.-URILOR. Despre aceas­tă acţiune ne-a vorbit pe larg, subinginerul Titi Dup, din secţia sculărie. Colectivul de aici a reuşit să execute prin electroeroziune elementele ac­tive ale S.D.V.-urilor, in spe­cial ale matriţelor, ceea ce a condus la creşterea cu peste 15 la sută a durabilităţii a­­cestora. înlocuirea matriţelor combinate cu matriţe bloc a înlesnit reducerea consumurilor de oţel special cu peste 3 tone, iar utilizarea electrozilor pla­caţi în locul electrozilor masivi asigură economii anuale de cupru de circa 1,5 tone. Acţiunile si rezultatele pe care le-am trecut succint in revistă vor fi diversificate si amplificate. Recent, a fost în­fiinţat atelierul de proiectare piese de schimb si tehnologii a cărui activitate se anunţă ex­trem de eficientă. Inginerul Gheorghe Sima, şeful atelieru­lui, sublinia: „In lumina sar­cinilor reieşite din r­renta şe­dinţă a Comitetului Politic E­­xecutiv al C.C. al P.C.R., am stabilit noi obiective a căror Înfăptuire ne va ajuta să a­­tingem cote superioare de efi­cienţă“. Obiectivele noului nu­cleu de concepţie în care au fost cooptaţi specialişti cu înal­tă pregătire profesională sunt ambiţioase. Ele vizează, intre altele, întocmirea unei cartoteci cu mape tehnice pentru toate maşinile şi utilajele unităţii, in care vor fi cuprinse piesele si subansamblurile necesare reparaţiilor capitale, proiectele unor noi S.D.V.-uri, nominali­zarea pieselor de schimb pen­tru utilajele din ţară pe care furnizorii le-au scos din fabri­caţie, o bancă de documentaţii tehnologice pentru recondiţio­­narea pieselor uzate şi aplica­rea unor noi tehnologii de execuţie a reparaţiilor capitale. Aşadar, atunci cind spiritul novator al colectivului este pus în valoare, cind gospodărirea judicioasă a fiecărui gram de materie primă şi material de­vine o cauză majoră, curba consumurilor scade în benefi­ciul Întreprinderii, al întregii economii naționale. T. POGOCEANU Spiritul novator al colectivului - izvor al unor importante economii Tehnologii moderne, In aceste zile de puternic a­­vînt al întrecerii socialiste, oa­menii muncii de la ÎNTRE­PRINDEREA „VULCAN­ au finalizat, cu 10 zile In avane, peste­ 1 000 tone de utilaje e­­nergetice. Intre altele, au fost livrate 2 cazane de 420 tone abur/oră pentru centralele elec­trotermice din Govora și, res­pectiv, din Drobeta Turnu-Se­­verin. Tot pentru aceste două unităţi se află în curs de ex­pediere peste 500 tone de sub­ansambluri, iar pentru Centra­la Electrotermică Turceni a fost devansată livrarea a 100 tone canale de aer pentru cazanul randament superior de 1035 tone abur/oră. .Rezul­tatele au fost obţinute — ne relevă tovarăşul Alexandru Ni­­colae, secretarul comitetului de partid — in condiţiile creşterii eficienţei Întregii activităţi. In­­ luni am obţinut o producţie netă suplimentară în valoare de 36 milioane lei, productivi­tatea fiind mai mare faţă de nivelul planificat cu 1 135 lei pe om al muncii. In spiritul sarcinilor stabilite la recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ac­ţionăm ferm pentru reducerea in continuare a consumurilor materiale şi îmbunătăţirea cali­tăţii produselor, promovînd in acest scop tehnologii avansa­te“. # La întreprinderea de ţevi „REPUBLICA“, spe­cialiştii au adoptat o so­luţie deosebit de rentabilă: încălzirea apei menajere si tehnologice prin recuperarea căldurii degajate de paturile de răcire ale laminoarelor. Exploatarea acestei instalaţii, care recuperează 50 la sută din căldura emisă de ţevile încinse, va conduce la înre­gistrarea unei economii de 150 tone c.c. pe an. rfoir ge#era//zarea ex/tem#fe/­­pwtfyef//mmde mar/ffsfaMe___________________ MF Pămîntul rodeşte după priceperea gospodarilor (Urmare din pag. I) de bază şi slaba calitate a lucrărilor îşi puseseră puter­ile amprenta asupra recoltei. Şi iată că numai după un an­ucrurile s-au îndreptat, co­operatorii din Chitila numă­­rîndu-se printre fruntaşi. Cum a fost posibil să se realizeze acest salt într-un timp atît de scurt ? O între- bare căreia nu-i puteam găsi răspunsul decit la faţa locu­lui. Şi iată-ne din nou la Chi­tila, discutînd cu inginerul şef al cooperativei, Sergiu Basamac. „Este adevărat, re­zultatele din 1983 n-au făcut cinste cooperativei şi aceasta datorită în cea mai mare mă­sură cauzelor subiective, pe care le cunoaşteţi. Pentru în­lăturarea deficienţelor am în­tocmit şi aplicat un plan de măsuri vizînd punerea în va­loare a tuturor rezervelor de creştere a producţiilor agri­cole“. „Cu ce aţi început ?“ „Cu întărirea spiritului­­ de ordine şi disciplină în toate sectoarele, dar mai ales în secţia de mecanizare. Condu­cerea cooperativei, specialiştii au îndrumat şi urmărit în permanenţă activitatea forma­ţiilor de lucru, netolerînd nici o abatere de la program sau normele de calitate. In felul acesta am reuşit să apli­căm la timp şi în condiţii mai bune măsurile tehnologi­ce cerute de cultura orzului Arăturile pentru însămînţări, de pildă, au fost efectuate la adîncimea de 30 cm, uniforme şi fără greşuli. Terenul a fost discuit şi tăvălugit de mai multe ori, pină la semănat, asigurindu-se astfel un pat germinativ corespunzător. Am aplicat şi îngrăşăminte com­plexe. Un fapt foarte impor­tant care, după mine, a dus la creşterea puternică a pro­ducţiei , am reuşit mai bine ca in ceilalţi ani să asigurăm un raport echilibrat intre azot şi fosfor, potrivit cartării a­­grochimice efectuate in 1980. Acum, pentru recolta lui 1985 folosim şi îngrăşăminte orga­nice“. „Unde aţi amplasat cultura de orz ?“ „Spre a evi­ta greşelile din anii trecuţi am căutat să alegem plante premergătoare mai bune, ast­fel ca aţit pregătirea terenu­lui cit şi semănatul propriu­­zis să nu întîrzie peste epoca optimă. Desigur, am întîmpi­­nat şi întîmpinăm unele difi­cultăţi avînd în vedere struc­tura culturilor din cooperati­vă. Totuşi, am reuşit să se­mănăm în toamna lui 1983, o suprafaţă de 60 ha tot după orz, dar numai anul I, 60 ha după porumb şi 55 ha după unele culturi furajere. Aşa vom proceda şi în anul aces­ta. Acordăm o atenţie sporită şi calităţii seminţelor folosite, în prezent efectuînd selecţia acestora“. „Cind aţi efectuat semănatul ?“ „Saltul de pro­ducţie de care vorbeam la în­ceput se datorează şi încadră­rii mai bune in epoca opti­mă. Practic, în toamna tre­cută am început lucrarea pe 22-IX şi am incheiat-o pe 1-X. Am folosit o cantitate dife­renţiată de săminţă, asigurind, in medie, 650 boabe germina­­bile la metru pătrat. Bineîn­țeles, au urmat fertilizarea fazială şi erbicidatul, în pri­măvară. Recoltatul l-am în­cheiat in 4 zile bune de lucru. Sunt măsuri tehnologice pe care le vom aplica ,neabătut şi in anul agricol 1984—1935“. Mecanizatorii — gata pentru campania de toamnă Pentru ca strînsul roadelor să decurgă cu cea mai mare operativitate, astfel ca nimic din producţie să nu se irosească, este necesar ca toate acţiunile pregă­titoare să fie încheiate la timp. Cum stau lucrurile din acest punct de vedere la S.U.A. MO­­GOŞOAIA ? Iată întrebarea cu care a debutat discuţia noastră cu inginerul Gheorghe Vintilă, directorul unităţii : — Acţionînd cu maximă res­ponsabilitate — ne spune inter­locutorul — mecanizatorii au e­­fectuat reparaţii de bună cali­tate, încheind totodată montarea echipamentelor la toate cele 11 combine care vor recolta floarea soarelui. în probele tehnice uti­lajele s-au comportat bine, com­binele găsindu-se la ora actuală în secţile de mecanizare de la CAP Tunari, Otopeni şi Buftea, unde aşteaptă semnalul intrării în lanuri. Un accent deosebit l-am pus pe reglarea şi etanşa­­rea corespunzătoare a maşinilor pentru a se evita orice risipă. — Ce alte măsuri ati luat pentru o optimă desfăşurare a lucrului în cîmp ? — Atelierele mobile din cîmp sint dotate cu oameni de înaltă calificare şi dispun de toate pie­sele de schimb necesare. In afa­ră de aceasta am pregătit pen­tru fiecare formaţie de combine, echipe specializate de asistenţă tehnică, de la SMA, care vor funcţiona în cadrul taberelor de cîmp. — Care este stadiul lucrărilor la combinele de recoltat porum­bul ? — La ora actuală acestea se află în stadiul final, fiind de­clanşată şi acţiunea de instruire a combinerilor. De asemenea, pa­ralel cu pregătirea combine­lor pentru recoltarea roadelor toamnei, în secţiile de mecaniza­re s-a lucrat şi la repararea uti­lajelor pentru pregătirea terenu­lui şi semănatul păioaselor. D. FILIPESCU Pe ogoarele C.A.P. Afumaţi se execută arăturile de toamnă „Asemeni lui Făt-Frumos“ (Urmare din pag. I) M-au impresionat date­le şi cifrele care exprimă lapidar nu numai ritmul şi amploarea măreţelor realizări înscrise în ultimii 40 de ani — şi cu deose­bire de cinci la cîrma ţării se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu — dar şi do­vada, cu neputinţă de ig­norat, că la temelia lor au stat şi nu încetează a sta vrednicia, hărnicia şi spi­ritul creator ale naţiunii noastre, sub conducerea Partidului Comunist Ro­mân. Ca poet şi prozator, ca reporter care a văzut în ultimele patru decenii, aş zice zi de zi şi an de an, impetuoasa dezvoltare a României contemporane, am citit şi recitit cu inima vibrind de emoţie şi min­­drie acel pasaj din cuvin­­tare unde se rosteşte atît de curat şi frumos, izvo­­rînd parcă din formularea măiastră a tezaurului nostru folcloric, că „Asemeni lui Făt-Frumos din poveste care — după cum se spu­ne — creştea intr-o lună cu­ alţii intr-un an, ţara noastră creşte astăzi, din punct de vedere al pro­ducţiei industriale, în nu­mai trei zile şi jumătate cît creştea în 1945 într-un an, iar din punct de ve­dere al venitului naţional, realizează in prezent, în doar 12 zile, o creştere e­­gală cu întregul venit na­ţional din anul 1945“. Acest pasaj care expri­mă sintetic liniile de forţă ale dezvoltării ţării noas­tre intr-un răstimp istori­ceşte scurt, este doar un citat al marelui expozeu, dar un citat-oglindă, un citat-far, menit să arunce o lumină revelatoare asu­pra întregului tablou, e­­nergic şi fermecător, me­reu tinăr al spaţiului scăl­dat de soarele libertăţii şi care se numeşte România. •j c/*» LkJ as 3=D QQ *X 25 05 C3 U.1 =C 2

Next