Informatia Bucureştiului, martie 1985 (Anul 32, nr. 9758-9783)

1985-03-01 / nr. 9758

Conferinţa municipală a femeilor (Urmare din pag. 1) activă a maselor de femei la îndeplinirea prevederilor de plan pe 1985, an în care uni­tăţilor economice din Capitală le revin sarcini deosebit de mobilizatoare. S-a subliniat necesitatea creşterii rolului comitetelor şi comisiilor de fe­mei pentru instaurarea la fie­care loc de muncă a unei fer­me discipline­­muncitoreşti, pentru realizarea programelor de creştere mai accentuată a productivităţii muncii, introdu­cerea mai rapidă a progresului tehnic, ridicarea continuă a calităţii produselor, perfecţio­narea pregătirii profesionale, reducerea consumurilor de ma­terii prime, materiale, energie electrică şi combustibil. A fost evidenţiată, de ase­menea, responsabilitatea civi­că ce revine comitetelor şi comisiilor de femei, tuturor femeilor din Capitală, deopo­trivă cu a întregii populaţii, pentru buna gospodărire şi în­frumuseţare a oraşului , de la îngrijirea corespunzătoare a imobilelor, a străzilor şi cartierelor, a locurilor de muncă, pînă la amenajarea de spaţii verzi, de la activitatea de plantări şi pînă la menţi­nerea exemplară a curăţeniei. Implicate pt entuziasm şi responsabilitate în amplul pro­ces de sporire a potenţialului economic al oraşului, femeile au beneficiat în ultimii ani, alături de toţi oamenii muncii din Capitală, de roadele poli­ticii de ridicare continuă a calităţii vieţii, concretizate în realizarea în actualul cin­cinal a 105 834 noi apar­tamente, in modernizarea bazei materiale a învăţămîntu­­lui, ocrotirii sănătăţii, a reţe­lei comerciale şi de prestări servicii, în construirea unui număr important de creşe, gră­diniţe, internate şcolare, că­mine pentru studenţi şi nefa­­milişti, aşezăminte de cultură şi artă. Menţionînd asemenea realizări, atît materialele pre­zentate conferinţei cit şi vor­bitorii au subliniat sporita contribuţie a femeilor la dez­voltarea economico-socială a Bucureştiului. Ponderea feme­ilor a crescut la 47 la sută în industria Capitalei, în unele ramuri şi domenii această proporţie fiind mult mai mare. In concordanţă cu rolul lor sporit în toate sectoarele de activitate, a crescut substanţial numărul femeilor promovate în funcţii de răspundere, in conducerea organelor şi orga­nizaţiilor de partid, de masă şi obşteşti. Expresie elocventă a democraţiei muncitoreşti-re­voluţionare, a sporit, de ase­menea, numărul femeilor de­putate în consiliile populare — municipal, ale sectoarelor şi comunelor. In prezent, din nu­mărul total al candidaţilor pentru alegerile de deputaţi de la 17 martie, peste 40 la sută sunt femei. In consens cu orientările cu­prinse în documentele marelui forum al comuniştilor, cu in­dicaţiile secretarului general al partidului, Conferinţa a anali­zat totodată eficienţa muncii politico-ideologice şi cultural­­educative desfăşurate de comi­tetele şi comisiile de femei, subliniind necesitatea îmbună­tăţirii activităţii din acest do­meniu. Se va acţiona în acest sens, prioritar, în direcţia for­mării omului nou, cu o înaltă conştiinţă revoluţionară, pa­triotică, care să acţioneze neabătut în vederea înfăptuirii obiectivelor dezvoltării econo­­mico-sociale a patriei. S-a subliniat, de asemenea, nece­sitatea intensificării activităţii politico-educative in rîndul fe­meilor pentru creşterea răs­punderii lor in vederea întări­rii familiei, înfăptuirii politicii demografice a partidului, asi­gurării tinereţii continue a poporului nostru. Subliniind asemenea majore direcţii de acţiune, dezbaterile din cadrul conferinţei s-au finalizat în­­tr-un amplu program de mă­suri ce stabileşte riguros căile şi metodele practice de per­fecţionare a activităţii comite­telor şi comisiilor de femei din Capitală pentru înfăptu­irea marilor obiective stabili­te de documentele celui de-al XIII-lea Congres al partidului. La lucrările conferinţei au participat tovarăşa Ana Mure­­şan, membru supleant al Co­mitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., preşedinta Con­siliului Naţional al Femeilor, şi tovarăşul Ion Popa, secretar al Comitetului Municipal Bucu­reşti al P.C.R. In continuare au fost alese noul Comitet municipal Bucu­reşti al femeilor, delegatele la Conferinţa Naţională a Feme­ilor şi desemnate candidatele pentru Consiliul Naţional al Femeilor. Preşedintă a Comi­tetului municipal Bucureşti al femeilor a fost aleasă tovarăşa Eugenia Măndiţă. In încheiere, intr-o atmosfe­ră de vibrant entuziasm, de fermă angajare patriotică, re­voluţionară, participantele la conferinţa municipală a feme­ilor au adoptat o telegramă adresată tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii. Portrete pe simeze Galeria Municipiului (str. Academiei nr. 15) găzduieşte, azi ora 17, vernisajul expozi­ţiei de „Portrete" aparţinînd colaboratorului nostru ALE­XANDRU CLENCIU care, de peste un deceniu, ilustrează rubrica „Autografe în premie­ră“. Cum era şi firesc, o parte dintre­­ cele mai izbutite „şar­je" le regăsim şi pe simeze. „Cred că nu este nevoie să vi-1 prezint pe Alexandru Clenciu“, scria acad. Şerban Cioculescu; „el se distinge prin îndoita înzestrare: de e­­pigramist şi de caricaturist. In ambele genuri, autorul se re­levă plin de resurse, adică de clenciuri, justificîndu-şi cu prisosinţă numele, aşadar la plural“. La rîndul său, scriito­rul Eugen Barbu sublinia: „Cu un desen de o precizie rară, cu fantezie debordantă, Clen­ciu mi se pare că s-a înscris definitiv în linia celor mai buni reprezentanţi ai genului“. Lăsînd, deci, laudele pe seama altora (la care s-ar mai putea adăuga un Amza Pellea, un Fă­­nuş Neagu, un Dinu Săraru şi mulţi alţii), i-am solicitat gra­ficianului cîteva impresii, cu puţine ore înaintea vernisaju­lui. „ După cinci decenii de mînuire a creionului acid, se poate vorbi de o retrospectivă? — Dacă reţinem mai­­ales ideea de selecţie valorică, nu neapărat de reprezentare cro­nologică, am putea-o considera ca atare. M-am străduit să „ilustrez“ toate categoriile de subiecţi: de la scriitori, actori, artişti plastici, pînă la sportivi de performanţă. — Deși, cu ani în urmă, alt critic îl con­sidera pe epigramist de­ o „im­­pardonabilă brutalitate, absolut fioros", caricaturistul ce sîn­­teți pare mai curînd generos! — Cred că aduc în „Portrete­le“ mele o notă de umor, nu atît de satiră ori de sarcasm. Deși această bonomie nu m-a caracterizat dintotdeauna! La început, mizam pe satiră, îm­pinsă pînă la grotesc. Cu tim­pul, constatînd că nu toţi cei „văzuţi“ de mine mă priveau cu incîntare, mi-am mai în­dulcit liniile, adecvîndu-mi tehnica la această viziune, fără a impieta asupra preocu­pării de a surprinde mișcarea psihologică a celui creionat. Ion BUTNARU Rapid este un nume de... legendă, Rapid este ea însăşi o legendă pentru fotbalul nos­tru. De peste 60 de ani, oferă cu generozitate numeroşilor „ săi suporteri emoţii şi satisfacţii, cam în măsură egală, datori­tă capriciilor ei care generea­ză imprevizibilul, „sarea şi pi­perul“ atît de gustate de iu­bitorii sportului cu balonul rotund. Ce va face Rapidul în primăvară, cu un nou antrenor principal la cîrma tehnică? în­cearcă să ne răspundă chiar VIOREL KRAUS: — Rapidul privește cu în­credere primăvara fotbalistică. Desigur că returul acesta va fi unul dintre cele mai grele pentru noi. Primele patru e­­chipe se bat pentru suprema­ţie şi nu vor să cedeze punc­te, iar restul — pentru supra­vieţuire şi, tot aşa, nu vor să cedeze puncte. Risc să prevăd că atit primele locuri, cit şi ultimele, pot fi stabilite chiar în etapa a 34-a. Pe potou... — Ce îşi propune, mai exact, e­­chipa „vişiniilor“? — Obiecti­vul nostru este să ne menţi­nem în primă divizie. Încă nu avem pretenţia să aspirăm la Astăzi, 1 martie, la debutul primăverii calendaristice, soarele a răsărit la ora 6 53 Şi va apune la ora 18:03. • NOUTĂŢI LA „BUCUREŞTI“. Magazinul „Bucureşti“ a primit recent noi loturi de mărfuri, prin­tre care covoare confecţionate la Alba Iu­­lia, stofele de mobilă „Cătălina“, „Colora­do“ şi „Lacul Roşu" — realizări de ultimă oră ale fabricii din Gheorghieni, haine bărbăteşti (din • piele de porc), jachete din piele (atît pentru bărbaţi, cit şi pentru, fe­mei), dresuri şi flanele pluşate. (B. C.) • VERNISAJ». STUDENŢESC 1 Prima ex­poziţie intr-o galerie de prima mină — SI­MEZ­A — este „mărţişorul“ pe care şi l-a oferit tinăra sculptoriţă Ana Maria Szelid, studentă la Institutul de arte plastice „Ni­­colae Grigorescu“. Vernisajul­: mîine, la ora 12. • APICOLA: „Experienţe in ex­ploatarea stupilor multietajaţi" este tema noii mese rotunde pe care Asociaţia cres­cătorilor de albine o organizează dumi­nică, de la ora 9:30, în amfiteatrul II de la ASE (intrare­a prin str. Căderea Basti­­liei). Dialogul cu apicultorii va fi susţinut de ing. Remus Lungu, preşedintele Fi­lialei bucureştene a A.C.A. (M. R.) • STA­LAGINITA ? O interesantă lecţie practică referitoare la formarea stalagmitelor ar putea fi susţinută — pentru cei interesaţi de subiect — pe trotuarul (acoperit) din faţa studioului „Foto-color“ de pe str. 13 Decembrie. De la o ţeavă spartă din apar­tamentul de deasupra, apa amestecată cu moloz a curs şi curge pe trotuar formînd o impresionantă stalagmită şi un veritabil monument al... nepăsării ! • PARADA MO­DEI. Atracţia „numărul unu“ a recentu­lui vernisaj al „Tîrgului de artă“ de la Dalles a constituit-o reuşita „Paradă a mo­dei“ cu excelente creaţii vestimentare sem­nate de reputaţi artişti plastici. După cîte sîntem informaţi, parada va fi repetată în ziua de 8 martie, la orele 13. Aviz ama­toarelor l © INAUGURĂRI. Peste cîteva zile vor fi deschise, la parterul blocului 23 de pe şos. Olteniţei (lingă Piaţa Sudu­lui), o băcănie cu autoservire, o unitate de mezeluri-brînzeturi şi o alta de dulciuri. (Eugen E.) • REÎNFIINŢARE. După o scurtă „eclipsă“ (ale cărei motive nu le cunoaştem) autobuzele de pe linia 368 opresc din nou la staţia „Făgăraş“ • I.D.M.S. In numai două luni de funcţio­nare, noul magazin Auto-Moto-Velo al I.D.M.S., din Drumul Taberei, bine gospo­dărit de un „veteran“ al reţelei, G. Hagiu, s-a înscris deja în lista de priorităţi co­merciale a celor 300 000 de locuitori ai cartierului. Rubrică redactată de­­ Octavian ANDRONIC Pentru tovarăşele noastre de muncă, de via­ţă, un gingaş simbol al primăverii... FESTIVU­L NAŢIONAL „CÎNTAREA ROMÂNIEI" La rampa competiţiei, pionierii şi elevii .Debutul formaţiilor artis­tice ale pionierilor şi elevi­lor de liceu în etapa muni­cipală a „Cîntării Români­ei“ va fi făcut de cele ale purtătorilor cravatelor roşii cu tricolor din sectorul 1, mîine, de la ora 8:30, pe scena Teatrului Giuleşti ei vor prezenta spectacolul „Ani de lumină, ani de glo­rie“. Tot mîine dimineaţă, vor evolua, pe scena sălii de concerte a Liceului de Artă „George Enescu“ (str. Lt. Lemnea), elevii şcolilor de artă şi muzică. Dumini­că, sala Ansamblului „Rap­sodia Română“ va găzdui formaţiile artistice ale pio­nierilor din sectorul 2, care vor prezenta spectacolul „Ritmuri pioniereşti". Tot duminică, gongul va marca şi debutul în etapa munici­pală al formaţiilor de ama­tori ale elevilor de liceu. Primii care vor trăi emoţi­ile întîlnirii cu publicul vor fi liceenii din sectorul 1, care vor fi prezenţi, cu în­cepere de la ora 10, pe sce­na de la Modern club. — a. g. — In preajma începerii returului diviziei A Rapidul priveşte cu încredere primăvara o poziţie fruntaşă. Deocamdată. De ce? Pentru că avem o ple­iadă de jucători tineri care încă nu se pot exprima în ac­tuala ediţie. Le mai trebuie o perioadă de rodaj. — Porniţi de la un minus­­ la „adevăr“ care, în orice caz, poate în­semna: „Atenţie!“ Aveţi emo­ţii ! — Nu. Dorim, în cel mai rău caz, să menţinem această cotă. Dacă nu o vom putea transforma chiar în plus. De­sigur că avem meciuri gre­le pe teren propriu — cu U­­niversitatea Craiova, Steaua şi Dinamo. Dar noi sperăm ca duminică să pornim cu drep­tul, iar în cuplajele bucureşte­ne orice surpriză este posi­bilă. Şi cum noi sîntem — după părerea mea, inexact — socotiţi „victime“ în partidele cu echipele din Capitală, spe­răm să producem aceste... sur­prize! Şi apoi, să nu uităm că mai avem şi alte jocuri în de­plasare, de unde putem să ne întoarcem cu puncte. Aşa cum am făcut şi în toamnă. Sigur, şi cu condiţia ca arbitrajele să fie corecte, negeneroase cu gazdele. In jur, s-a marcat o îmbunătăţire, arbitrajele fiind obiective şi chiar curajoase. Sunt convins — sau aşa îmi place să fiu convins — că şi în primăvară va fi la fel — Noutăţi în lot? — Am legiti­mat pe Adrian Armaşu, un fundaş central de la Minerul Băiuţ, pe Damaschin II (vărul lui Damaschin care a plecat la Iaşi), un atacant de la Unirea Slobozia, şi pe Mircea Nădăş­­tean, un mijlocaş de la C.F.R. Simeria. Trei fotbalişti de fotbalistică perspectivă... De asemenea, îl aştept pe Paraschiv. Aici s-a remarcat, la noi în Giuleşti. Din Giuleşti, a fost propus pentru naţională. Şi are nu­mai 27 de ani, adică vîrsta ideală pentru a ataca din nou marea performanţă. — Am au­zit că aveţi unele probleme cu alcătuirea formaţiei? — Manu este accidentat, ca şi Ion Ion şi Manea. Aşteptăm avizul medicului, cu speranţa ca mă­car doi dintre ei să se prezin­te duminică la centrul terenu­lui. — Cum consideraţi tur­neul din Egipt? — Dătător de speranţe. Echipele National Cairo — cîştigătoarea „Cupei cupelor Africii“ — şi Zamalek, cîştigătoarea „Cupei campioni­lor Africii“, au cîţiva jucători curtaţi chiar de unele echipe profesioniste europene. Şi am obţinut în cele patru meciuri — trei victorii şi un 1—1. — Urmate de „duşul“ din Cupă... — Un duş care, deşi l-am plă­tit cu eliminarea din competi­ţie, sper să ne prindă bine şi să-l compensăm — spre satis­facţia celor care ne simpati­zează — cu rezultate bune în campionat. — Succes! Dan PATRAŞCU • PENTRU IUBITORII FOT­BALULUI. In ziua meciului Rapid — Universitatea Craio­va, programat duminică pe Giulești în prima etapă din cadrul returului campionatului diviziei A, nu se vor vinde bilete la casele stadionului. Acestea mai pot fi procurate doar azi și mîine, la casele obişnuite. TRLB1­­IÎI­II 20.00 Te­lejurnal. • Agendă elec­torală. 20.15 Actualitatea în economie. In întîmpim­­rea alegeri­lor de deput­­aţi — mobi­lizare exemj­­lară pentru realizarea planului de export in in­­dustria pre­lucrătoare. 2­0.25 Laureaţi ai Festivalu­lui Naţional „Cîntarea R­omâniei“. E­­misiune r­ealizată la Cluj-Napoca, îşi dau concursul : C­­orul Filar­monicii de stat, dirijor Florentin Mi­­hăescu, or­chestra Ca­sei Armatei, formaţia „M­usica Anti­qua“, Valent­in Farcaş — chitară, Ioan­­ Fărcaş - fluier, baleri­na Dora Po­­povici şi po­etul Mircea Goga. 20.45 pe coordona­tele dezvoltă­rii. Ţara în­­tre două leg înlături. Pri­măvară arăd­­eană. 21.00 Cadran moni­dial. România şi problemel­e lumii con­temporane. .­­1.15 Telefil­­moteca de­­ Jur. Filmul istoric — o lecţie de pa­triotism. 21.5­0 Telejurnal. 22.00 închid... .­a progra­mului. Vreme în seară , cerul­bil, favorabi slabe. Vintul slab pînă Temperaturii« la noapte, n­ins 10 grad» una de mîine Încălzire ri­va fi varia- 1 ninsorilor va sufla la moderat. ; minime de linus 8, mi­­î, iar maxi­­zero grade. VIND urgent apartament * ,cai?e,r® coctfort' 2 Tabe­­­la Te 45-90 " dup4 ta£NDr/rîw ‘ “ieră n achi­» Titan. Tel. 21-08.27 după VIND romat­­c Vusn°non. xempăr video VMS nou. Te. 22.22.93. DECK Tec­ :5658, amplificator V MS „.i*” 7.2. Tel. 53.9Î technics SU" VIND mobil1.43. (5618) ^ t-VIND urgel*. 80'45'8,8­, stereo auto, crt ,cfietofon tabil mono. i:^et°,on p^­­VIND masic 755’61- 1 6381. Veritas 360 4 de tricotat 43.76.51. *ce­ ti­vind bronz fS130, Pmnkd­eA cm auriu, foto­­p­e,°fon Grun­portbacai CiiVoli?a’ scal­­erb7a3g&95C,p4r -!?‘4, meredniA,1 27^”* •* «’ motocirnea TM 86.04.73. 1PUer (J®1, CUMPĂR a). . lecție diafilm lectric pentru un,e I(i Tel. 49.40.39. (5300) CAUT garso­­ni­eră cu te­lefon (ultrB) central. 11.00.41. (554S) STUDENT igedicină caut garsonieră cu telefon. Tel. 19.28.18. (6373) DOUA Stu garsonieră lente căutăm sau aparta­­m­‘ d°nf camere, mo­bilat. Tel. 88.0S 74, după ora 18­_ (5218) STUDENȚI cantăm gar­sonieră sau apartament mobilat. Tel. go.42.13, orele 16-20. (190) O şubă bună . Duminică dimineaţă, pen­tru prima oară de când a început anul sportiv ’85, m-am simţit străbătut de cal­da nerăbdare a unei între­bări încordate, de supor­ter : „ce-or fi făcut asea­ră, la Praga, în ultima run­dă, Şubă şi Gheorghiu ?“. Un prieten aflat la capăt de telefon — un mare statis­tician în atletism care ştie ce se intimplă şi in judo — stătea şi el, pe la 11 dimi­neaţa, pe jăratic... Anul competiţional in­ternaţional a început cu Anglia — România la rugbi, cu Portugalia — România la fotbal, dar acestea erau, totuşi, amicale. Zonalul de la Praga nu a avut această caracteristică, a fost dra­matic, pe puncte şi mai fi­res pe jumătăţi de punct, cu un final rareori intil­­nit : înaintea ultimelor 3 runde — mai mult de ju­mătate din concurenţi ,­ pe vremea asta veau şansa calificării in primele 5 locuri ! In clasa­mentul final, doar 3 punc­te despart pe câştigător de ultimul clasat. Nu mai e azi un secret că „spor­tul minţii“ a intrat şi el în „nebunia mentalului“. Me­ciul pentru titlul mondial se întrerupe după 5 luni, indecis, argumentindu-se că s-a ajuns la epuizarea fizică şi nervoasă a luptă­torilor, că alt­fel nu le poţi spune. Din 48 de partide, doar 8 — o şesi­­me ! — s-au soldat cu o victorie, 42 fiind remize. Se prevede un meci nou, desfăşurat in 24 de parti­de, dar cine garantează că spiritul sportiv va rămi­­ne integru dacă din aceste 24, 22 vor fi remize, vic­toriile impărţindu-se e­­gal­­? Va rămine cam­pion mondial Karpov ! Azi, toţi marii campioni — şi sunt mulţi ! — ştiu să scoată o T^'.iză. Capa­­blanca prevăz­use un a­­semenea viitor încruntat al şahului ptj„ triumful remizei. Zona lui da la Praga chiar dacă nu ne-a dat o satisfacție deplină __ ne-a confirma, forţa de joc a lui Subă C£l care ne adusese la cnv. {„ ochi| acum doi ani, pentru pate­tica infringer, u inter. zonalul de la paimas. Un fleac cit , juma. de punct U desp(Tțise de „„ meci intre candidații la titlul suprem. Acum ^ Praga, el se ca.ifică ddmi_ rflbdl, cele mai grele mo­­mente fiind ac[tea rfndj in doua partide cmsecutive ,­ încă in finalul turneului nu a acceptat Ter.jZa propusă de adversar. Pi una a pier­­dut-o, pe alta a lalvat-o. „Ce i-a trebui ,e poate întreba oric« remizier. După cum ştii s ă răspunzi la aceasta Vtrebare, îţi pot spune daca­­« piaCe sau nu sportul. RADJ COSAŞU (Urmare din pag. 1) Polonia, în prezent, pe ram­pa de expediţie se află noi loturi de produse — circuite integrate, diode şi punţi re­­dresoare, tranzistori ş.a. — destinate partenerilor de pes­te hotare. In această lună, ul­tima din primul trimestru, acţionăm cu fermitate pentru ca rezultatele la export să fie şi mai bune. în acest sens au fost luate măsuri de or­ganizare mai eficientă a flu­xurilor tehnologice, de îmbu­nătăţire a activităţii formaţii­lor de lucru specializate şi urmărire zilnică a graficelor de producţie. De asemenea, este accelerat ritmul de asi­milare şi punere în fabrica­ţie a unor produse de mare complexitate — diode şi ti­­ristoare de mare putere în plastic, module compacte cu diode şi tiristoare, tiristoare cu stingere pe poartă etc., care vor îmbogăţi nomencla­torul de export, al întreprin­derii. PRODUCŢIE FIZICA PESTE PLAN. Colectivul ÎNTRE­PRINDERII DE ACCESORII METALICE PENTRU IN­DUSTRIA TEXTILA a în­cheiat luna februarie cu re­zultate deosebite în realiza­rea producţiei fizice. „La ce­rerea beneficiarilor din do­meniul filaturilor de in, câne­­pă şi lină , ne relevă ingi­nerul Pavel Nicolae, direc­torul unităţii , am reali­zat piese de schimb în va­loare de peste 8 milioane lei, cu 20 la sută mai mult de­cit prevederile de plan. De asemenea, au fost finalizate 2 laminoare tip CSI destinate beneficiarilor de peste hota­re, utilaje de mare comple­xitate tehnică. In luna în care am păşit azi, ultima din acest trimes­tru, puternic mobilizaţi de sarcinile şi orientările cuprin­se în recentele cuvîntări ale secretarului general al parti­dului, acţionăm susţinut pentru a întîmpina alegerile de la 17 martie cu noi rea­lizări, luînd măsuri pentru recuperarea cit mai grabnică a restanţelor cauzate de ge­rurile deosebit de aspre din această iarnă, între altele, am procedat la reevaluarea sarcinilor pe secţii şi atelie­re, pe formaţii de lucru, de­rularea producţiei fiind ur­mărită zilnic, la fiecare loc de muncă. Totodată, inten­sificăm lansarea în fabrica­ţie a produselor şi pieselor de schimb de primă urgenţă, pentru a satisface într-o mă­sură sporită necesităţile in­dustriei textile. Sîntem ferm hotăriţi ca, asigurînd înde­plinirea exemplară a grafice­lor producţiei fizice, să ono­răm integral comenzile cu termene scadente în acest tri­mestru“. ÎN ÎNTÎMPINAREA ALEGERILOR DE LA 17 MARTIE Răspunsul nostru la înflăcăratele chemări patriotice ale Manifestului Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste Puternică mobilizare pentru realizarea sarcinilor economice prioritare . Munca noastră, înfăptuirile noastre nsufleţitorul bilanţ cu care ne prezentăm in alegerile de la 17 martie — înscrise in vibrantul Manifest al Fron­tului Democraţiei şi Unităţii Socialiste - reflectă eloc­vent justeţea şi realismul politicii partidului, la a cărei elabo­rare şi înfăptuire rolul hotâritor revine tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Aceste împliniri sunt rodul hărniciei, al dăruirii cu care oamenii muncii­ transpun în viaţă, zi de zi, obiectivele dezvoltării multilaterale a patriei noastre. Obiective care, in lumina hotâririlor istorice ale Congresului al XIII-lea - con­stituind platforma electorală a Frontului Democraţiei şi Uni­tăţii Socialiste in alegeri — capătă noi şi ample dimensiuni. Proiectele de azi sunt realităţile de mîine ! Un adevăr fun­damental, necontenit validat de viaţă, care răzbate, cu forţa fără egal a faptelor, din mobilizatorul document politic, pri­mit cu profundă satisfacţie şi mîndrie patriotică de locuitorii Capitalei, asemenea întregului popor. Votul nostru de la 17 martie - întărit de munca exemplară pentru îndeplinirea tuturor sarcinilor de plan , va fi un vot pentru înfăptuirile de azi, pentru viitorul tot mai înfloritor al României socialiste. Un vot al faptelor, un vot a! înfloririi continue a României de azi şi de mîine Puternică afirmare a democraţiei noastre . Prin amploarea direcţi­ilor de viitor la temelia căro­ra se află realizările de pînă acum, unitatea noastră de mo­nolit în jurul partidului, al secretarului său general, cheie de boltă a forţei şi dinamis­mului democraţiei noastre mun­citoreşti, revoluţionare, ne spu­nea Dumitru Stan, secretarul comitetului de partid de la IMA „Semănătoarea“, însufleţi­­torul Manifest al F.D.U.S. ne îndeamnă la o şi mai activă mobilizare a iniţiativei şi spi­ritului de răspundere al tuturor membrilor organizaţiilor com­ponente ale F.D.U.S. De la în­ţelegerea acestei premise por­nim noi înşine, oamenii mun­cii de la „Semănătoarea“, în acest spirit puternic stimulat de Manifest am situat şi vom situa şi în continuare îndato­ririle ce revin fiecărui mem­bru al colectivului nostru în procesul modernizării agricul­turii. Tocmai acest obiectiv care vizează, aşa cum se ara­tă în chemările Manifestului, creşterea continuă a producţiei agricole, ne determină să ne angajăm că vom realiza inte­gral sarcinile ce ne revin, ja­lonate limpede de documente­le Congresului al XIII-lea, platformă electorală a F.D.U.S. pentru alegerile de la 17 mar­tie. Vom dezvolta şi moder­niza propria noastră între­prindere, vom asigura rea­lizarea programului grave a producţiei aşa de iite­­cum ne-a indicat tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cadrul vizitei de lucru întreprinse în mijlocul colectivului nostru. Ne vom spori eforturile, ţinînd seama de faptul că anul acesta ur­mează să îndeplinim un plan de investiţii cu 377 la sută mai mare decit în 1984, că producţia noastră marfă va creşte cu 6,5 la sută, iar cea netă cu 27 la sută faţă de producţia realiza­tă anul trecut. Program clădit pe temeliile muncii — Unirea energiilor crea­toare ale oamenilor muncii, creşterea forţei de acţiune a întregului colectiv prin impli­carea organică în eforturile a­­cestuia a tuturor membrilor ODUS din întreprinderea noas­tră, iată sensul fundamental pe care îl desprindem din che­mările mobilizatoare ale Ma­nifestului — ne declara tehni­cianul Ioan Sălăjan, preşedin­tele ODUS de la IMUC. Viaţa, realităţile economico-sociale ale patriei, înflorirea propriilor u­­nităţi in care ne desfăşurăm activitatea ne demonstrează convingător că, aşa cum se a­­rată in Manifest, prin munca unită a întregului popor pro­gramul FDUS prezentat in a­legerile trecute a fost transpus in viaţă cu deplin succes. A­­cest program care prevedea coordonate însufleţitoare şi pen­tru dezvoltarea ramurii indus-s triale pe care o reprezentăm a devenit fapt împlinit.­ Obiecti­vele sale s-au materializat şi prin sporirea contribuţiei mem­brilor O.D.U.S. din Întreprin­dere la realizări cu care ne mîndrim toţi fiindcă ele în­seamnă cantităţi sporite de u­­tilaje pentru nevoile ţării, pen­tru export, tehnologii noi in­trate în producţie, economii de metal, combustibil şi energie, productivitate sporită a mun­cii, afirmare mai deplină a fiecăruia dintre noi în mecanis­mele democratice ale autocon­­ducerii muncitoreşti şi auto­­gestiunii economico-financiare. Şi semnătura noastră, a mem­brilor O.D.U.S., se află trecută in dreptul celor aproape 9,5 procente peste plan ale produc­ţiei nete din 1984, a exportu­lui cu aproape 3 la sută peste prevederi, a beneficiilor cu circa 12 la sută mai mari, in dreptul economiilor realizate de 240­­MWh la­ energie electri­că, de peste 1 200 t.c.c., de 180 tone la metal. O semnătură care, în climatul de puternică participare a maselor la in­­treaga viaţă politică şi socia­lă, la organizarea şi condu­cerea întregii activităţi eco­nomice, al spiritului chemărilor patriotice ale Manifestului, ne stimulează la mai mult, la mai bine. Un mai mult şi mai bine care, pentru noi, oamenii mun­cii de la I.M.U.C., înseamnă, intre altele, angajamentul de a obţine, în acest an, o depă­şire valorică de 10 milioane lei la producţia marfă şi o economie de 50 tone metal. Mircea TACCIU Gheorghe NECULIŢA Creşterea venitului naţional în viitorul cincinal - în procente - Rodnic dialog de lucru, rodnice acţiuni gospodăreşti (Urmare din pag. 1) dar, mai ales, ce­ neajun­suri se mai întâlnesc, pe ici, pe colo, ce mai e de făcut. Atitudinea anga­­jantă a multor dintre cetă­ţeni, din această parte a oraşului, participarea lor activă la acţiunile de bu­nă gospodărire şi înfru­museţare, iniţiativele lor au făcut ca la această oră­­circumscripţia să fie frun­taşă în sector. Sentimen­tul răspunderii civice îl recunoşti fie şi numai pri­vind ceea ce s-a făcut pînă mai deunăzi — stră­zile, aleile, terenurile de joacă pentru copii, supra­feţele viitoarelor grădini de legume însumînd 1800 mp, sunt curăţate. — Ne-am gîndit să or­ganizăm o întrecere între cele 28 de asociaţii de lo­catari din circumscripţie, ne spune Cornel Pîrvănes­­cu, pornind şi de la fap­tul că deşi rigorile iernii se fac încă simţite, pri­măvara e foarte aproape şi dacă nu acţionăm încă de pe acum, dacă nu ne pregă­tim de pe acum, pentru ceea ce vom avea de fă­cut, riscăm să ne rămînă multe treburi nefăcute. Iată de ce puteţi întâlni in circumscripţia noastră, chiar şi în aceste zile reci, cetăţeni înarmaţi cu lo­­peţi, împrăştiind zăpada, ca să se topească mai re­pede, adunînd fiare vechi, făcînd curățenie în jurul blocurilor. După cum îi putem vedea cu greble, amenajînd deja terenurile pentru cultivarea legume­lor, desigur, atîta cit este po­sibil acum, făcînd toaleta copacilor, arborilor, gar­dului viu, sau pregătind gropile pentru noile plan­tări, reparând gărduleţele, aparatele de joacă pentru copii, astfel incit la pri­mele raze calde ale soare­lui să le putem vopsi şi să le montăm pe locurile lor. Desigur, mai sunt unii ce­tăţeni care, de ce să nu recunoaştem, se bucură de tot ce e frumos în jurul lor, dar aşteaptă să re­vină totul de-a gata. Cu aceş­tia discutăm pe îndelete, şi în aceste zile, făcîndu-i să înţeleagă că oraşul nostru nu poate fi fru­mos, bine îngrijit şi gos­podărit, dacă nu ne im­plicăm cu toţii, cu mic, cu mare, de la elev la pensionar, în tot ceea ce e de făcut, în propriul nostru cartier, în jurul propriilor noastre locu­inţe oricînd e nevoie. în acest scop ne-am propus ca fiecare stradă, alee, te­ren de joacă, să fie încre­dinţate spre gospodărire unei asociaţii de locatari. Pentru că, ştim bine, cartea noastră de vizită este exprimată de felul cum arată blocul, stra­da, cartierul în care lo­cuim. Agendă Centrele de afişare a listelor de alegători îşi desfăşoară ac­tivitatea zilnic, inclusiv dumi­nica, intre orele 8—20. In a­­ceste liste sunt înscrişi toţi ce­tăţenii cu drept de vot, pre­cum şi cei ce dobindesc acest drept pînă in ziua alegerilor de la 17 martie inclusiv. Verificarea înscrierii in lis­te, ca şi cererea de corectare a omisiunilor, înscrierilor gre­şite şi a altor erori de acest gen, este un drept constituţio­nal şi deopotrivă o îndatorire civică ! Aşadar, să nu uităm să trecem în aceste zile pe la centrele de afişare a listelor de alegători. De primăvară au venit, ne-au bucurat cîteva zile cu fragila lor, albă, alcătuire şi-apoi s-au tras din faţa noastră cu simplitatea cu care apăruseră : da, g­. o­­ceii se împacă greu cu iarn­a aspră şi acum, de 1 Martie, le aş­teptăm reapariţia. N-am zis înflorirea fiindcă ei apar, ca şi poe­ţii, gata înfloriţi. Spectacolul se petrece trudnic, anonim, sub ză­padă. Petalele sunt un fum al jertfei. Gracile şi totuşi de o pu­tere fără seamăn. Ii vom aşeza pe miinile dragi : ale mamelor, ale „jumătăţilor“ noastre, ale logodnicelor, ale copiilor, intr-o zi căreia bătrinii ii ziceau cu uimitoarea lor disponibilitate metaforică (vers şi me­­lopee) Cap de primăvară. Ghioceilor li se alătură lumea miniaturală a mărţişoarelor... Primele fire, abia presimţite, ale ierbii. Dar mai ales griul, pe care il ştim ascuns sub brazde, gata să pună aur pe teritorii prea mult aflate sub domnia iernii. Aurul încrederii in binele şi in mai binele uriaşei obşti genetice — ţara. Fie ca omagiul cuvintelor să ilumineze sufletul fiinţelor iubite, fie ca pe degetele iubite să se aşeze cu graţie Capul de primă­vară al acestei inefabile zile, în care ne regăsim iubirea pentru soare, pentru pămînt, pentru creaţie. Bucuria unor munci demne, meritind strădaniile, truda. Ei vor veni. Ei au venit — ghioceii. Ei sînt. Cap de primăvară ne sînt visele, speranţele. Avem neostenita putere de a spera şi de a ne făuri lucid, cu uneltele muncii, speranţa. Cu ziua aceasta de 1 Martie ne aşezăm sub portalul primă­verii ce nu poate fi altcum decit gigantele porţi ale Maramure­şului ce par „zidite“ din arbori de pline. Fiecare nume se umple, blind, de seminţele unor flori pe care energiile noastre le vor face să ia chip şi să ia trup. E ziua în care gingășia e răsplătită cu gingășie. ..De parcă le-am aduce ghiocei, ghioceilor... GHEORGHE TOMOZEI

Next