Informatia Bucureştiului, martie 1985 (Anul 32, nr. 9758-9783)
1985-03-01 / nr. 9758
Conferinţa municipală a femeilor (Urmare din pag. 1) activă a maselor de femei la îndeplinirea prevederilor de plan pe 1985, an în care unităţilor economice din Capitală le revin sarcini deosebit de mobilizatoare. S-a subliniat necesitatea creşterii rolului comitetelor şi comisiilor de femei pentru instaurarea la fiecare loc de muncă a unei ferme disciplinemuncitoreşti, pentru realizarea programelor de creştere mai accentuată a productivităţii muncii, introducerea mai rapidă a progresului tehnic, ridicarea continuă a calităţii produselor, perfecţionarea pregătirii profesionale, reducerea consumurilor de materii prime, materiale, energie electrică şi combustibil. A fost evidenţiată, de asemenea, responsabilitatea civică ce revine comitetelor şi comisiilor de femei, tuturor femeilor din Capitală, deopotrivă cu a întregii populaţii, pentru buna gospodărire şi înfrumuseţare a oraşului , de la îngrijirea corespunzătoare a imobilelor, a străzilor şi cartierelor, a locurilor de muncă, pînă la amenajarea de spaţii verzi, de la activitatea de plantări şi pînă la menţinerea exemplară a curăţeniei. Implicate pt entuziasm şi responsabilitate în amplul proces de sporire a potenţialului economic al oraşului, femeile au beneficiat în ultimii ani, alături de toţi oamenii muncii din Capitală, de roadele politicii de ridicare continuă a calităţii vieţii, concretizate în realizarea în actualul cincinal a 105 834 noi apartamente, in modernizarea bazei materiale a învăţămîntului, ocrotirii sănătăţii, a reţelei comerciale şi de prestări servicii, în construirea unui număr important de creşe, grădiniţe, internate şcolare, cămine pentru studenţi şi nefamilişti, aşezăminte de cultură şi artă. Menţionînd asemenea realizări, atît materialele prezentate conferinţei cit şi vorbitorii au subliniat sporita contribuţie a femeilor la dezvoltarea economico-socială a Bucureştiului. Ponderea femeilor a crescut la 47 la sută în industria Capitalei, în unele ramuri şi domenii această proporţie fiind mult mai mare. In concordanţă cu rolul lor sporit în toate sectoarele de activitate, a crescut substanţial numărul femeilor promovate în funcţii de răspundere, in conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, de masă şi obşteşti. Expresie elocventă a democraţiei muncitoreşti-revoluţionare, a sporit, de asemenea, numărul femeilor deputate în consiliile populare — municipal, ale sectoarelor şi comunelor. In prezent, din numărul total al candidaţilor pentru alegerile de deputaţi de la 17 martie, peste 40 la sută sunt femei. In consens cu orientările cuprinse în documentele marelui forum al comuniştilor, cu indicaţiile secretarului general al partidului, Conferinţa a analizat totodată eficienţa muncii politico-ideologice şi culturaleducative desfăşurate de comitetele şi comisiile de femei, subliniind necesitatea îmbunătăţirii activităţii din acest domeniu. Se va acţiona în acest sens, prioritar, în direcţia formării omului nou, cu o înaltă conştiinţă revoluţionară, patriotică, care să acţioneze neabătut în vederea înfăptuirii obiectivelor dezvoltării economico-sociale a patriei. S-a subliniat, de asemenea, necesitatea intensificării activităţii politico-educative in rîndul femeilor pentru creşterea răspunderii lor in vederea întăririi familiei, înfăptuirii politicii demografice a partidului, asigurării tinereţii continue a poporului nostru. Subliniind asemenea majore direcţii de acţiune, dezbaterile din cadrul conferinţei s-au finalizat într-un amplu program de măsuri ce stabileşte riguros căile şi metodele practice de perfecţionare a activităţii comitetelor şi comisiilor de femei din Capitală pentru înfăptuirea marilor obiective stabilite de documentele celui de-al XIII-lea Congres al partidului. La lucrările conferinţei au participat tovarăşa Ana Mureşan, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., preşedinta Consiliului Naţional al Femeilor, şi tovarăşul Ion Popa, secretar al Comitetului Municipal Bucureşti al P.C.R. In continuare au fost alese noul Comitet municipal Bucureşti al femeilor, delegatele la Conferinţa Naţională a Femeilor şi desemnate candidatele pentru Consiliul Naţional al Femeilor. Preşedintă a Comitetului municipal Bucureşti al femeilor a fost aleasă tovarăşa Eugenia Măndiţă. In încheiere, intr-o atmosferă de vibrant entuziasm, de fermă angajare patriotică, revoluţionară, participantele la conferinţa municipală a femeilor au adoptat o telegramă adresată tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii. Portrete pe simeze Galeria Municipiului (str. Academiei nr. 15) găzduieşte, azi ora 17, vernisajul expoziţiei de „Portrete" aparţinînd colaboratorului nostru ALEXANDRU CLENCIU care, de peste un deceniu, ilustrează rubrica „Autografe în premieră“. Cum era şi firesc, o parte dintre cele mai izbutite „şarje" le regăsim şi pe simeze. „Cred că nu este nevoie să vi-1 prezint pe Alexandru Clenciu“, scria acad. Şerban Cioculescu; „el se distinge prin îndoita înzestrare: de epigramist şi de caricaturist. In ambele genuri, autorul se relevă plin de resurse, adică de clenciuri, justificîndu-şi cu prisosinţă numele, aşadar la plural“. La rîndul său, scriitorul Eugen Barbu sublinia: „Cu un desen de o precizie rară, cu fantezie debordantă, Clenciu mi se pare că s-a înscris definitiv în linia celor mai buni reprezentanţi ai genului“. Lăsînd, deci, laudele pe seama altora (la care s-ar mai putea adăuga un Amza Pellea, un Fănuş Neagu, un Dinu Săraru şi mulţi alţii), i-am solicitat graficianului cîteva impresii, cu puţine ore înaintea vernisajului. „ După cinci decenii de mînuire a creionului acid, se poate vorbi de o retrospectivă? — Dacă reţinem maiales ideea de selecţie valorică, nu neapărat de reprezentare cronologică, am putea-o considera ca atare. M-am străduit să „ilustrez“ toate categoriile de subiecţi: de la scriitori, actori, artişti plastici, pînă la sportivi de performanţă. — Deși, cu ani în urmă, alt critic îl considera pe epigramist de o „impardonabilă brutalitate, absolut fioros", caricaturistul ce sînteți pare mai curînd generos! — Cred că aduc în „Portretele“ mele o notă de umor, nu atît de satiră ori de sarcasm. Deși această bonomie nu m-a caracterizat dintotdeauna! La început, mizam pe satiră, împinsă pînă la grotesc. Cu timpul, constatînd că nu toţi cei „văzuţi“ de mine mă priveau cu incîntare, mi-am mai îndulcit liniile, adecvîndu-mi tehnica la această viziune, fără a impieta asupra preocupării de a surprinde mișcarea psihologică a celui creionat. Ion BUTNARU Rapid este un nume de... legendă, Rapid este ea însăşi o legendă pentru fotbalul nostru. De peste 60 de ani, oferă cu generozitate numeroşilor „ săi suporteri emoţii şi satisfacţii, cam în măsură egală, datorită capriciilor ei care generează imprevizibilul, „sarea şi piperul“ atît de gustate de iubitorii sportului cu balonul rotund. Ce va face Rapidul în primăvară, cu un nou antrenor principal la cîrma tehnică? încearcă să ne răspundă chiar VIOREL KRAUS: — Rapidul privește cu încredere primăvara fotbalistică. Desigur că returul acesta va fi unul dintre cele mai grele pentru noi. Primele patru echipe se bat pentru supremaţie şi nu vor să cedeze puncte, iar restul — pentru supravieţuire şi, tot aşa, nu vor să cedeze puncte. Risc să prevăd că atit primele locuri, cit şi ultimele, pot fi stabilite chiar în etapa a 34-a. Pe potou... — Ce îşi propune, mai exact, echipa „vişiniilor“? — Obiectivul nostru este să ne menţinem în primă divizie. Încă nu avem pretenţia să aspirăm la Astăzi, 1 martie, la debutul primăverii calendaristice, soarele a răsărit la ora 6 53 Şi va apune la ora 18:03. • NOUTĂŢI LA „BUCUREŞTI“. Magazinul „Bucureşti“ a primit recent noi loturi de mărfuri, printre care covoare confecţionate la Alba Iulia, stofele de mobilă „Cătălina“, „Colorado“ şi „Lacul Roşu" — realizări de ultimă oră ale fabricii din Gheorghieni, haine bărbăteşti (din • piele de porc), jachete din piele (atît pentru bărbaţi, cit şi pentru, femei), dresuri şi flanele pluşate. (B. C.) • VERNISAJ». STUDENŢESC 1 Prima expoziţie intr-o galerie de prima mină — SIMEZA — este „mărţişorul“ pe care şi l-a oferit tinăra sculptoriţă Ana Maria Szelid, studentă la Institutul de arte plastice „Nicolae Grigorescu“. Vernisajul: mîine, la ora 12. • APICOLA: „Experienţe in exploatarea stupilor multietajaţi" este tema noii mese rotunde pe care Asociaţia crescătorilor de albine o organizează duminică, de la ora 9:30, în amfiteatrul II de la ASE (intrarea prin str. Căderea Bastiliei). Dialogul cu apicultorii va fi susţinut de ing. Remus Lungu, preşedintele Filialei bucureştene a A.C.A. (M. R.) • STALAGINITA ? O interesantă lecţie practică referitoare la formarea stalagmitelor ar putea fi susţinută — pentru cei interesaţi de subiect — pe trotuarul (acoperit) din faţa studioului „Foto-color“ de pe str. 13 Decembrie. De la o ţeavă spartă din apartamentul de deasupra, apa amestecată cu moloz a curs şi curge pe trotuar formînd o impresionantă stalagmită şi un veritabil monument al... nepăsării ! • PARADA MODEI. Atracţia „numărul unu“ a recentului vernisaj al „Tîrgului de artă“ de la Dalles a constituit-o reuşita „Paradă a modei“ cu excelente creaţii vestimentare semnate de reputaţi artişti plastici. După cîte sîntem informaţi, parada va fi repetată în ziua de 8 martie, la orele 13. Aviz amatoarelor l © INAUGURĂRI. Peste cîteva zile vor fi deschise, la parterul blocului 23 de pe şos. Olteniţei (lingă Piaţa Sudului), o băcănie cu autoservire, o unitate de mezeluri-brînzeturi şi o alta de dulciuri. (Eugen E.) • REÎNFIINŢARE. După o scurtă „eclipsă“ (ale cărei motive nu le cunoaştem) autobuzele de pe linia 368 opresc din nou la staţia „Făgăraş“ • I.D.M.S. In numai două luni de funcţionare, noul magazin Auto-Moto-Velo al I.D.M.S., din Drumul Taberei, bine gospodărit de un „veteran“ al reţelei, G. Hagiu, s-a înscris deja în lista de priorităţi comerciale a celor 300 000 de locuitori ai cartierului. Rubrică redactată de Octavian ANDRONIC Pentru tovarăşele noastre de muncă, de viaţă, un gingaş simbol al primăverii... FESTIVUL NAŢIONAL „CÎNTAREA ROMÂNIEI" La rampa competiţiei, pionierii şi elevii .Debutul formaţiilor artistice ale pionierilor şi elevilor de liceu în etapa municipală a „Cîntării României“ va fi făcut de cele ale purtătorilor cravatelor roşii cu tricolor din sectorul 1, mîine, de la ora 8:30, pe scena Teatrului Giuleşti ei vor prezenta spectacolul „Ani de lumină, ani de glorie“. Tot mîine dimineaţă, vor evolua, pe scena sălii de concerte a Liceului de Artă „George Enescu“ (str. Lt. Lemnea), elevii şcolilor de artă şi muzică. Duminică, sala Ansamblului „Rapsodia Română“ va găzdui formaţiile artistice ale pionierilor din sectorul 2, care vor prezenta spectacolul „Ritmuri pioniereşti". Tot duminică, gongul va marca şi debutul în etapa municipală al formaţiilor de amatori ale elevilor de liceu. Primii care vor trăi emoţiile întîlnirii cu publicul vor fi liceenii din sectorul 1, care vor fi prezenţi, cu începere de la ora 10, pe scena de la Modern club. — a. g. — In preajma începerii returului diviziei A Rapidul priveşte cu încredere primăvara o poziţie fruntaşă. Deocamdată. De ce? Pentru că avem o pleiadă de jucători tineri care încă nu se pot exprima în actuala ediţie. Le mai trebuie o perioadă de rodaj. — Porniţi de la un minus la „adevăr“ care, în orice caz, poate însemna: „Atenţie!“ Aveţi emoţii ! — Nu. Dorim, în cel mai rău caz, să menţinem această cotă. Dacă nu o vom putea transforma chiar în plus. Desigur că avem meciuri grele pe teren propriu — cu Universitatea Craiova, Steaua şi Dinamo. Dar noi sperăm ca duminică să pornim cu dreptul, iar în cuplajele bucureştene orice surpriză este posibilă. Şi cum noi sîntem — după părerea mea, inexact — socotiţi „victime“ în partidele cu echipele din Capitală, sperăm să producem aceste... surprize! Şi apoi, să nu uităm că mai avem şi alte jocuri în deplasare, de unde putem să ne întoarcem cu puncte. Aşa cum am făcut şi în toamnă. Sigur, şi cu condiţia ca arbitrajele să fie corecte, negeneroase cu gazdele. In jur, s-a marcat o îmbunătăţire, arbitrajele fiind obiective şi chiar curajoase. Sunt convins — sau aşa îmi place să fiu convins — că şi în primăvară va fi la fel — Noutăţi în lot? — Am legitimat pe Adrian Armaşu, un fundaş central de la Minerul Băiuţ, pe Damaschin II (vărul lui Damaschin care a plecat la Iaşi), un atacant de la Unirea Slobozia, şi pe Mircea Nădăştean, un mijlocaş de la C.F.R. Simeria. Trei fotbalişti de fotbalistică perspectivă... De asemenea, îl aştept pe Paraschiv. Aici s-a remarcat, la noi în Giuleşti. Din Giuleşti, a fost propus pentru naţională. Şi are numai 27 de ani, adică vîrsta ideală pentru a ataca din nou marea performanţă. — Am auzit că aveţi unele probleme cu alcătuirea formaţiei? — Manu este accidentat, ca şi Ion Ion şi Manea. Aşteptăm avizul medicului, cu speranţa ca măcar doi dintre ei să se prezinte duminică la centrul terenului. — Cum consideraţi turneul din Egipt? — Dătător de speranţe. Echipele National Cairo — cîştigătoarea „Cupei cupelor Africii“ — şi Zamalek, cîştigătoarea „Cupei campionilor Africii“, au cîţiva jucători curtaţi chiar de unele echipe profesioniste europene. Şi am obţinut în cele patru meciuri — trei victorii şi un 1—1. — Urmate de „duşul“ din Cupă... — Un duş care, deşi l-am plătit cu eliminarea din competiţie, sper să ne prindă bine şi să-l compensăm — spre satisfacţia celor care ne simpatizează — cu rezultate bune în campionat. — Succes! Dan PATRAŞCU • PENTRU IUBITORII FOTBALULUI. In ziua meciului Rapid — Universitatea Craiova, programat duminică pe Giulești în prima etapă din cadrul returului campionatului diviziei A, nu se vor vinde bilete la casele stadionului. Acestea mai pot fi procurate doar azi și mîine, la casele obişnuite. TRLB1IÎIII 20.00 Telejurnal. • Agendă electorală. 20.15 Actualitatea în economie. In întîmpimrea alegerilor de deputaţi — mobilizare exemjlară pentru realizarea planului de export in industria prelucrătoare. 20.25 Laureaţi ai Festivalului Naţional „Cîntarea României“. Emisiune realizată la Cluj-Napoca, îşi dau concursul : Corul Filarmonicii de stat, dirijor Florentin Mihăescu, orchestra Casei Armatei, formaţia „Musica Antiqua“, Valentin Farcaş — chitară, Ioan Fărcaş - fluier, balerina Dora Popovici şi poetul Mircea Goga. 20.45 pe coordonatele dezvoltării. Ţara între două leg înlături. Primăvară arădeană. 21.00 Cadran monidial. România şi problemele lumii contemporane. .1.15 Telefilmoteca de Jur. Filmul istoric — o lecţie de patriotism. 21.50 Telejurnal. 22.00 închid... .a programului. Vreme în seară , cerulbil, favorabi slabe. Vintul slab pînă Temperaturii« la noapte, nins 10 grad» una de mîine Încălzire riva fi varia- 1 ninsorilor va sufla la moderat. ; minime de linus 8, miî, iar maxizero grade. VIND urgent apartament * ,cai?e,r® coctfort' 2 Tabela Te 45-90 " dup4 ta£NDr/rîw ‘ “ieră n achi» Titan. Tel. 21-08.27 după VIND romatc Vusn°non. xempăr video VMS nou. Te. 22.22.93. DECK Tec :5658, amplificator V MS „.i*” 7.2. Tel. 53.9Î technics SU" VIND mobil1.43. (5618) ^ t-VIND urgel*. 80'45'8,8, stereo auto, crt ,cfietofon tabil mono. i:^et°,on p^VIND masic 755’61- 1 6381. Veritas 360 4 de tricotat 43.76.51. *ce tivind bronz fS130, PmnkdeA cm auriu, fotope,°fon Grunportbacai CiiVoli?a’ scalerb7a3g&95C,p4r -!?‘4, meredniA,1 27^”* •* «’ motocirnea TM 86.04.73. 1PUer (J®1, CUMPĂR a). . lecție diafilm lectric pentru un,e I(i Tel. 49.40.39. (5300) CAUT garsonieră cu telefon (ultrB) central. 11.00.41. (554S) STUDENT igedicină caut garsonieră cu telefon. Tel. 19.28.18. (6373) DOUA Stu garsonieră lente căutăm sau apartam‘ d°nf camere, mobilat. Tel. 88.0S 74, după ora 18_ (5218) STUDENȚI cantăm garsonieră sau apartament mobilat. Tel. go.42.13, orele 16-20. (190) O şubă bună . Duminică dimineaţă, pentru prima oară de când a început anul sportiv ’85, m-am simţit străbătut de calda nerăbdare a unei întrebări încordate, de suporter : „ce-or fi făcut aseară, la Praga, în ultima rundă, Şubă şi Gheorghiu ?“. Un prieten aflat la capăt de telefon — un mare statistician în atletism care ştie ce se intimplă şi in judo — stătea şi el, pe la 11 dimineaţa, pe jăratic... Anul competiţional internaţional a început cu Anglia — România la rugbi, cu Portugalia — România la fotbal, dar acestea erau, totuşi, amicale. Zonalul de la Praga nu a avut această caracteristică, a fost dramatic, pe puncte şi mai fires pe jumătăţi de punct, cu un final rareori intilnit : înaintea ultimelor 3 runde — mai mult de jumătate din concurenţi , pe vremea asta veau şansa calificării in primele 5 locuri ! In clasamentul final, doar 3 puncte despart pe câştigător de ultimul clasat. Nu mai e azi un secret că „sportul minţii“ a intrat şi el în „nebunia mentalului“. Meciul pentru titlul mondial se întrerupe după 5 luni, indecis, argumentindu-se că s-a ajuns la epuizarea fizică şi nervoasă a luptătorilor, că altfel nu le poţi spune. Din 48 de partide, doar 8 — o şesime ! — s-au soldat cu o victorie, 42 fiind remize. Se prevede un meci nou, desfăşurat in 24 de partide, dar cine garantează că spiritul sportiv va rămine integru dacă din aceste 24, 22 vor fi remize, victoriile impărţindu-se egal? Va rămine campion mondial Karpov ! Azi, toţi marii campioni — şi sunt mulţi ! — ştiu să scoată o T^'.iză. Capablanca prevăzuse un asemenea viitor încruntat al şahului ptj„ triumful remizei. Zona lui da la Praga chiar dacă nu ne-a dat o satisfacție deplină __ ne-a confirma, forţa de joc a lui Subă C£l care ne adusese la cnv. {„ ochi| acum doi ani, pentru patetica infringer, u inter. zonalul de la paimas. Un fleac cit , juma. de punct U desp(Tțise de „„ meci intre candidații la titlul suprem. Acum ^ Praga, el se ca.ifică ddmi_ rflbdl, cele mai grele momente fiind ac[tea rfndj in doua partide cmsecutive , încă in finalul turneului nu a acceptat Ter.jZa propusă de adversar. Pi una a pierdut-o, pe alta a lalvat-o. „Ce i-a trebui ,e poate întreba oric« remizier. După cum ştii s ă răspunzi la aceasta Vtrebare, îţi pot spune daca« piaCe sau nu sportul. RADJ COSAŞU (Urmare din pag. 1) Polonia, în prezent, pe rampa de expediţie se află noi loturi de produse — circuite integrate, diode şi punţi redresoare, tranzistori ş.a. — destinate partenerilor de peste hotare. In această lună, ultima din primul trimestru, acţionăm cu fermitate pentru ca rezultatele la export să fie şi mai bune. în acest sens au fost luate măsuri de organizare mai eficientă a fluxurilor tehnologice, de îmbunătăţire a activităţii formaţiilor de lucru specializate şi urmărire zilnică a graficelor de producţie. De asemenea, este accelerat ritmul de asimilare şi punere în fabricaţie a unor produse de mare complexitate — diode şi tiristoare de mare putere în plastic, module compacte cu diode şi tiristoare, tiristoare cu stingere pe poartă etc., care vor îmbogăţi nomenclatorul de export, al întreprinderii. PRODUCŢIE FIZICA PESTE PLAN. Colectivul ÎNTREPRINDERII DE ACCESORII METALICE PENTRU INDUSTRIA TEXTILA a încheiat luna februarie cu rezultate deosebite în realizarea producţiei fizice. „La cererea beneficiarilor din domeniul filaturilor de in, cânepă şi lină , ne relevă inginerul Pavel Nicolae, directorul unităţii , am realizat piese de schimb în valoare de peste 8 milioane lei, cu 20 la sută mai mult decit prevederile de plan. De asemenea, au fost finalizate 2 laminoare tip CSI destinate beneficiarilor de peste hotare, utilaje de mare complexitate tehnică. In luna în care am păşit azi, ultima din acest trimestru, puternic mobilizaţi de sarcinile şi orientările cuprinse în recentele cuvîntări ale secretarului general al partidului, acţionăm susţinut pentru a întîmpina alegerile de la 17 martie cu noi realizări, luînd măsuri pentru recuperarea cit mai grabnică a restanţelor cauzate de gerurile deosebit de aspre din această iarnă, între altele, am procedat la reevaluarea sarcinilor pe secţii şi ateliere, pe formaţii de lucru, derularea producţiei fiind urmărită zilnic, la fiecare loc de muncă. Totodată, intensificăm lansarea în fabricaţie a produselor şi pieselor de schimb de primă urgenţă, pentru a satisface într-o măsură sporită necesităţile industriei textile. Sîntem ferm hotăriţi ca, asigurînd îndeplinirea exemplară a graficelor producţiei fizice, să onorăm integral comenzile cu termene scadente în acest trimestru“. ÎN ÎNTÎMPINAREA ALEGERILOR DE LA 17 MARTIE Răspunsul nostru la înflăcăratele chemări patriotice ale Manifestului Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste Puternică mobilizare pentru realizarea sarcinilor economice prioritare . Munca noastră, înfăptuirile noastre nsufleţitorul bilanţ cu care ne prezentăm in alegerile de la 17 martie — înscrise in vibrantul Manifest al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste - reflectă elocvent justeţea şi realismul politicii partidului, la a cărei elaborare şi înfăptuire rolul hotâritor revine tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Aceste împliniri sunt rodul hărniciei, al dăruirii cu care oamenii muncii transpun în viaţă, zi de zi, obiectivele dezvoltării multilaterale a patriei noastre. Obiective care, in lumina hotâririlor istorice ale Congresului al XIII-lea - constituind platforma electorală a Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste in alegeri — capătă noi şi ample dimensiuni. Proiectele de azi sunt realităţile de mîine ! Un adevăr fundamental, necontenit validat de viaţă, care răzbate, cu forţa fără egal a faptelor, din mobilizatorul document politic, primit cu profundă satisfacţie şi mîndrie patriotică de locuitorii Capitalei, asemenea întregului popor. Votul nostru de la 17 martie - întărit de munca exemplară pentru îndeplinirea tuturor sarcinilor de plan , va fi un vot pentru înfăptuirile de azi, pentru viitorul tot mai înfloritor al României socialiste. Un vot al faptelor, un vot a! înfloririi continue a României de azi şi de mîine Puternică afirmare a democraţiei noastre . Prin amploarea direcţiilor de viitor la temelia cărora se află realizările de pînă acum, unitatea noastră de monolit în jurul partidului, al secretarului său general, cheie de boltă a forţei şi dinamismului democraţiei noastre muncitoreşti, revoluţionare, ne spunea Dumitru Stan, secretarul comitetului de partid de la IMA „Semănătoarea“, însufleţitorul Manifest al F.D.U.S. ne îndeamnă la o şi mai activă mobilizare a iniţiativei şi spiritului de răspundere al tuturor membrilor organizaţiilor componente ale F.D.U.S. De la înţelegerea acestei premise pornim noi înşine, oamenii muncii de la „Semănătoarea“, în acest spirit puternic stimulat de Manifest am situat şi vom situa şi în continuare îndatoririle ce revin fiecărui membru al colectivului nostru în procesul modernizării agriculturii. Tocmai acest obiectiv care vizează, aşa cum se arată în chemările Manifestului, creşterea continuă a producţiei agricole, ne determină să ne angajăm că vom realiza integral sarcinile ce ne revin, jalonate limpede de documentele Congresului al XIII-lea, platformă electorală a F.D.U.S. pentru alegerile de la 17 martie. Vom dezvolta şi moderniza propria noastră întreprindere, vom asigura realizarea programului grave a producţiei aşa de iitecum ne-a indicat tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cadrul vizitei de lucru întreprinse în mijlocul colectivului nostru. Ne vom spori eforturile, ţinînd seama de faptul că anul acesta urmează să îndeplinim un plan de investiţii cu 377 la sută mai mare decit în 1984, că producţia noastră marfă va creşte cu 6,5 la sută, iar cea netă cu 27 la sută faţă de producţia realizată anul trecut. Program clădit pe temeliile muncii — Unirea energiilor creatoare ale oamenilor muncii, creşterea forţei de acţiune a întregului colectiv prin implicarea organică în eforturile acestuia a tuturor membrilor ODUS din întreprinderea noastră, iată sensul fundamental pe care îl desprindem din chemările mobilizatoare ale Manifestului — ne declara tehnicianul Ioan Sălăjan, preşedintele ODUS de la IMUC. Viaţa, realităţile economico-sociale ale patriei, înflorirea propriilor unităţi in care ne desfăşurăm activitatea ne demonstrează convingător că, aşa cum se arată in Manifest, prin munca unită a întregului popor programul FDUS prezentat in alegerile trecute a fost transpus in viaţă cu deplin succes. Acest program care prevedea coordonate însufleţitoare şi pentru dezvoltarea ramurii indus-s triale pe care o reprezentăm a devenit fapt împlinit. Obiectivele sale s-au materializat şi prin sporirea contribuţiei membrilor O.D.U.S. din Întreprindere la realizări cu care ne mîndrim toţi fiindcă ele înseamnă cantităţi sporite de utilaje pentru nevoile ţării, pentru export, tehnologii noi intrate în producţie, economii de metal, combustibil şi energie, productivitate sporită a muncii, afirmare mai deplină a fiecăruia dintre noi în mecanismele democratice ale autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii economico-financiare. Şi semnătura noastră, a membrilor O.D.U.S., se află trecută in dreptul celor aproape 9,5 procente peste plan ale producţiei nete din 1984, a exportului cu aproape 3 la sută peste prevederi, a beneficiilor cu circa 12 la sută mai mari, in dreptul economiilor realizate de 240MWh la energie electrică, de peste 1 200 t.c.c., de 180 tone la metal. O semnătură care, în climatul de puternică participare a maselor la intreaga viaţă politică şi socială, la organizarea şi conducerea întregii activităţi economice, al spiritului chemărilor patriotice ale Manifestului, ne stimulează la mai mult, la mai bine. Un mai mult şi mai bine care, pentru noi, oamenii muncii de la I.M.U.C., înseamnă, intre altele, angajamentul de a obţine, în acest an, o depăşire valorică de 10 milioane lei la producţia marfă şi o economie de 50 tone metal. Mircea TACCIU Gheorghe NECULIŢA Creşterea venitului naţional în viitorul cincinal - în procente - Rodnic dialog de lucru, rodnice acţiuni gospodăreşti (Urmare din pag. 1) dar, mai ales, ce neajunsuri se mai întâlnesc, pe ici, pe colo, ce mai e de făcut. Atitudinea angajantă a multor dintre cetăţeni, din această parte a oraşului, participarea lor activă la acţiunile de bună gospodărire şi înfrumuseţare, iniţiativele lor au făcut ca la această orăcircumscripţia să fie fruntaşă în sector. Sentimentul răspunderii civice îl recunoşti fie şi numai privind ceea ce s-a făcut pînă mai deunăzi — străzile, aleile, terenurile de joacă pentru copii, suprafeţele viitoarelor grădini de legume însumînd 1800 mp, sunt curăţate. — Ne-am gîndit să organizăm o întrecere între cele 28 de asociaţii de locatari din circumscripţie, ne spune Cornel Pîrvănescu, pornind şi de la faptul că deşi rigorile iernii se fac încă simţite, primăvara e foarte aproape şi dacă nu acţionăm încă de pe acum, dacă nu ne pregătim de pe acum, pentru ceea ce vom avea de făcut, riscăm să ne rămînă multe treburi nefăcute. Iată de ce puteţi întâlni in circumscripţia noastră, chiar şi în aceste zile reci, cetăţeni înarmaţi cu lopeţi, împrăştiind zăpada, ca să se topească mai repede, adunînd fiare vechi, făcînd curățenie în jurul blocurilor. După cum îi putem vedea cu greble, amenajînd deja terenurile pentru cultivarea legumelor, desigur, atîta cit este posibil acum, făcînd toaleta copacilor, arborilor, gardului viu, sau pregătind gropile pentru noile plantări, reparând gărduleţele, aparatele de joacă pentru copii, astfel incit la primele raze calde ale soarelui să le putem vopsi şi să le montăm pe locurile lor. Desigur, mai sunt unii cetăţeni care, de ce să nu recunoaştem, se bucură de tot ce e frumos în jurul lor, dar aşteaptă să revină totul de-a gata. Cu aceştia discutăm pe îndelete, şi în aceste zile, făcîndu-i să înţeleagă că oraşul nostru nu poate fi frumos, bine îngrijit şi gospodărit, dacă nu ne implicăm cu toţii, cu mic, cu mare, de la elev la pensionar, în tot ceea ce e de făcut, în propriul nostru cartier, în jurul propriilor noastre locuinţe oricînd e nevoie. în acest scop ne-am propus ca fiecare stradă, alee, teren de joacă, să fie încredinţate spre gospodărire unei asociaţii de locatari. Pentru că, ştim bine, cartea noastră de vizită este exprimată de felul cum arată blocul, strada, cartierul în care locuim. Agendă Centrele de afişare a listelor de alegători îşi desfăşoară activitatea zilnic, inclusiv duminica, intre orele 8—20. In aceste liste sunt înscrişi toţi cetăţenii cu drept de vot, precum şi cei ce dobindesc acest drept pînă in ziua alegerilor de la 17 martie inclusiv. Verificarea înscrierii in liste, ca şi cererea de corectare a omisiunilor, înscrierilor greşite şi a altor erori de acest gen, este un drept constituţional şi deopotrivă o îndatorire civică ! Aşadar, să nu uităm să trecem în aceste zile pe la centrele de afişare a listelor de alegători. De primăvară au venit, ne-au bucurat cîteva zile cu fragila lor, albă, alcătuire şi-apoi s-au tras din faţa noastră cu simplitatea cu care apăruseră : da, g. oceii se împacă greu cu iarna aspră şi acum, de 1 Martie, le aşteptăm reapariţia. N-am zis înflorirea fiindcă ei apar, ca şi poeţii, gata înfloriţi. Spectacolul se petrece trudnic, anonim, sub zăpadă. Petalele sunt un fum al jertfei. Gracile şi totuşi de o putere fără seamăn. Ii vom aşeza pe miinile dragi : ale mamelor, ale „jumătăţilor“ noastre, ale logodnicelor, ale copiilor, intr-o zi căreia bătrinii ii ziceau cu uimitoarea lor disponibilitate metaforică (vers şi melopee) Cap de primăvară. Ghioceilor li se alătură lumea miniaturală a mărţişoarelor... Primele fire, abia presimţite, ale ierbii. Dar mai ales griul, pe care il ştim ascuns sub brazde, gata să pună aur pe teritorii prea mult aflate sub domnia iernii. Aurul încrederii in binele şi in mai binele uriaşei obşti genetice — ţara. Fie ca omagiul cuvintelor să ilumineze sufletul fiinţelor iubite, fie ca pe degetele iubite să se aşeze cu graţie Capul de primăvară al acestei inefabile zile, în care ne regăsim iubirea pentru soare, pentru pămînt, pentru creaţie. Bucuria unor munci demne, meritind strădaniile, truda. Ei vor veni. Ei au venit — ghioceii. Ei sînt. Cap de primăvară ne sînt visele, speranţele. Avem neostenita putere de a spera şi de a ne făuri lucid, cu uneltele muncii, speranţa. Cu ziua aceasta de 1 Martie ne aşezăm sub portalul primăverii ce nu poate fi altcum decit gigantele porţi ale Maramureşului ce par „zidite“ din arbori de pline. Fiecare nume se umple, blind, de seminţele unor flori pe care energiile noastre le vor face să ia chip şi să ia trup. E ziua în care gingășia e răsplătită cu gingășie. ..De parcă le-am aduce ghiocei, ghioceilor... GHEORGHE TOMOZEI