Informatia Bucureştiului, iulie 1985 (Anul 32, nr. 9860-9882)
1985-07-01 / nr. 9860
DEPLINĂ ADEZIUNE LA NOILE INIŢIATIVE PENTRU APĂRAREA PĂCII ALE TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ARMELE NUCLEARE SA NU MAI AMENINŢE VIAŢA OMENIRII! Mii de oameni ai muncii din sectorul 1, întruniţi pe platoul pieţei Banu Manta, reprezentanţi ai colectivelor de făurari de maşini şi utilaje tehnologice de înaltă performantă, ai colectivelor de constructori, de cercetători si proiectanţi, de cadre didactice şi elevi, ai oamenilor de artă si cultură, bărbaţi şi femei, tineri si vîrstnici, au dat glas, intr-o impresionantă unanimitate, voinţei lor ferme de a lupta neobosit pentru excluderea armelor nucleare din viaţa omenirii, pentru instaurarea unui climat trainic de securitate şi pace în Întreaga lume. Lozincile pe care le-au scandat, „Ceauşescu-Pace !“, „Dezarmare-Pace!“, „Vrem pace pe Pămînt !“, „Stima noastră şi mindria, Ceauşescu-România !“, au exprimat adînca recunoştinţă a participanţilor, înalta preţuire a întregului nostru popor faţă de activitatea plină de abnegaţie şi devotament a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a tovarăşei Elena Ceauşescu pusă în slujba apărării nobilelor idealuri ale cooperării internaţionale paşnice, ale împlinirii celor mai scumpe năzuinţe ale naţiunii noastre, ale tuturor naţiunilor, de a trăi intr-o lume fără arme şi războaie, ferită de pericolul unei catastrofe nucleare. In acest spirit, maistrul Dumitru Gîrleanu de la I.U.C. „Griviţa roşie“ sublinia în cuvintul său .Noi, oamenii muncii din vechea citadelă muncitorească .Griviţa roşie“, ne unim glasul, munca şi lupta noastră cu acelea ale oamenilor de pe întreg Pămintul pentru ca năzuinţele noastre fierbinţi, dreptatea şi pacea să triumfe, pentru ca să se pună capăt pregătirilor unui război năprasnic care ameninţă însăşi existenţa vieţii, a planetei. Ne angajăm cu toate forţele să muncim pe frontul construcţiei paşnice care înseamnă utilaje tot mai multe şi mai bune, la nivelul celor mai noi cuceriri pe plan mondial, pentru a încheia cu rezultate bune anul 1985, sporindu-ne contribuţia la înfăptuirea istoricelor hotărîri ale Congresului al XIII-lea al partidului“. „Intr-un glas cu întregul popor, spunea Elena Boiceac, preşedintele Comitetului O.D.U.S. din sector, răspundem chemării preşedintelui ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Apelului pentru dezarmare şi pace al F.D.U.S., spunind un NU hotărît Înarmărilor, amplasărilor de noi rachete in Europa“. Fiecare din cei care au luat cuvintul, Dorina Fulea, Ion Benu, Mircea Burtea — reprezentanţi ai femeilor, ai organizaţiilor sindicale, ai tineretului din sector — pioniera Dana Mladin, elevă a Şcolii generale nr. 179, ziaristul Viorel Sălăgean, scriitorul Vasile Daran, au relevat în cuvinte de intensă vibraţie forţa adevărului că problema fundamentală a zilelor noastre o constituie stăvilirea înarmărilor, dezarmarea nucleară în primul rînd, participarea activă a popoarelor, a tuturor forţelor înaintate si realiste din lume la lupta pentru a impune guvernelor o rezolvare durabilă şi de perspectivă in privinţa asigurării păcii, soluţii care să promoveze marile valori ale cooperării între toate statele, ale progresului economico-social. Iată ideea centrală cuprinsă şi in telegrama adresată de participanţii la adunare tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, telegramă în care, printre altele, se spune : „Ne alăturăm glasurile celui al întregului popor, în apărarea şi dezvoltarea valorilor umanităţii, intr-un riguros climat de pace şi securitate. Oamenii Terrei, in drumul lor spre anul 2000, au tot dreptul de a trăi, de a-şi vedea visurile şi năzuinţele împlinite intr-o lume mai bună, mai prosperă, mai umană. Reinnoindu-şi adeziunea deplină la vibrantele chemări ale partidului şi ale dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe secretar general Nicolae Ceauşescu, în numele tuturor locuitorilor sectorului, ne angajăm să ne aflăm permanent în fruntea marilor acţiuni dedicate păcii, neprecupetind nici un efort in înfăptuirea exemplară, responsabilă a istoricelor hotăriri ale celui de-al XIII-lea Congres al partidului". Mircea TACCIU — Vibranta adunare populara din sectorul 17 — Participanţii la adunare au adresat, de asemenea, mesaje conducătorilor Uniunii Sovietice ţi Statelor Unite ale America, delegaţiilor sovietică 51 americană la negocierile de la Geneva prin care iţi exprimă convingerea că dialogul purtat in prezent se va putea încheia cu adoptarea de măsuri privind denuclearizarea Pămintului ca şi a Cosmosului, instaurarea unui climat de bună înţelegere şi colaborare care să asigure progresul continuu al civilizaţiei umane. formare din pag 1) Asta o ştiam. O ştiam de mult. Dar e bine că mi-a amintit-o acest tinăr, adică, aşa cum avea să mi se recomande, mecanicul de motoare şi compresoare Vasile Agapie. Voi reveni la acest muncitor din generaţia cea mai tinără a uzinei. Dar, pină atunci, nu mă pot opri să mă glndesc la cele ce-mi spusese, nu tu multă vreme înainte, reglorul Sebastian Staicu, din seefia prelucrări mecanice. — La noi, imi zicea el, tinereţea e o stare de spirit. Nu e vorba numai de virsta biologică, deşi și sub acest aspect tineretul este preponderent. Dar eu am In vedere mai mult decit atit: angajarea oamenilor, entuziasmul lor in muncă, modul lai care luptă pentru introducerea noului — toate astea exprimă o tinereţe de gindire şi de acţiune exemplare. Reflectă spiritul lor revoluţionar, care nu poate fi decit tinăr. Şi nici nu cred că e ceva specific numai colectivului nostru. Cred, tint convins că această stare de spirit e proprie intregii țări, tuturor domeniilor de activitate. „Oamenii, iată, intr-adevăr, factorul hotăritor al tuturor marilor schimbări din viața patriei, ale fiecăruia dintre noi, cu deosebire in epoca supremei omenii deschisă de Congresul al IX-lea al partidului. Oamenii , cei care transformă visurile in realitate, care prefac cele mai cutezătoare proiecte incertitudini, cere trasează mereu noi punţi de legătură bitre prezent şi viitor, ştiind să învingă greutăţile, să-şi privească autocritic propria activitate şi s-o îmbunătăţească prin eliminarea neajunsurilor, a tot ceea ce este perimat, intr-un necontenit şi dinamic proces de autodepişire. Ce înseamnă acest proces aici, la „Timpuri Noi“ ? Dacă în 1965 — anul Congresului al IX-lea — producţia marfă era de 29 de ori mai mare faţă de 1945, ea este în prezent DE PESTE 195 DE ORI MAI MARE comparativ cu aceeaşi perioadă, în condiţiile CREŞTE Viitorul — făurit oameni, pentru oameni R|| DE 45 DE ORI A PRODUCTIVITĂŢII MUNCII , în aceşti douăzeci de ani, pe baza unei autentice şi permanente ofensive a noii calităţi, uzina şi-a axat producţia pe fabricarea de motoare Diesel şi compresoare, produsele devenind tot mai competitive pe plan mondial, ceea ce se reflectă şi în faptul că ea exportă, în prezent, în peste 20 de ţâri, planul de export sporind in acest an, faţă de 1984, cu 55 la sută. Sint doar citeva date statistice, evident. Dar ele degajă căldura oamenilor, spiritul lor de abnegaţie, căutările lor, care, practic, nu se incheie niciodată. Şi imi amintesc de cele ce-mi spunea, cu citeva luni in urmă, cu emoţie, Corneliu Nedelcu : — Pentru dezvoltarea întreprinderii — şi pentru deplina noastră împlinire ca oameni — vizitele de lucru ale iubitului nostru conducător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Indicaţiile şi Îndemnurile sale se înscriu drept jaloane fundamentale. Ne stăruie şi acum in memorie dialogul cald al secretarului general al partidului cu muncitorii, cu cadrele de conducere, din timpul vizitei întreprinse In primăvara anului 1980, vizită care a însemnat pentru colectivul nostru o adevărată primăvară a gindirii înnoitoare, un punct de cotitură in activitatea uzinei. Atunci s-a hotărit profilarea întreprinderii pe fabricarea de motoare Diesel pină la 120 cai putere, de motocompresoare și electrocompresoare. Tot astfel cum vizita de lucru efectuată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu in uzina noastră, cu pufină vreme înainte de Congresul al XIII-lea al partidului, a dimensionat noi direcţii de acţiune pentru o şi mai puternică dezvoltare. Atunci i-am raportat tovarăşului secretar general că, potrivit indicaţiilor şi orientărilor sale, au fost asimilate produse de înaltă tehnicitate, cum sunt noile tipuri de compresoare navale, cele pentru locomotive, pentru comprimarea gazului metan, compresoarele fără ungere, motorul Diesel de 140 cai putere pentru excavatoare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu ne-a apreciat munca, dar ne-a cerut sa continuăm, la cote şi mai mari, procesul de înnoire tehnică, să asigurăm modernizarea sectoarelor calde, a tuturor fluxurilor de producţie, prin extinderea mecanizării şi automatizării, pentru folosirea exemplară a capacităţilor şi îmbunătăţirea condiţilor de muncă ale oamenilor. Sunt îndatoriri de onoare, obiective fundamentale ale dezvoltării, pe care colectivul întreprinderii le transpune in viață cu înaltă răspundere muncitorească. Aşa, bunăoară, prin noile maşini şi utilaje introduse la turnătorie, ca şi prin modernizarea fluxurilor de fabricaţie, se obţine anual o economie de manoperă de 58 000 ore, o economie de energie de 350 t combustibil convenţional, o economie de materiale de 6 250 000 lei, in condiţiile sporirii productivităţii muncii cu 15 la sută, a îmbunătăţirii calităţii şi a climatului de muncă. Toate acestea — subliniază oamenii — sunt doar un început, e nevoie, in continuare, de o muncă intensă pentru înfăptuirea exemplară a indicaţiilor secretarului general al partidului, a orientărilor Congresului al XIII-lea. ... — E nevoie să grăbim viitorul, aivea să ne spună tinărul Vasile Agrne, pe care-l cunoscusem la prototipuri. — Cum adică să-l grăbim ? — il întreb. — Adică să muncim in aşa fel, incit să-l facem mai repede prezent. — Şi ce înseamnă asta pentru Vasile Agapie ? — De ce numai pentru mine ? Eu zic că pentru toţi asta înseamnă să ne evaluăm mai bine forţele, să gindim mai bine, mai eficient, cum ar zice nea Cornel, să înţelegem mai exact că de calitatea muncii noastre, depinde calitatea vieţii noastre. — Ce înseamnă calitatea vieţii pentru Vasile Agapie ? — Iarăşi numai pentru mine ?! Dar, mă rog, dacă ţineţi neapărat... Eu am doi copii, două fetiţe... — Şi tovarăşul Nedelcu are două fete, aşa-i ? — Aşa-i, dar dînsul are acum şi doi nepoţi... — Ai timp să-l ajungi... — De ce nu ?.... Ce vreau să vă spun, după ce sofia a născut primul copil, uzina mi-a dat locuinţă intr-un bloc, in cartierul Dristor. — Cam departe de întreprindere... — Departe ? Metroul mă lasă la poarta uzinei in nici zece minute... Dar, stafi, că n-am terminat. Eu am terminat profesionala tot aici, in uzină, si tot aici, la liceul industrial, o să-mi termin şi studiile. Cit despre realizarea in muncă — ce să vă spun ? Vă daţi seama ce înseamnă să lucrezi, la 27 de ani, la prototipuri ? Vasile Agapie mă priveşte scrutător şimi dau sau nu-mi dau seama ? îmi dau seama, fireşte. Şi mă gândesc, iarăşi, la reglorul Staicu : „Tinereţea, spunea el, este la noi o stare de spirit“, de INFORMAŢIA BUCUREŞTIULUI