Informatia Bucureştiului, septembrie 1986 (Anul 34, nr. 10219-10244)

1986-09-01 / nr. 10219

. V LA FIECARE LOC DE MUNCA, IN FIECARE SCHIMB DE LUCRU, PRODUCTII PESTE PLAN CÎT MAI MARI! Prin utilizarea intensiva a capacitatilor de producție Acţionînd cu dăruire pa­triotică pentru îndeplini­rea exemplară a sarcinilor de plan, oamenii muncii de la I.M.G.B. au încheiat luna august cu noi reali­zări, fapt care a condus la majorarea sporurilor de producţie obţinute de la începutul anului, care se cifrează astfel la : 460 to­ne utilaj metalurgic, 475 tone blocuri şi bare for­jate, 500 tone oţel aliat, 7 500 kW motoare electri­ce. De menţionat, totoda­tă, că aceste sporuri au fost obţinute în condiţiile creşterii productivităţii muncii cu 1114 lei/persoa­­nă şi reducerii costurilor de fabricaţie cu peste 6 milioane lei.­­ Sunt rezultate care re­flectă eforturile depuse de colectivul nostru pentru folosirea la indici superiori a timpului de lucru, a­u­­toarelor aflate In dotare — ne-a spus directorul tehnic al întreprinderii, Inginerul Constantin Di­cu. Din acest an am genera­lizat aplicarea unor meto­de moderne de tehnică de calcul, corelind optim — in funcţie de profilul sec­ţiilor şi structura comen­zilor — factorii ce deter­mină desfăşurarea ritmică, la înalţi parametri calita­tivi, a proceselor de fa­bricaţie. Programarea ac­tivităţii, lansarea şi urmă­rirea executării comenzi­lor cu ajutorul calculato­rului constituie tot atitea pirghii de influenţă pozi­tivă ale căror efecte se regăsesc in Încărcarea ca­pacităţilor la un indice maxim, de sută la sută. în acelaşi timp, la Ini­ţiativa secţiilor fruntaşe — mecanică I, turbine, forjă grea — a fost introdus un nou sistem de alcătuire a echipelor în componenţa lor intrind membri ai compartimentelor de între­ţinere, precum şi cadre tehnico-inginereşti care a­­cordă permanent asistenţă tehnică. Ca urmare, volu­mul stagnărilor acciden­tale a scăzut continuu. Rx. C. MUNCITORI, TEHNICIENI, INGINERI ! Acţionaţi în spirit revoluţionar, cu înaltă răspundere, la fiecare loc de muncă, pentru folosirea optimă a capacităţilor de producţie şi sporirea continuă a productivităţii muncii, în scopul realizării unor producţii peste plan cu­ mai mari I Zar­zi, în agricultură Eroismul cotidian — emblemă a activităţii unui destoinic colectiv La drum, cu produse gigant ale industriei bucureştene Pe calea Griviţei. Ungă club d in Incinta întreprinderii de Utilaj Chimic îşi are pupitrul de coman­dă una din cele mai importante unităţi de transporturi auto : Auto­baza 2 a ITA-CIUTMR. Argu­mentarea afirmaţiei se află In fap­tele cotidiene ale colectivului de oameni al muncii de aici care are în sarcină transportul utilajelor de volum şi greutăţi, de dimen­siuni neobişnuite, produse de mari întreprinderi bucureştene pentru obiectivele de investiţii industriale din ţară ori pentru export, în limbajul transporturilor rutiere ele­ se numesc agabaritice. Drumurile încep îndeobşte de cu noapte — căci pentru ieşirea la larg, cum s-ar spune, adică pe centura Bucureştiului e nevoie de această perioadă de calm a cir­culaţiei în marele oraş, trebuie scoase de sub tensiune sau ridi­cate firele de alimentare pentru tramvaie şi troleibuze, cele de e­­lectricitate, sunt de luat o serie întreagă de măsuri pregătitoare pentru a putea face posibilă tre­cerea trailerelor cu 16 osii sau mai­­ mult, ce poartă produse de ciţiva metri Înălţime. In mod obişnuit spre zori se iese din Bucureşti. La bordul giganţilor ru­tieri — oameni încercaţi, şoferi­­le cea mai înaltă calificare îşi continuă de aici drumurile spre zonele cele mai diverse ale ţării, drumuri nu o dată de mare di­ficultate, care pot dura de la clte­­va zile la clteva săptămîni. De mare importanţă este deopotrivă pregătirea tehnică pentru drum — căci, aşa cum în cais unei nave încărcătura trebuie repartizată după reguli precise, şi aici, de la repartizarea uniformă a greutăţii pe autotren, pină la ancorarea u­­tilajului de şa, totul trebuie pre­gătit şi realizat cu rigoarea inaltei răspunderi. O parte din imaginea a ceea ce presupune această mun­că ne-am putut-o face dintr-un film artistic românesc — „Cursa“ — difuzat recent de televiziune. Realitatea depăşeşte însă cu mult ficţiunea artistică, în numeroase ritualii de viaţă adevărată, presă­rate cu momente de încordare şi decizii ce se cer luate in cîteva secunde uneori. Ajunge, de pildă, ca lărgirea cu o jumătate de me­tru a unei porţiuni de şosea să fie mai „slabă“ pentru ca uriaşul rutier să rişte dezechilibrul — cu consecinţe dintre cele mai grele, cu eforturi imediate impresionante de redresare. „Drumuri de maxi­mă răspundere şi pentru că — aşa cum ne mărturisea unul dintre in­terlocutori, Mihai Ion, şeful com­partimentului tehnic — ştii că ceea ce duci cu tine reprezintă sinteza de muncă, de efort, de gîndire şi sudoare a atîtor altora, din fabri­cile producătoare, pentru că ştii, deopotrivă, că utilajul pe care îl transporţi este aşteptat uneori „ca pîinea caldă“ de alţi oameni, pen­tru punerea în funcţiune a unui obiectiv industrial. Sintem­ — a­­dăuga el, cu mindrie neostentati­vă — o verigă de transmitere a efortului comun către construcţia de viitor la care ne ştim,, astfel, şi noi participanţi“. Participanţi la construcţia de vi­itor, el, cel de la agabaritice au acum, în aceste zile, o vară fier­binte a muncii — şi oglindind-o pe a lor avem imaginea intensi­tăţii muncii din marile unităţi in­dustriale bucureştene pentru a răspunde cu tot mai mare prompti­tudine cerinţelor sporite ale eco­nomiei naţionale, sarcinilor de ex­port. Pe drumul spre Constanţa, pe obişnuitul drum spre litoral fluxul ngabariticelor este de astă dată parcă mai intens decit ori­­cînd. Intr-un timp extrem de scurt, de două săptămîni, 12 uti­laje au făcut drumul dintre Bucu­reşti şi Constanţa-port cu oale de zgură de la IMGB, cu decantoare pentru industria chimică de la IUC Griviţa Roşie şi unităţile si­milare din Rimnicu Vilcea şi Bu­zău, cazane industriale pentru în­călzire de la „Vulcan",­ utilaje pen­tru hidro şi termocentrale de la IMGB, maşini unelte de la IMUAB, Intre destinaţii — din îndepărtata Japonie pină in U R.S.S., Egipt ori Siria, Titu Mutici, Petru Sorescu, Con­stantin Ciubotaru, Ştefan Rădu­­canu, şeful de coloană Nicolae Io­­nescu— sunt numai ciţiva dintre a­­ceşti şoferi ai curajului şi inaltei răspunderi de care ne vorbeşte cu mindrie şi şefa compartimentului exploatare, Olga Orbeşteanu. Mesajele muncii bucureştenilor pe drumurile ţării d­in zilele fier­binţi de August... V­ihai BARBULESCU La I.U.C. „Gri­­vița Roşie“ se pregătesc pentru expediere noi u­­tilaje destinate exportului Amplă mobilizare a locuitorilor satelor la executarea exemplară a lucrărilor de toamnă (Urmare din pag. 1) pant­a de insăm­inţare a orzului şi griului se pregăteşte şi ea, cu deosebită gr­ă. întreaga atenţie este concentrată spre calitatea fiecărei lucrări, incepind cu verigile de bază, arătura şi pregătirea patului germinativ. Anul acesta, atit la orz, cit şi la grîu, producţiile obţinute nu au fost la nivelul posibilităţilor de care dispunem. Pentru ca in 1987 să atingem producţii la nivelul celor realizate în ju­deţul Olt, aplicind Întocmai indicaţiile secretarului general al partidului, am ge­neralizat in toate unităţile consiliului executarea arăturilor cu pluguri echipate cu scormonitor, care asigură alinarea in profunzime a terenului. Pentru anul vi­itor, cultura de griu va fi amplasată după floarea-soarelui, cartofi timpurii şi soia — a cărei recoltare o vom începe în curind — după porumb şi numai o suprafaţă mică după păioase, in primul an. Din întreaga suprafaţă pentru grîu ZOO ha au fost scarificate şi peste 500 ha fertilizate. După culesul florii-soarelui ara trecut imediat la arat şi la adminis­trarea Îngrăşămintelor chimice, încă de pe acum, prin amplasare, s-au luat mă­suri ca o bună parte din suprafaţa cu grîu să beneficieze de irigaţii, pentru asigurarea udărilor de răsărire. Şi în grădinile de legume se acţio­nează cu forţe sporite la întreţinerea culturilor duble şi succesive şi la strînsul roadelor şi irigarea plantelor". Străbătînd cîmpul şi grădinile, am con­semnat pretutindeni o organizare temei­nică a muncii. Culesul porumbului se desfăşoară, potrivit programelor, in ma­joritatea unităţilor consiliului. Iată, însă, că la Cerbean­ca, deşi­ există condiţii, recoltatul a demarat lent, iar la C.A.P. Ciofliceni, deşi plantele au ajuns la ma­turitate, cooperatorii încă aşteaptă De ce? RITM INTENS LA STRÎNSUL PORUMBULUI Pe la ceasurile amiezii ne-am aflat printre cooperatorii de la ferma vegetală Buriaşi a C.A.P. PERIŞ. Pe o solă de 50 hectare, peste 150 de locuitori ai co­munei, care au preluat în acord global cultura, culegeau manual porumbul, eli­berau terenul de coceni. In lan, lucrînd alături de săteni, l-am intilnit pe Dumi­tru Canelea, preşedintele unităţii, , care ne-a spus: „Toţi locuitorii comunei sunt mobilizaţi la lucrările de sezon, cu prio­ritate la strînsul porumbului şi elibera­rea terenului de coceni. Cooperatorii din comuna noastră au primit cu multă bucurie şi satisfacţie măsurile adoptate, din iniţiativa secretarului general al parti­dului, privind îmbunătăţirea sistemului de retribuire la natură. Perfecţionarea acestui sistem, precum şi celelalte mă­suri de stimulare constituie şi pentru noi un nou şi puternic imbold pentru a executa lucrările agricole in perioada optimă şi la un înalt nivel calitativ, în vederea obţinerii unor producţii cit mai mari“. Organizarea temeinică a muncii Îşi spune cuvin­tul. Zeci de căruţe, tractoare cu cupluri de remorci transportă porumb la F.N.C. Periş. Culegătorii acţionează in lanuri din zori şi pină la căderea în­tunericului, atit la adunatul recoltei, cât şi la tăiatul şi glugitul cocenilor. BAZA TEMEINICA VIITOARELOR RECOLTE DE CEREALE Dialogul cu Inginerul şef al C.A.P. CIOLPANI, Constantin Dobre, l-am pur­tat pe una dintre solele unde o formaţie de tractoare ara şi fertiliza terenul după floarea-soarelui, pentru griu. „Ţinînd cont da deficienţele manifestate anul acesta în activitatea noastră — la griu, de pildă, prevederile de plan nu au fost îndepli­nite — ne-am propus să acţionăm astfel ca in 1987 să obţinem producţii sporite atit la grîu, cit şi la orz. Pentru aceasta, pre­gătim încă de pe acum, temeinic, cam­pania de insăminţare. Din cele 440 ha care se vor cultiva cu griu, mai bine de 300 ha au fost afinate. O dată cu pre­gătirea terenului se incorporează şi in­­grăşămintele chimice. Prin amplasarea culturilor de cereale păioase, in 1987, su­prafaţa acestora la irigat va creşte. Cele 4 semănători pentru cereale păioase sunt deja reglate în rînduri dese, verificate şi pregătite de mecanizatorii care vor lucra cu ele“. PE CÅND UN TRANSPORT CORESPUNZĂTOR AL LEGUMELOR? Din câmp, la grădina de legume Piscu a cooperativei agricole CIOLPANI. Deşi au trecut ceasurile amiezii, cimpul cu­noaşte o vie animaţie, caracteristică vâr­fului de campanie. Zeci de grădinari, printre care Elena Ghermăneşteanu, Ion Stancu, Olar­u Gherghiţa, Constantin Drăghici, legumicultori de frunte care obţin de­ pe suprafeţele ce le au în cadrul acordului global producţii mari de legume, culeg, sortează şi pregătesc pentru livrare roşiile, vinetele şi ardeiul gras, întreţin culturile duble şi succe­sive. Zilnic se recoltează peste 10 tone de legume. Grădina este curată, nu se vede nici măcar un fir de buruiană, iar plantelor li se asigură la timp apa ne­cesară. Totuşi brigadierul Constantin Drăghici este nemulţumit, şi pe bună dreptate. „Vedeţi — şi ne arată o stivă de lăzi cu roşii ce se pirjd­eau la soare — sunt mai bine de 6 tone care zac de 5 zile, de când reprezentanţii Fabricii de conserve din Buftea nu au venit să le ridice“. Ceva mai încolo, tot în „aştep­tare“, peste 3 tone de vinete şi ardei gras. Motivul? I.L.F. Militari a „ocolit“ grădina Fiscu, trimiţînd maşină doar pentru grădina Izvorani. Se impune ca factorii de răspundere (atit de la I.L.F. Militari, rit şi de la Fabrica de conserve Buftea) să ia măsuri grabnice pentru înlăturarea acestor de­ficienţe care nu pot duce decit la de­precierea recoltelor. __ Dan FILIPESCU în unităţile Sectorului Agricol Ilfov" recoltatul florii­şi ultimele suprafeţe .parelui se desfăşoară

Next