Informatia Bucureştiului, septembrie 1986 (Anul 34, nr. 10219-10244)
1986-09-01 / nr. 10219
. V LA FIECARE LOC DE MUNCA, IN FIECARE SCHIMB DE LUCRU, PRODUCTII PESTE PLAN CÎT MAI MARI! Prin utilizarea intensiva a capacitatilor de producție Acţionînd cu dăruire patriotică pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan, oamenii muncii de la I.M.G.B. au încheiat luna august cu noi realizări, fapt care a condus la majorarea sporurilor de producţie obţinute de la începutul anului, care se cifrează astfel la : 460 tone utilaj metalurgic, 475 tone blocuri şi bare forjate, 500 tone oţel aliat, 7 500 kW motoare electrice. De menţionat, totodată, că aceste sporuri au fost obţinute în condiţiile creşterii productivităţii muncii cu 1114 lei/persoană şi reducerii costurilor de fabricaţie cu peste 6 milioane lei. Sunt rezultate care reflectă eforturile depuse de colectivul nostru pentru folosirea la indici superiori a timpului de lucru, autoarelor aflate In dotare — ne-a spus directorul tehnic al întreprinderii, Inginerul Constantin Dicu. Din acest an am generalizat aplicarea unor metode moderne de tehnică de calcul, corelind optim — in funcţie de profilul secţiilor şi structura comenzilor — factorii ce determină desfăşurarea ritmică, la înalţi parametri calitativi, a proceselor de fabricaţie. Programarea activităţii, lansarea şi urmărirea executării comenzilor cu ajutorul calculatorului constituie tot atitea pirghii de influenţă pozitivă ale căror efecte se regăsesc in Încărcarea capacităţilor la un indice maxim, de sută la sută. în acelaşi timp, la Iniţiativa secţiilor fruntaşe — mecanică I, turbine, forjă grea — a fost introdus un nou sistem de alcătuire a echipelor în componenţa lor intrind membri ai compartimentelor de întreţinere, precum şi cadre tehnico-inginereşti care acordă permanent asistenţă tehnică. Ca urmare, volumul stagnărilor accidentale a scăzut continuu. Rx. C. MUNCITORI, TEHNICIENI, INGINERI ! Acţionaţi în spirit revoluţionar, cu înaltă răspundere, la fiecare loc de muncă, pentru folosirea optimă a capacităţilor de producţie şi sporirea continuă a productivităţii muncii, în scopul realizării unor producţii peste plan cu mai mari I Zarzi, în agricultură Eroismul cotidian — emblemă a activităţii unui destoinic colectiv La drum, cu produse gigant ale industriei bucureştene Pe calea Griviţei. Ungă club d in Incinta întreprinderii de Utilaj Chimic îşi are pupitrul de comandă una din cele mai importante unităţi de transporturi auto : Autobaza 2 a ITA-CIUTMR. Argumentarea afirmaţiei se află In faptele cotidiene ale colectivului de oameni al muncii de aici care are în sarcină transportul utilajelor de volum şi greutăţi, de dimensiuni neobişnuite, produse de mari întreprinderi bucureştene pentru obiectivele de investiţii industriale din ţară ori pentru export, în limbajul transporturilor rutiere ele se numesc agabaritice. Drumurile încep îndeobşte de cu noapte — căci pentru ieşirea la larg, cum s-ar spune, adică pe centura Bucureştiului e nevoie de această perioadă de calm a circulaţiei în marele oraş, trebuie scoase de sub tensiune sau ridicate firele de alimentare pentru tramvaie şi troleibuze, cele de electricitate, sunt de luat o serie întreagă de măsuri pregătitoare pentru a putea face posibilă trecerea trailerelor cu 16 osii sau mai mult, ce poartă produse de ciţiva metri Înălţime. In mod obişnuit spre zori se iese din Bucureşti. La bordul giganţilor rutieri — oameni încercaţi, şoferile cea mai înaltă calificare îşi continuă de aici drumurile spre zonele cele mai diverse ale ţării, drumuri nu o dată de mare dificultate, care pot dura de la clteva zile la clteva săptămîni. De mare importanţă este deopotrivă pregătirea tehnică pentru drum — căci, aşa cum în cais unei nave încărcătura trebuie repartizată după reguli precise, şi aici, de la repartizarea uniformă a greutăţii pe autotren, pină la ancorarea utilajului de şa, totul trebuie pregătit şi realizat cu rigoarea inaltei răspunderi. O parte din imaginea a ceea ce presupune această muncă ne-am putut-o face dintr-un film artistic românesc — „Cursa“ — difuzat recent de televiziune. Realitatea depăşeşte însă cu mult ficţiunea artistică, în numeroase ritualii de viaţă adevărată, presărate cu momente de încordare şi decizii ce se cer luate in cîteva secunde uneori. Ajunge, de pildă, ca lărgirea cu o jumătate de metru a unei porţiuni de şosea să fie mai „slabă“ pentru ca uriaşul rutier să rişte dezechilibrul — cu consecinţe dintre cele mai grele, cu eforturi imediate impresionante de redresare. „Drumuri de maximă răspundere şi pentru că — aşa cum ne mărturisea unul dintre interlocutori, Mihai Ion, şeful compartimentului tehnic — ştii că ceea ce duci cu tine reprezintă sinteza de muncă, de efort, de gîndire şi sudoare a atîtor altora, din fabricile producătoare, pentru că ştii, deopotrivă, că utilajul pe care îl transporţi este aşteptat uneori „ca pîinea caldă“ de alţi oameni, pentru punerea în funcţiune a unui obiectiv industrial. Sintem — adăuga el, cu mindrie neostentativă — o verigă de transmitere a efortului comun către construcţia de viitor la care ne ştim,, astfel, şi noi participanţi“. Participanţi la construcţia de viitor, el, cel de la agabaritice au acum, în aceste zile, o vară fierbinte a muncii — şi oglindind-o pe a lor avem imaginea intensităţii muncii din marile unităţi industriale bucureştene pentru a răspunde cu tot mai mare promptitudine cerinţelor sporite ale economiei naţionale, sarcinilor de export. Pe drumul spre Constanţa, pe obişnuitul drum spre litoral fluxul ngabariticelor este de astă dată parcă mai intens decit oricînd. Intr-un timp extrem de scurt, de două săptămîni, 12 utilaje au făcut drumul dintre Bucureşti şi Constanţa-port cu oale de zgură de la IMGB, cu decantoare pentru industria chimică de la IUC Griviţa Roşie şi unităţile similare din Rimnicu Vilcea şi Buzău, cazane industriale pentru încălzire de la „Vulcan", utilaje pentru hidro şi termocentrale de la IMGB, maşini unelte de la IMUAB, Intre destinaţii — din îndepărtata Japonie pină in U R.S.S., Egipt ori Siria, Titu Mutici, Petru Sorescu, Constantin Ciubotaru, Ştefan Răducanu, şeful de coloană Nicolae Ionescu— sunt numai ciţiva dintre aceşti şoferi ai curajului şi inaltei răspunderi de care ne vorbeşte cu mindrie şi şefa compartimentului exploatare, Olga Orbeşteanu. Mesajele muncii bucureştenilor pe drumurile ţării din zilele fierbinţi de August... Vihai BARBULESCU La I.U.C. „Grivița Roşie“ se pregătesc pentru expediere noi utilaje destinate exportului Amplă mobilizare a locuitorilor satelor la executarea exemplară a lucrărilor de toamnă (Urmare din pag. 1) panta de insăminţare a orzului şi griului se pregăteşte şi ea, cu deosebită gră. întreaga atenţie este concentrată spre calitatea fiecărei lucrări, incepind cu verigile de bază, arătura şi pregătirea patului germinativ. Anul acesta, atit la orz, cit şi la grîu, producţiile obţinute nu au fost la nivelul posibilităţilor de care dispunem. Pentru ca in 1987 să atingem producţii la nivelul celor realizate în judeţul Olt, aplicind Întocmai indicaţiile secretarului general al partidului, am generalizat in toate unităţile consiliului executarea arăturilor cu pluguri echipate cu scormonitor, care asigură alinarea in profunzime a terenului. Pentru anul viitor, cultura de griu va fi amplasată după floarea-soarelui, cartofi timpurii şi soia — a cărei recoltare o vom începe în curind — după porumb şi numai o suprafaţă mică după păioase, in primul an. Din întreaga suprafaţă pentru grîu ZOO ha au fost scarificate şi peste 500 ha fertilizate. După culesul florii-soarelui ara trecut imediat la arat şi la administrarea Îngrăşămintelor chimice, încă de pe acum, prin amplasare, s-au luat măsuri ca o bună parte din suprafaţa cu grîu să beneficieze de irigaţii, pentru asigurarea udărilor de răsărire. Şi în grădinile de legume se acţionează cu forţe sporite la întreţinerea culturilor duble şi succesive şi la strînsul roadelor şi irigarea plantelor". Străbătînd cîmpul şi grădinile, am consemnat pretutindeni o organizare temeinică a muncii. Culesul porumbului se desfăşoară, potrivit programelor, in majoritatea unităţilor consiliului. Iată, însă, că la Cerbeanca, deşi există condiţii, recoltatul a demarat lent, iar la C.A.P. Ciofliceni, deşi plantele au ajuns la maturitate, cooperatorii încă aşteaptă De ce? RITM INTENS LA STRÎNSUL PORUMBULUI Pe la ceasurile amiezii ne-am aflat printre cooperatorii de la ferma vegetală Buriaşi a C.A.P. PERIŞ. Pe o solă de 50 hectare, peste 150 de locuitori ai comunei, care au preluat în acord global cultura, culegeau manual porumbul, eliberau terenul de coceni. In lan, lucrînd alături de săteni, l-am intilnit pe Dumitru Canelea, preşedintele unităţii, , care ne-a spus: „Toţi locuitorii comunei sunt mobilizaţi la lucrările de sezon, cu prioritate la strînsul porumbului şi eliberarea terenului de coceni. Cooperatorii din comuna noastră au primit cu multă bucurie şi satisfacţie măsurile adoptate, din iniţiativa secretarului general al partidului, privind îmbunătăţirea sistemului de retribuire la natură. Perfecţionarea acestui sistem, precum şi celelalte măsuri de stimulare constituie şi pentru noi un nou şi puternic imbold pentru a executa lucrările agricole in perioada optimă şi la un înalt nivel calitativ, în vederea obţinerii unor producţii cit mai mari“. Organizarea temeinică a muncii Îşi spune cuvintul. Zeci de căruţe, tractoare cu cupluri de remorci transportă porumb la F.N.C. Periş. Culegătorii acţionează in lanuri din zori şi pină la căderea întunericului, atit la adunatul recoltei, cât şi la tăiatul şi glugitul cocenilor. BAZA TEMEINICA VIITOARELOR RECOLTE DE CEREALE Dialogul cu Inginerul şef al C.A.P. CIOLPANI, Constantin Dobre, l-am purtat pe una dintre solele unde o formaţie de tractoare ara şi fertiliza terenul după floarea-soarelui, pentru griu. „Ţinînd cont da deficienţele manifestate anul acesta în activitatea noastră — la griu, de pildă, prevederile de plan nu au fost îndeplinite — ne-am propus să acţionăm astfel ca in 1987 să obţinem producţii sporite atit la grîu, cit şi la orz. Pentru aceasta, pregătim încă de pe acum, temeinic, campania de insăminţare. Din cele 440 ha care se vor cultiva cu griu, mai bine de 300 ha au fost afinate. O dată cu pregătirea terenului se incorporează şi ingrăşămintele chimice. Prin amplasarea culturilor de cereale păioase, in 1987, suprafaţa acestora la irigat va creşte. Cele 4 semănători pentru cereale păioase sunt deja reglate în rînduri dese, verificate şi pregătite de mecanizatorii care vor lucra cu ele“. PE CÅND UN TRANSPORT CORESPUNZĂTOR AL LEGUMELOR? Din câmp, la grădina de legume Piscu a cooperativei agricole CIOLPANI. Deşi au trecut ceasurile amiezii, cimpul cunoaşte o vie animaţie, caracteristică vârfului de campanie. Zeci de grădinari, printre care Elena Ghermăneşteanu, Ion Stancu, Olaru Gherghiţa, Constantin Drăghici, legumicultori de frunte care obţin de pe suprafeţele ce le au în cadrul acordului global producţii mari de legume, culeg, sortează şi pregătesc pentru livrare roşiile, vinetele şi ardeiul gras, întreţin culturile duble şi succesive. Zilnic se recoltează peste 10 tone de legume. Grădina este curată, nu se vede nici măcar un fir de buruiană, iar plantelor li se asigură la timp apa necesară. Totuşi brigadierul Constantin Drăghici este nemulţumit, şi pe bună dreptate. „Vedeţi — şi ne arată o stivă de lăzi cu roşii ce se pirjdeau la soare — sunt mai bine de 6 tone care zac de 5 zile, de când reprezentanţii Fabricii de conserve din Buftea nu au venit să le ridice“. Ceva mai încolo, tot în „aşteptare“, peste 3 tone de vinete şi ardei gras. Motivul? I.L.F. Militari a „ocolit“ grădina Fiscu, trimiţînd maşină doar pentru grădina Izvorani. Se impune ca factorii de răspundere (atit de la I.L.F. Militari, rit şi de la Fabrica de conserve Buftea) să ia măsuri grabnice pentru înlăturarea acestor deficienţe care nu pot duce decit la deprecierea recoltelor. __ Dan FILIPESCU în unităţile Sectorului Agricol Ilfov" recoltatul floriişi ultimele suprafeţe .parelui se desfăşoară