Informatia Bucureştiului, octombrie 1986 (Anul 34, nr. 10245-10271)

1986-10-14 / nr. 10256

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VA 1 ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI ANUL XXXIV - Nr. 10 256 4 PAGINI - 50 BANI Marti 14 octombrie 1986 . J Toamna J l Anotimpul de aramă s-a instalat te- i­­­meinic, intimpinindu-ne paşii cu vie- 1 t galabilul său covor de „monede“ foş- l i nitoare şi ruginii. Timp al înfăptuirilor, 1 I al culesului şi meditaţiei, iată pragul l­a iernii şi anticamera anului cel nou, care i­­ vine atît de promiţător. Cromatica ' 1 toamnei depăşeşte orice închipuire, ne - 1 desfată ochiul şi sufletul, iar generozi- i­­ ta­tea proverbială cu care comunică pro- ' t priile noastre simţăminte, adevărurile l 1 existenţei, defineşte caracterul ei bene- I V fie pentru pămîntean. Este, dacă vreţi, * ț ca o baie de tihnă şi realism ! Tocmai 1 1 de aceea toamna poate fi comparată cu­­ vîrsta deplinei maturităţi cind incoro- ţ­­ nează, cu cununa de laur a bucatelor, l­a fruntea înaltă şi înţeleaptă a MUNCII. V ţ Aşa se şi cuvine !­­ Cîndva, la începutul secolului al­­ XX-lea, care, acum, e aproape pe sfir- I Ştte, Bacovia scria sub titlul „Toamna“ : I­­ Se-aude şi-un clopot de şcoală, 7 E vint, 1 1 Şi-i pustiu dimineaţa ; Hirtii şi cu frun-­­ 1 ze de-avalma, / Fac roată-n vîrteje, pe-o i­­ piaţă U Se uită in zări catedrala, I Cu­­ turnu-i sever şi trufaş ; / Grădina ora-­­ ţ­­ului plinge, 7 Şi-aruncă frunzişu-n o­ ţ­­­raş. 7/ Şi vine, ca-n vremi de demult 7 1 I Din margini un bucium de-alarmă. 7 E l­a toamnă... (1903). Melancolia marginii de­­ t­ig, pe care o cinta, elegiac, poetul, l-a­­ stins în penumbra timpului. Oraşul ara-­ tă acum altfel, ferestrele — milioane şi­­ milioane de ferestre noi — privesc ca­­ nişte ochi plini de candoare lumea de­­ astăzi. Indiferent de anotimp, la ora I plecării copiilor spre şcoală primăvara ţ inundă străzile. Cind sunt în drum­­ spre locul de muncă părinţii — s-ar păr­­­rea că energica vară se revarsă preţu-i tindant. Fireşte, pensionarii — cu părul I lor ca o creastă de munte înzăpezită — I sunt cei mai demni reprezentanţi al i toamnei... Anotimpurile generaţiilor­­ îşi dau astfel mina intr-o fierbinte şi o fecundă comuniune de simţire şi crez. ţ Toamna — anotimpul împlinirilor. - ţ MIHAI STOIAN La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu Preşedintele Republicii Liberia, Samuel Kanyon Doe, va efectua o vizită oficială de prietenie in tara noastră la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii So­cialiste România, Samuel Kanyon Doe, preşedintele Republicii Liberia, va efectua o vizită oficială de prietenie în țara noastră in a doua decadă a lunii octombrie 1986. In spiritul orientărilor şi indicaţiilor tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Note obiectiv® energetice racordate cit mai grabnic la circuitul productiv PRIMUL GRUP AL TERMOCENTRALEI „PROGRESUL"­­LA TERMEN IN FUNCŢIUNE! în aceste zile, pe şantierul viitoarei termocentrale „Pro­gresul“, din sudul oraşului, activitatea constructorilor şi montorilor cunoaşte înalte ritmuri de lucru. Aşadar, o puternică mobilizare de for­ţe, deoarece, se ştie, primul grup al acestui important o­­biectiv urmează să fie conec­tat la sistemul energetic na­ţional în luna noiembrie, res­pectarea strictă a termenului prevăzut reprezentând o sar­cină majoră pe care toate co­lectivele de muncă implicate trebuie să o onoreze exem­plar. Montajul primei turbine se apropie de faza finală. Echi­pele conduse de Ștefan U­­drescu și Frangu Neagu de la Antrepriza „Energomontaj“ Îşi fac, aici, pe deplin dato­ria. Printre fruntaşi îşi în­scriu numele şi membrii e­chipelor TRUSTULUI „E­­NERGOCONSTRUCŢII“, co­lectivele conduse de Vlad Grigore, Radu Constantin şi Gh­eorghe Marian, muncind intens la definitivarea lucră­rilor in sala maşinilor şi la staţia de tratare a apei. — Cunoaştem cu toţii im­portanţa deosebită a acestei noi termocentrale — ne spu­nea mentorul Ştefan Udrescu — care atunci cînd va func­ţiona cu toate cele patru grupuri va spori cu 25 la sută puterea energetică in­stalată in Capitală, aburul tehnologic asigurînd, totoda­tă, şi îmbunătăţirea alimen­tării cu energie termică, prin reţeaua de termoficare, a ma­rilor cartiere învecinate. E­­conomia naţională are ne­voie de energie şi de aceea trebuie să depunem toate e­­forturile pentru încadrarea strictă in termenele de exe­cuţie prevăzute. Eficienţa eforturilor depuse de mentori şi constructori este însă din păcate dimi­nuată de faptul că unii fur­nizori continuă să intirzie li­vrarea unor subansambluri. — Intensificarea remarcabi­lă a activităţii pe şantier, consecinţă a acţiunilor între­prinse de comandamentul creat la nivelul Capitalei — sublinia ing. Adrian Pană, di­rigintele şantierului din partea beneficiarului. „ELECTRO­­CENTRALE“-Bucureşti — nu este susţinută corespunzător, încă de către unii furnizori. In urma apelurilor tovărăşeşti adresate întreprinderii „Elec- Val. VOICULESCU (Continuare in pag. a II-a) ! In curînd va intra în probe hidraulice­­ cazanul de 420 tone abur/oră întreprinderea „Electroaparataj“, secția montaj. Un nou lot de aparate de măsură este pregătit pentru a fi livrat beneficiarilor externi AGENDĂ URBANISTICĂ BUCUREŞTEANĂ 1986 Modernizarea unui important perimetru Cind tramvaiul iese din zo­na acoperită a Pasajului Muncii, bulevardul Mihai Bravu ţi se înfăţişează ca un mare şantier. Drumul pînă aici parcurge mari ar­tere unde construcţia de lo­cuinţe s-a dezvoltat puternic în ultimii ani. Prin ampla­sarea in acest perimetru a ansamblurilor de locuinţe Matei Ambrozie — Rimnicu Sărat (cu 2 000 apartamente), Dristor — Laborator (3 400 a­­partamente), Fizicienilor — care a înlocuit case­­ vechi, modeste, fără reţele edilitare, cu străzi croite parcă la în­­tîmplare — peisajul s-a în­noit radical: o arhitectură e­­legantă, mult alb şi cărămi­dă aparentă, magazine spa­ţioase, de la o şcoală nouă ieşeau copiii... Nu departe metroul Pe barta principiilor unei sistematizări riguroase, moderne, menită să sporeas­că numărul şi calitatea func­ţiunilor urbane necesare unei Ileana COMAN (Continuare în pag­i­n­a) Înainte de a începe să scriu aceste rînduri, m-am î­ntîlnit cu o veche cunoştinţă, muncito­rul specialist Tudor Bă­lan, de la întreprinderea „Semănătoarea“, unul din­tre acei oameni, dintre a­­cei mulţi oameni a cărui vi­iţa se împlineşte neconte­nit prin muncă, prin rădă­cinile trainice şi durabi­le ale faptelor dăruite mai binelui întregii obşti. L-am ascultat multă vreme, po­­vestindu-mi despre ulti­ma sa propunere de inova­ţie, care i-a dat multă bă­taie de cap, dar merită — îmi zicea Bălan — pentru că „iată, sporeşte şi pro­ductivitatea muncii, se Îmbunătăţeşte şi calitatea operaţiilor de matriţare, e o perioadă cind gindirea tehnică trebuie să-şi lăr­gească necontenit orizontul, fiind o datorie muncitoreas­că de prim­ă mărime“. Sorin N­OLBAN (Continuare în pag. a lll-a) Un adevăr de viaţă confirmat cu prisosinţă: „Lăcomia pierde omenia'' a cît mai multe struc­turi de blocuri. In ima­gine, aspect de şantier din zona şoselei Mihai Bravu — Piaţa Muncii Constructorii folosesc din plin condiţiile bune pe care le oferă aceste zile însorite acţion­înd un ritm susţinut pentru montarea şi închiderea

Next