Informatia Bucureştiului, decembrie 1986 (Anul 34, nr. 10297-10322)
1986-12-01 / nr. 10297
ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREȘTI AL P.C.R. 1 1 AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI ANUL XXXIV - Nr. 10 297 8 PAGINI - 50 BANI Luni 1 decembrie 1984 ■ émtmuk.I I. II ■■■!!■■■■■■ ! ii în spiritul indicaţiilor formulate de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU Acţiuni energice pentru ca în luna decembrie să se obţină realizări maxime in producţie Am păşit în ultima lună a acestui an, hotăritoare pentru realizarea integrală a planului pe 1986, în fiecare întreprindere, în fiecare loc de muncă. Pentru obţinerea unui cit mai înalt randament productiv, decisive sunt acum organizarea riguroasă a producţiei, respectarea fermă a disciplinei tehnologice, valorificarea superioară a timpului de lucru. Aşa cum a cerut secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, fiecare zi de muncă să se încheie cu realizări maxime. Sub semnul acestor cerinţe majore se acţionează în toate unităţile economice bucureştene, cu hotărîrea de a încheia cu rezultate cit mai bune acest prim an al celui de-al Vlll-lea cincinal, de a pregăti în mod optim producţia anului 1987, astfel incit să se asigure creşterea continuă a, contribuţiei industriei bucureştene la realizarea obiectivelor dezvoltării economice intensive, la transpunerea neabătută in viaţă a istoricelor hotărîri adoptate de Congresul al Xlil-lea al Partidului. Astăzi, consemnăm fapte de muncă revelatoare pentru debutul viguros al activităţii in această primă decadă a lunii decembrie. — Relatări din întreprinderi bucureştene In pag. a IlI-a — întreprinderea „Automatica*. Aspect din secţia 6, unde, in aceste zile, sunt finalizate echipamente destinate punerii in funcţiune a unor importante obiective energetice îndeplinirea integrală a producţiei fizice, la toate sortimentele Realizarea exemplară a sarcinilor de export, asigurarea in cele mai bune condiţii a portofoliului de comenzi pentru 1987 Recuperarea oricăror ramineri in urmă, onorindu-se astfel toate contractele Aplicarea fermă a măsurilor din programul de perfecţionare a organizării şi modernizării producţiei Respectarea riguroasă a normelor de consum, reducerea consumurilor de materii prime, combustibili şi energie Punerea în funcţiune, la termenele planificate a tuturor obiectivelor din programul de investiţii Creşterea în ritm susţinut a productivităţii imuncii, ridicarea calităţii şi competitivităţii produselor Pregătirea temeinică a producţiei anului viitor OAMENI AI MUNCII DIN CAPITALA r aţionaţi cu spirit revoluţionar, cu înaltă răspundere, in fiecare unitate, la fiecare loc de muncă, pentru a asigura îndeplinirea exemplară a planului pe acest an la, toţi indicatorii, pentru a pregăti temeinic producţia celui de-al doilea an al actualului cincinal ! 68 DE ANI DE LA FĂURIREA STATULUI NATIONAL UNITAR ROHAN UNIREA - temelie de granită a demnităţii şi propăşirii patriei . Crearea statului naţional unitar a constituit o strălucita victorie istorică a luptei eroice, îndelungate a maselor populare pentru făurirea naţiunii române, a marcat împlinirea visului secular al tuturor românilor de a trăi uniţi in graniţele ace- leiaşi ţări, într-un stat unic, liber şi independent. * NICOLAE CEAUŞESCU* Unirea într-un singur stat independent şi suveran a naţiunii române, al cărei apogeu a fost marcat la 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia, reprezintă in istoria noastră naţională un moment de importanţă fundamentală pentru destinele poporului român. Idealul unităţii de neam şi apoi al unităţii naţionale a constituit o permanenţă a gindirii şi acţiunii generaţiilor de înaintaşi. La 1850 marele istoric şi revoluţionar democrat Nicolae Bălcescu scria : „Unitatea naţională fu visarea iubită a voievozilor noştri cei viteji, a tuturor bărbaţilor noştri cei mari, care întrupară in sine Individualitatea şi cugetarea poporului spre a o manifesta lumii. Pentru dînsa ei trăirâ, munciră, suferiră şi muriră*. Generaţia lui Bălcescu avea să înfăptuiască, la 1859, unirea Moldovei cu Muntenia care a stat la baza făuririi statului naţional român modern şi sa realizeze dezideratul independenţei depline de stat a Româniiei la 1877, aceste două momente constituindu-se în piloni puternici pe care s-au fixat, in 1918, temeliile statului unitar naţional. Acest ideal secular a! milioanelor de români s-a împlinit prin acţiunea hotărîtă a maselor populare, a întregii naţiuni române în procesul amplelor transformări înnoitoare generate de prăbuşirea, la sfîrşitul primului război mondial, a Imperiilor multinaţionale din centrul şi răsăritul Europei. In aceste condiţii, românii din Transilvania şi Banat, urmînd exemplul altor fraţi de-ai lor care-şî proclamaseră dreptul la autodeterminare şi la unire cu patria mamă, au trecut la pregătirea ultimului act al marii epopei naţionale — unirea Transilvaniei cu România La 15 noiembrie 1318, Consiliul Naţional Român cu sediul la Arad, a luat în discuţie locul de convocare a Marii Adunări Naţionale. Toate argumentele au pledat pentru Alba-Iulia. „Am crezut că acest loc sfint este mai potrivit, îşi aminteşte Ştefan Cicio Pop, pentru că aici voivodul cu numele de arhanghel, deşi numai pentru o clipă, a înfăptuit unitatea, naţională, dar mai ales cî aici au fost sfărîmaţi in ceaţă Horia, Cloşca şi Crişana, aici a fost întemniţat craiul munţilor, Avram lanca. * a fost chinuit şi pălmuit" în zilele de 29 vo 20 noiembrie ca la un semnal, zeci de mii de români au purces spre Alba Iulia o dată cu delegaţii desemnaţi- Linirea urma să fii deci:." într-un mare plebiscit nu ooar în frunte se aflau moții kri la nou şi muntenii lui Horn» de sub poalele răsăritene nie Bihariei. „Vin cu sumane albe de lină, cu •••!ciuli ţuguiate, ru puştile pe umăr, pe jos sau îni căruţe, scria un martor ocular. Ei sint primii. Dr. CONSTANTIN SOTORAN (Continuare în pag . ffal Pace si creaţie Omenirea a ajuns la un moment de răscruce in multi milenara ei istorie. Dezvoltarea impetuoasă a ştiinţei şi tehnicii a dus la un salt impresionant in civilizaţie. Planeta însăşi, în acest sfirşit de veac gi de mileniu, este alta decit cea ştiută de inaintaşi. Dar este alta şi nu bine, şi nu rău ! Alături de marile cuceriri ale progresului, nesăbuita cursă a înarmărilor de tot felul, îndeosebi nucleare, constituie la ora actuală un grav pericol pentru umanitate. Omenirea a ajuns la un moment de răscruce. Pacea nu are alternativă raţională; distrugerea vieţii pe Pimint, la care s-ar ajunge prin holocaustul termonuclear, nu poate fi socotită o alternativă, decit in minţile dezechilibrate. În stadiul în care se află lumea contemporană, pacea este singura soluţie. Dar pacea înseamnă, în primă şi ultimă instanţă, dezarmare, eliminarea conflictelor de nearena mondială, întronarea principiilor dreptului internaţional însufleţită de iniţiativele partidului şi statului nostru, atit de consecvent şi ferm promovate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, întreaga noastră naţiune s-a pronunţat în favoarea păcii şi a dezarmării cu prilejul referendumului de la 23 noiembrie, votînd pentru reducerea cu cinci la sută a efectivelor, armamentelor şi cheltuielilor militare, dovedind astfel întregii lumi că a sosit momentul trecerii de la vorbe la fapte, de la declaraţii de bune Intenţii la acţiunile concrete In favoarea păcii. Participînd la acest înalt moment de istorie contemporană, slujitorii culturii, artei şi ştiinţei socialiste, şi-au exprimat puternica lor năzuinţă de a-şi vedea întruchipate căutările creatoare in opere deasupra cărora să nu planeze spectrul Inspăimlntătorul neantului. Prof. univ. NICOLAE CALINOIU (Continuare in vag a V - ai Oraşul nostru - cît mai frumos, cit mai îngrijit ! Pe agenda gospodarilor din cartiere - lucrări de toamnă. In reţeaua comercială : O acţiune tradiţională „Luna cadourilor". ■ — peg. cfâ f-a — FESTIVALUL NAŢIONAL „CÎNTAREA ROMÂNIEI“. Mişcarea artistică de amatori puternic implicată in educaţia revoluţionară a maselor, în mobilizarea oamenilor muncii la îndeplinirea exemplară a sarcinilor de producție.- pag. a V-a - i i