Informatia Bucureştiului, iunie 1987 (Anul 34, nr. 10449-10474)

1987-06-10 / nr. 10457

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI VA ! INFORMAȚIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREȘTI AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI ANUL XXXIV - Nr. 10 457 4 PAGINI - 50 BANI Miercuri 10 iunie 1987 1T7 . D­I­­n spiritul orientărilor şi indicaţiilor subliniate de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU REALIZAREA PRODUCŢIEI PENTRU EXPORT-MI­­CAPACITĂŢII CREATOARE A FIECĂRUI COLECTIV UE MICĂ Definită, prin prisma cerinţelor majore ale dez­voltării în ritm susţinut a întregii noastre eco­nomii, drept sarcină prioritară ce trebuie să po­larizeze energiile creatoare ale fiecărui colectiv de muncă, realizarea exemplară a producţiei des­tinate exportului reprezintă o condiţie esenţială pentru încheierea cu rezultate cit mai bune a planului pe această lună şi pe semestrul întîi al anului. Din această perspectivă se impune, aşa cum a cerut tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, la recenta şedinţă a Co­mitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., să fie luate măsuri energice în toate unităţile pen­tru organizarea în aşa fel a producţiei încît, pretutindeni, la fiecare loc de muncă, să se re­zolve operativ toate problemele de care depinde, în ultimă instanţă, onorarea în cele mai bune condiţii de calitate şi eficienţă a comenzilor şi contractelor încheiate cu partenerii externi. Este de la sine Înţeles. In Îndeplinirea acestui deziderat major un rol deosebit de important îl au organele şi organizaţiile de partid, consiliile oamenilor muncii care au datoria de a acţiona cu înaltă răspundere, de a imprima un spirit de exigenţă revoluţionar în cadrul colectivelor de muncă, urmărind îndeaproape şi asigurând în permanenţă derularea optimă a producţiei pre­văzute pentru export în vederea respectării şi devansării termenelor de onorare a contractelor. Acum, cînd fiecare oră, fiecare zi au o va­loare deosebită pentru atingerea obiectivelor su­perioare stabilite pe luna iunie şi pe întregul semestru, sporirea substanţială a producţiei pentru export şi creşterea eficienţei acesteia re­prezintă, mai mult ca oricînd, măsura capacităţii şi forţei creatoare, a hotărîrii fiecărui colectiv de a transpune neabătut în viaţă vibrantele în­demnuri ale secretarului general al partidului, înfăptuind integral sarcinile prevăzute în plan. îndeplinirea în condiţii opti­me a contractelor de export are o semnificaţie deosebită pentru colectivul întreprinderii ,,Flacăra Roşie“ care, în aceas­tă lună, urmează să realizeze un volum de producţie substan­ţial sporit, corespunzător co­menzilor încheiate cu diferiţi parteneri de peste hotare. La secţia încălţăminte — unde 90 la sută din producţia aces­tei luni este destinată expor­tului — se depun eforturi stă­ruitoare pentru menţinerea unui ritm de lucru care să asigure respectarea întocmai a obligaţiilor contractuale în condiţii de înaltă calitate. „Unele sortimente au intrat de curând în nomenclatorul de fabricaţie , ne-a precizat in­ginera Angela Fache. Firesc, am luat măsuri ferme, pe linia utilizării intensive a capacită­ţilor, întăririi spiritului de or­dine şi disciplină la fiecare loc de muncă, folosirii unor teh­nologii moderne, eficiente. Pe această bază, preliminăm ca în luna iunie să obţinem peste prevederile de plan 2­000 pe­ " vechi de încălţăminte". Concret, au fost organizate linii şi brigăzi specializate, pe categorrii de produse, nominali­­zîndu-se cadrele tehnice de specialitate care să acorde a-Roxana COSTACHE (Continuare in pag a l1-a) Sectia turnătorie a întreprinderii de Maşini Grele — locul unde, sub semnul calităţii si eficienţei, începe geneza unor produse cu înalte performanţe ale tehnicii de virf \\ss\\ \ss(j\s\ |\ss\\\ Eforturi susţinute pentru a obţine producţii tot mai mari de legume Şi în acest început de săp­­tămînă se înregistrează pe întreg cuprinsul Sectorului Agricol Ilfov o puternică concentrare de forţe la efec­tuarea tuturor lucrărilor agri­cole specifice perioadei în ca­re ne aflăm, în spiritul sarci­nilor subliniate de secretarul general al partidului, la re­centa şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., lucrătorii ogoarelor, în frunte cu comuniştii, ac­ţionează energic pentru a pu­ne bază temeinică viitoarelor recolte. Ca şi la cultura mare, acum, în grădinile de legume s-a trecut,pe un front larg la întreţinerea mecanică şi ma­nuală a culturilor prăşitoare. Iată cîteva aspecte de campa­nie surprinse la C.A.P. Gruiu unde — ca şi în alte unităţi ale sectorului — activitatea nu cunoaşte clipe de răgaz. De la bun început se cuvine să precizăm faptul că în această aşezare există o veche tradiţie în cultivarea roşiilor timpurii, an de an unitatea livrînd la fondul de stat în­semnate cantităţi. Cei mai renumiţi sunt grădinarii din satele Gruiu, Lipia şi Siliş­tea, unde fiecare sătean a încheiat contracte, în acord Dan FILIPESCU (Continuare In pag a li­a) Din grădinile Sectorului Agricol Ilfov iau drumul pieţelor Capi­talei cantităţi tot mai mari de legume. In fotografie: o secvenţă surprinsă ieri la C.A.P. Dudeşti de la acţiunile de recoltare CIVILIZAŢIA STRĂZII ŞI ETICA RUTIERĂ nu Amenda se impune, dar ea reînvie florile călcate în pieii Numai cine n-a pus mina să plant­eze un pom sau o floare, să sape o peluză, să o ude şi să aştepte răbdător recompensa de frumuseţe pe care ne-o acordă cu generozi­tate natura, nu ştie cu ade­vărat valoarea unei investi­ţii pe care nimic nu o poate suplini în procesul firesc al înfrumuseţării vieţii cotidie­ne. Prezenţa naturii într-un mare oraş depăşeşte Umilele simplului deziderat estetic, ea se impune, în primul rînd, ca un însemn de civilizaţie, de respect şi grijă faţă de tot ceea ce mobilizează aspi­raţia noastră spre frumos. Să Octavian ANDRONIC (Continuare In pag a tit­at are! Dîmboviţa, apă dulce Am locuit, in tinereţe, pe malul Dîmboviţei. Plecam de acasă şi mă reîntorceam cu Dîmboviţa lingă inimă, numai că o vedeam ne­contenit aceeaşi, tulbure şi posomorită. Nu mi-aş fi închipuit nici­decum că, odată şi odată, chipul meu se va oglindi irizat in undele limpezi ale unei Dimboviţe renăscute şi transfigurate. Că bătrina Dimboviţă se va reîntoarce la starea ei pură din epocile primare, cînd ciobanul Bucur bea apă cu căuşul palmelor din cristalele ei fluide şi răcoritoare. Iată însă că imposibilul devine posibil şi că reîntoarcerea la le­gendă devine fapt tulburător de frumos şi adevărat. Dacă se spune că civilizaţiile industriale mutilează natura genuină — o excepţie fe­ricită dovedeşte că civilizaţia noastră socialistă procedează invers , purifică şi reprimeneşte natura. Şi cum multe capitale se sprijină pe o apă, se pare că Bucureştiul este în alta capitală din lume care a izbutit să-fi purifice pini la ţinuta de cleştar artera aortă, magistrala albastră care ii răsfrînge personalitatea. Este prima oară cind îmi e dat să aud aşa ceva prin întregul pă­ienjeniş informaţional şi sint sigur că vestea purificării Dîmboviţei ii va impresiona r­u numai pe ecologi, ci şi pe toţi iubitorii de fru­mos de la noi si de pretutindeni. Şi Dîmboviţa curge prin spaţiul ei modern, limpede ca lacrima, scăpărătoare ca lumina ochilor, curge fluentă şi armonioasă ca o simfonie,, printre pomii tineri transplantaţi pe lingă aleile estetice şi cu belvedere — curge pe un pat neted şi lin de beton, oglindind cerul cu astrele, oglindindu-mă şi pe mine, fostul ei vecin de ne­somn. Curge un ritm uşor de cintec : „Dimboviţă, apă dulce, I Cin’te bea n­u se mai duce“... Tată ce dar de preţ ne-a adus, in Cireşar, pri­măvara atit de mult aşteptată. ALEXANDRU ANDRIŢOIU

Next