Informatia Bucureştiului, septembrie 1987 (Anul 35, nr. 10527-10552)

1987-09-15 / nr. 10539

VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, ÎMPREUNĂ CU TOVARĂŞA ELENA CEAUŞESCU, ÎN JUDEŢUL CLUJ (Urmare din pac­­) procedeelor folosite, de calitatea produselor. Apreciind rezultatele obţinute, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut să se examineze posibili­­tăţile de modernizare în conti­­nuare a combinatului, de creş­tere a producţiei de oţeluri su­perioare şi diversificare mai largă a produselor, pentru valo­rificarea mai bună a metalului şi crearea unor posibilităţi din ce in ce mai mari pentru export. In acest sens, secretarul ge­neral al partidului a indicat să se elaboreze un program spe­cial pentru creşterea cu 50 la sută a producţiei, în cadrul ca­pacităţilor existente, fără con­strucţii noi, pe baza dotării com­­­binatului cu noi utilaje şi ma­şini moderne care să asigure o sporire continuă a productivităţii muncii, a eficienţei întregii ac­tivităţi. Adresindu-se, înainte de ple­carea din combinat, metalurgişti­­lor din Cimpia Turzii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu i-a felicitat pentru rezultatele obţinute pînă acum în dezvoltarea şi moderni­zarea acestei puternice unităţi, apreciind, totodată, că există încă mari posibilităţi pentru realizarea unor noi produse de înaltă tehnicitate, necesare ra­murilor de bază ale economiei naţionale Dialogul de lucru al se­cretarului general al partidului cu oamenii muncii din agricul­tura judeţului Cluj s-a desfăşu­­rat la STAŢIUNEA DE CER­­CETARI AGRICOLE DIN TURDA La sosire, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi de lu­crătorii acestei cunoscute unităţi de cercetare agricolă. Erau pre­zenţi Gheorghe David, ministrul agriculturii, Tiberiu Mureşan, preşedintele Academiei de Ştiin­ţe Agricole şi Silvice, reprezen­tanţi ai organelor locale de partid şi de stat, ai direcţiei agricole judeţene. Secretarul general al parti­dului este informat de gazde că, în conformitate cu obiectivele din etapa actuală a noii revo­ luţii agrare, colectivul de oa­­meni ai muncii din cadrul sta­ţiunii acţionează cu hotărîre pentru realizarea unei agricul­turi intensive, prin crearea de soiuri şi hibrizi de înaltă pro­ductivitate şi rezistenţă sporită la boli şi dăunători, elaborarea unor tehnologii de cultură tot mai perfecţionate, astfel încît să se obţină producţii mari, sigure şi stabile, menite să contribuie la creşterea generală a producţi­ei agricole. In continuare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au fost invitaţi să viziteze EXPOZIŢIA REA­LIZĂRILOR AGRICULTURII JUDEŢULUI CLUJ, care înfăţi­şează rezultatele dobîndite în ultimii ani în direcţia dezvoltă­rii intensive a producţiei vege­tale şi animaliere, eforturile ce se depun pentru folosirea cu chibzuinţă şi randament sporit a fondului funciar, a puternicei baze materiale de care dispun unităţile agricole, pentru înde­­plinirea integrală a programelor din acest sector. Urmărind înfăptuirea obiecti­velor noii revoluţii agrare, orga­­nizîndu-şi mai bine activitatea, mai multe unităţi agricole de stat si cooperatiste au obţinut, în acest an, recolte de grîu şi orz de peste 8 000 kg la hectar. Sunt prezentate, apoi, principa­lele direcţii de acţiune în ve­derea creşterii producţiei agri­cole. S-a subliniat că, în urma indicaţiilor date de secretarul general al partidului la prece­denta vizită de lucru, s-a trecut la materializarea unui program de­ amenajare complex în bazine hidrografice mari, în timpul vizitării expoziţiei a­­gricole a judeţului au fost pre­zentate, de asemenea o variată gamă de produse agricole, precum şi exemplare de anima­le din unităţile agricole de stat şi cooperatiste, din gospodăriile populaţiei, realizări ale micii in­dustrii din cooperativele agri­cole de producţie. La plecare, adresîndu-se cerce­tătorilor, celorlalţi lucrători din agricultura judeţului prezenţi la această analiză, tovarăşul Nicolae Ceauşescu i-a felicitat pentru re­zultatele bune obţinute in direc­ţia creşterii producţiei atît în cadrul staţiunii, cit si în unită­ţile agricole, apreciind că trebuie să se acţioneze în continuare cu şi mai multă energie pentru va­lorificarea superioară a posibili­tăţilor de care dispune agricul­tura judetului Cluj. S-a vizitat, în continuare, COM­BINATUL DE FIBRE, CELU­LOZA SI HÎRTIE DEJ, ale că­rui produse, datorită caracteris­ticilor lor tehnice si parametri­lor superiori de calitate, sunt a­­preciate atît in tară, cît si în străinătate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au fost întimpinaţi, la sosirea pe platforma industrială Dei-Nord, cu deosebit entuziasm, de nu­­­meroşi oameni ai muncii din u­­nităţile economice ale munici­piului, precum şi de Ion M. Nicolae, ministrul industriei chi­mice şi petrochimice, de Ale­xandru Dimitriu, ministrul con­strucţiilor industriale de cadre de conducere ale centralei de resort şi combinatului. Secretarului general al par­tidului i-au fost prezentate preocupările şi rezultatele obţi­nute în vederea înnoirii produc­ţiei, promovării rezultatelor cer­cetării ştiinţifice, căi ce asigură creşterea ponderii produselor de un înalt nivel celitativ, valori­ficarea superioară a materiilor prime. Analiza modului în care com­binatul realizează producţia fi­zică a Continuat în secţia de fa­bricaţie a celulozei chimice, ca­pacitate de producţie finalizată recent si construită din indicaţia secretarului general al partidului. S-a vizitat, in continuare, şan­tierul fabricii de sulfura de car­bon, unde secretarul general al partidului a apreciat că lucrările sunt rămase în urmă, în spe­cial la montarea utilajelor si a recomandat să fie luate toate mă­surile, astfel incit noua fabrică să intre grabnic în producţie şi să funcţioneze la parametrii pro­iectaţi. La plecare, adresindu-se celor prezenţi, secretarul general al partidului le-a urat tuturor oa­menilor muncii din combinat sa realizeze în cele mai bune con­diţii sarcinile prevăzute, astfel incit combinatul să devină o u­­nitate fruntaşă, cu rezultate bu­ne, cu produse de înaltă calitate. Vizita a continuat la COOPE­RATIVA AGRICOLA DE PRO­DUCŢIE APAHIDA, pe terenu­rile fermei nr. 2 a cooperati­vei, unde sute de ţărani coope­ratori se aflau în plină activi­tate de recoltare a cartofilor de toamnă. Cei prezenţi l-au pri­mit pe conducătorul partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi pe tovarăşa Elena Ceauşescu scandînd cu însufle­ţire „Ceauşescu şi poporul Ceauşescu — P.C.R. !“. Secretarul general al partidului a trecut apoi în revistă, în faţa unor grafice, dinamica dezvol­tării producţiilor vegetale şi a­­nimaliere ale C.A.P. Apahida. Secretarul general al partidului a apreciat preocuparea pentru creş­terea gradului de fertilizare a terenurilor pentru sporirea con­tinuă a producţiilor, indicînd să se acţioneze cu hotărire pentru atingere­a obiectivelor prevăzute de noua revoluţie agrară. Tovarăşul Nicolae Ceausescu, tovarăşa Elena Ceausescu, inso­ţ­­iti de ministrul agriculturii si reprezentanţii organelor locale de partid si de stat, de specia­liştii unităţii, au vizitat apoi un lan de porumb, cultură semăna­tă intr-un teren redat producţiei prin desecarea unei mlaştini, pe care s-a evaluat o recoltă de 13 420 kg ştiuleţi la hectar. S-a indicat, cu acest prilej, să se pună mai bine în valoare şi să se recupereze toate terenurile de acest gen din valea Someşului. Ţăranii cooperatori au rapor­tat cu mîndrie că de pe tere­nurile unde tocmai recoltau, cu­prinzând o suprafaţă de 57 hec­tare, producţia medie la hectar, chiar în condiţiile climaterice mai puţin favorabile ale acestui an, este de peste 31 000­­kg de cartofi datorită aplicării tehnologiilor de cultură şi întreţinere moderne. Interesîndu-se de numărul de cartofi la cuib, de greutatea lor medie şi de numărul cuiburilor la hectar, secretarul general al partidului a subliniat că, cu cit producţia va fi mai bună, cu atit şi veniturile membrilor coopera­tori vor fi mai mari, îndemn a­­plaudat cu însufleţire de cei prezenţi. Un moment emoţionant a fost prilejuit de poezia recitată în faţa înalţilor oaspeţi de ţăranca­­poetă Ileana Zaiu : Tovarăşe preşedinte.­­ Omul cel mai de-omenie / Din prea­­scumpa Românie.­­ Noi, de-aicea, din Ardeal. / Cei din cimp si de la munte / Vă urăm In dulci cuvinte / Ca-n pace să ne trăiţi / Tara să ne-o cîrmuiţi / Şi s-o ridicaţi spre soare / Ca pe cea mai mindră floare ! / To­varăşă Elena Ceauşescu. I Om politic de renume. / Savant cunoscut în lume / Vă urăm şi dumneavoastră / Din plinul ini­mii noastre / Cu gînd bun şi bucurie : / Tot ce faceţi să se-nscrie / Spre a neamului mindrie ! La plecare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat calde felici­tări ţăranilor cooperatori din A­­pahida pentru rezultatele obţi­nute şi le-a urat noi succese în activitatea de viitor, sănătate şi fericire.­­ Elicopterul prezidenţial s-a în­dreptat apoi spre stadionul din municipiul CLUJ-NAPOCA. Aici se aflau zeci de mii de locuitori ai oraşului, care au fă­cut o impresionantă primire iubiţilor oaspeţi. S-a aclamat îndelung, cu înflăcărare pentru partid şi secretarul său general. Cei prezenţi purtau, cu dragoste şi mîndrie, portrete ale tovară­şului Nicolae Ceauşescu ale to­varăşei Elena Ceauşescu, flutu­rau steguleţe roşii şi tricolore, buchete de flori. La coborirea din elicopter, to­varăşul Nicolae Ceausescu, tova­răşa Elena Ceausescu au fost sa­lutaţi de reprezentanţi ai orga­nelor locale de partid si de stat. Tovarăşul Nicolae Ceausescu, tovarăşa Elena Ceausescu au fost întimpinati, potrivit datinei, cu pîine si sare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au răs­puns cu prietenie manifestărilor pline de căldură ale clujenilor veniţi să-i întîmpine, după care au părăsit stadionul indreptîndu­­se spre reşedinţa oficială. După-amiază, vizita de lucru a continuat la COMBINATUL DE UTILAJ GREU DIN CLUJ-NA­POCA, cea mai importantă în­treprindere industrială a judeţu­lui, care produce o gamă largă de echipamente şi utilaje tehno­logice de mare complexitate pen­tru industriile energetică, meta­lurgică, chimică, constructoare de maşini. Realizarea acestei unităţi este strîns legată — asemenea altor obiective economice din ţară — de numele tovarăşului Nicolae Ceauşescu, combinatul fi­ind construit, cu aproape zece ani la urmă, din iniţiativa şi cu sprijinul direct al secretarului general al partidului. O dată cu intrarea sa în funcţiune, în ca­drul politicii partidului de repar­tizare echilibrată şi armonioasă a forţelor de producţie pe întreg cuprinsul patriei, municipiul Cluj-Napoca, cu vechi tradiţii culturale, s-a înscris pe harta e­­conomică a României şi ca un viguros centru industrial. Dialogul de lucru al secreta­rului general al partidului cu muncitorii, inginerii şi tehnicie­nii combinatului, la care au fost de faţă Gheorghe Dinu, minis­trul industriei de utilaj greu, re­prezentanţi ai centralei industria­le de resort, a fost axat pe ac­tivitatea economică prezentă şi de perspectivă a acestei unităţi reprezentative a industriei noastre constructoare de ma­şini. Directorul combinatului, Mihai Tălpeanu, a informat des­pre îndeplinirea principalilor in­dicatori economici pe primele opt luni ale anului şi măsurile care s-au luat pentru recupera­rea grabnică a unor rămineri in urmă la diferite sortimente, în vederea realizării integrale şi in cele mai bune condiţii a sarci­nilor de plan pe întregul an 1987. La Fabrica de maşini termo­­energetice au­ fost prezentate cî­­teva produse reprezentative a­­flate în fabricaţie sau in curs de asimilare. Peste 60 la sută din producţia acestei fabrici este destinată exportului, creîndu-se, în acest scop, linii moderne spe­cializate de fabricaţie în flux continuu, care asigură livrarea la timp şi în condiţii de cea mai bună calitate a produselor. In cursul discuţiei purtate, s-a relevat că întreprinderea îşi adu­ce o importantă contribuţie la înfăptuirea programelor prioritare ale economiei naţionale. S-a in­format că în realizarea unor utila­je — îndeosebi cazane industriale şi turbine — şi generalizarea unor tehnologii moderne, combinatul desfăşoară o strînsă colaborare cu filiala din Cluj-Napoca a Insti­tutului de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică pentru e­­chipamente energetice şi cu insti­tutele de învâţămînt superior din localitate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut să se intensifice această colaborare pentru obţinerea unor produse superioare, de înaltă teh­nicitate. La forţa grea au fost prezen­tate tehnologiile avansate folosi­te pe întregul flux de producţie şi realizările obţinute in cadrul programului de modernizare a sectoarelor calde din cadrul com­binatului. In timpul discuţiilor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, apreciind re­zultatele obţinute, a cerut con­ducerii combinatului să acţioneze in direcţia creşterii capacităţilor de producţie pe seama folosirii intensive a suprafeţelor existen­te, precum şi a diversificării ga­mei de produse pentru export. Pe parcursul vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a oprit la diferite locuri de muncă, a stat de vorbă cu muncitorii despre condiţiile în care îşi îndeplinesc sarcinile de plan, s-a interesat de felul la care se aplică în com­binat acordul global. Adresîndu-se, la plecare, colec­tivului combinatului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu l-a felicitat pentru realizările obţinute pînă acum, subliniind că i-a făcut o impresie bună modul în care au fost îndeplinite sarcinile pentru export şi cele privind cresterea (Continuare in pag­i­­i­a) Creşterea productivităţii muncii, obiectiv major al modernizării producţiei (Urmare din pag. I) ne ocupăm de perfecţionarea lor. Mai menţionăm că la secţia de finisaj am trecut la aplicarea unei tehnologii ce permite realizarea concomi­tentă a două faze de pro­ducţie — dezancorarea şi vopsirea a ceea ce, evident, asigură creşterea productivi­tăţii muncii. Să reţinem, în context, şi alte preocupări ale colectivu­lui. O atenţie deosebită se acordă modului în care sunt executate întreţinerea curentă a utilajelor, reviziile tehnice şi reparaţiile care, potrivit unor grafice detaliate, sunt astfel eşalonate încât la nici unul dintre atelierele pro­ductive să nu­­se producă perturbarea ritmului de lucru. Introducerea în fabricaţie a noi tipuri de produse ,­ pen­tru export şi fondul pieţei interne — ţesături în contex­turi creponate — reprezintă o altă cale prin care s-a urmărit, o dată cu creşterea, valorii producţiei marfă prin sporirea gradului de prelu­crare, şi realizarea unei mai rapide reproductibilităţi pe fluxul tehnologic. Metodele moderne de organizare a pro­ducţiei, tehnologiile noi, perfecţionarea unor utilaje, e­­xigenţele îmbunătăţirii ca­lităţii produselor implică direct ridicarea gradului de cunoştinţe profesionale. De aceea au fost iniţiate cursuri — pentru ţesători cu 270 ore şi pentru reglori cu 240 ore — ce au în vedere asigurarea atît de necesarei corelări din­tre modernizare şi calificare. Cum se acţionează pentru îndeplinirea planului în a­­ceastă lună, cînd planul de producţie prevede sarcini spo­rite ? întrebării îi răspunde ing. Mihaela Vasilescu, direc­torul întreprinderii : — Au fost luate toate măsurile pentru a se asigura Îndeplinirea ritmică şi inte­grală a planului, intre a­­cestea un loc prioritar reve­nind celor ce vizează creş­terea productivităţii muncii. In cinstea Conferinţei Naţio­nale a partidului, vom raporta realizarea peste prevederi a unei producţii în valoare de cel puţin două milioane tei. Nobila misiune a şcolii (Urmare din pag I) in aşa fel pe cei care toc­mai au răspuns clinchetului clopoţelului, incit ei, cîndva, să devină promotori ai noului, perseverenţi propagatori ai schimbării in mai bine, verita­bili revoluţionari pentru care dialectica, mişcarea, reînnoirea reprezintă un criteriu existen­ţial, fundamental. Aşadar, cu sufletele pline de prea-plinul sufletelor celor tocmai trecuţi peste mirificul hotar al oricărui nou an de invătăm­mt, să facem un le­­gămint nobil şi profund înda­toritor : familia să colaboreze strîns, fecund cu şcoala, in aşa fel incit mulţimea de „învăţă­cei“ de toate gradele să pă­şească ferm, cu deplină încre­dere, pe treapta majoră a a­­cestui abia început an de invă­­ţămint. Roadele învăţăturii, ale muncii lor să ne fie, nouă, ce­lor mai virstinici, comparabile cu frumoasele flori purtate la butonieră, cu zîmbetul de in­­timpinare al oricărui prunc care nici măcar la grădiniţă nu merge încă, dar simte per­fect social, ştiind că zîmbetul său trebuie să fie categorisit drept un semn de sociabilitate. Simţim laolaltă. INFOR­MAŢI • ARTICOLE PENTRU PRE­ŞCOLARI ŞI ELEVI. întreg e­­tajul III al marelui magazin „Victoria“ a fost destinat des­facerii uniformelor pentru pre­şcolari şi şcolari : şorţuleţe, sa­rafane, bluze, cămăşi şi costume, precum şi articole complementare necesare la şcoală. Se află aici toată gama de măsuri, de la 28 la 49 — pentru fete, şi de la 28 la 53­ — pentru băieţi • GARA DE NORD a cunoscut în tot cursul zilei de duminică animaţia copiilor şi tinerilor întorşi din taberele vacanţei organizate în zeci de localităţi turistice. Mii de copii bucureşteni şi din în­treaga ţară — cei din urmă, în tranzit — au umplut peroanele cu exuberanţa specifică vîrstei lor, cu veselie şi cintece • PENTRU PERIOADA ANO­TIMPULUI RECE, la Uzina de Reparaţii — Atelierele Centrale I.T.B. au fost revizuite şi mo­dernizate toate plugurile de tramvai, cărora l s-au adău­gat altele, prevăzute cu două posturi de comandă. • REPA­RAREA jocurilor electronice a­­daptate la aparatele Tv, se asigură prin unitatea nr. 66 a Cooperativei „Radioprogres“ din str. Avrig 63 • COFETĂRIILE din Piaţa Naţiunile Unite, calea Vitan bl. 1 B şi de pe strada Dristor nr. 17 — unde au fost extinse spaţiile de producţie in vederea sporirii sortimentelor puse la dispoziţia cumpărătorilor — ca şi patise­riile din str. Emil Racoviţă bl. I 9 şi I 13 au fost redeschise în urma încheierii lucrărilor de modernizare. In această săp­­tămină se termină lucrările de igienizare la cofetăria din şos. Ştefan cel Mare nr. 19, unde se amenajează şi un raion de bombonerie, iar pînă la finele lunii se redeschide patiseria­­laborator din şos. Colentina nr. 103 • TIMPUL FAVORA­BIL permite ca şi în această săptămînă ştrandurile bucu­­reştene să rămînă deschise — ne transmite I.C.A.R. Debarca­derele vor funcţiona şi in cursul lunii octombrie • RE­MEDIEREA MINICALCULA­­TOARELOR se poate solicita unităţilor specializate din şos. Nicolae Titulescu nr. 94, calea Moşilor nr. 308, bd. Republicii nr. 57, bd. George Coşbuc nr. 6, str. Brezoianu nr. 11, calea Plevnei nr. 13, bd. Păcii nr. 9 A • S-A RELUAT CIR­CULAŢIA pe malul drept al Dîmboviţei, în porţiunea dintre Operă şi Piaţa Naţiunile Unite. De cîteva zile s-a readmis vi­rajul stingă, din bd. Schitu Măgureanu pe bd. Gheorghe Gheorghiu-Dej • DUBLA U­­TILITATE, întreprinderea de Confecţii Tîrgu Mureş a re­alizat un interesant model de hanorac : în urma plierii, a­­cesta poate fi utilizat, in excursie, ca... sacoşă. Primele loturi au si fost livrate maga- ^ zinului. „Cocor". .. BUCURESTIUIUI INFORMATIA

Next