Informatia Bucureştiului, iunie 1988 (Anul 35, nr. 10759-10784)

1988-06-10 / nr. 10767

toll PROLETARI DIN TOATE M­ARI­LR, INITI-TAI ZIAR AI COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.CJ ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI ANUL XXXV - 10 707 4 PACIM­­­M BANI Vineri 10 iunie 1000 f i Pregătirea ţi buna desfăşurare a secerişului impun­e susţinut MfJBmZAflE A TUTIM FORtM SATELOR • Orzul aţtaapta ora recoltatului • RE­COLTELE RECORD pot fi obţinute numai prin string­er­ea lor IN TIMP RECORD • Pîinea ţârii de­pinde acum hotăritor de buna organizare a muncii in fiecare unitate • In marea bătălie a secerişului — nici un bob risipit • O înalta indatorire patrio­tică a lucrătorilor ogoarelor, a tuturor locuitorilor de la sate : o contribuţie maximă la reuşita aces­tei campanii In prezent, lucrătorii o­­goarelor ilfovene se află în fata unu­eia dintre cele mai complexe etape de lucrări agricole, campania de vară, care va impune concentra­rea unor puternice forţe, cu precădere la recoltarea, transportul şi depozitarea fără pierderi a producţiei de cereale păioase. Aplicarea pe scară largă a cuceririlor ştiinţei şi teh­nicii agricole moderne, ge­neralizarea în practică a experienţei unită­ţii­or frun­taşe, im primul rind a celor distinse cu înal­tul titlu de Erou al Noii Revoluţii Agrare, au contri­buit, în mod hotăritor, la asigurarea unei baze solide pentru o bogată recoltă de grîu, orz, orzoaică. Cultu­rile, pe ansamblul sectoru­lui, se prezintă bine, sînt u­­niform dezvoltate, cu den­sitate optimă-Tot ce a produs pâmintul, ca urmare a unor mari e­­forturi, trebuie să fie adu­nat pînă la ultimul bob. Sub directa Îndrumare a Comitetului municipal Bucu­rești al P.C.R. și a Comi­tetului de partid al Secto­rului agricol Ilfov a fost elaborat un complex pro­gram de măsuri, cu terme­ne şi responsabilităţi pre­cise, care vizează folosirea deplină a bazei materiale şi a potenţialului uman în scopul asigurării reuşitei depline a campaniei de va­ră. Unele din aceste­­măsuri au fost deja finalizate, o atenţie deosebită acordîn­­du-se revizuirii şi reparării — in ateliere şi centre spe­cializate — a tractoarelor, combinelor, preselor de ba­lotat, maşinilor de adunat şi capi­tal sau­­ respectă­rii ferme a normelor de ca­litate pe întregul flux de lucrări. La centrul de la Ştefăneşti a fost instruit un mare număr de combineri şi alţi lucrători ai ogoare­lor, urmărindu-se, prin de­monstraţii practice şi expu­neri prezentate de specia­lişti cu înaltă calificare, cu­noaşterea amănunţită a ex­ploatării cu maxim randa­ment a parcului de maşini. După efectuarea atentă a recepţiilor, suprarecepţiilor şi a probelor de funcţiona­re, majoritatea utilajelor. Nicolae FLORIAN (Continuare in pag. a III-a) spiritul Expunerii tovarăşului Nicolae Ceauşescu O NOUĂ CALITATE A MUNCII, O NOUĂ CALITATE A VIEŢII pe temeiul dezvoltării proprietăţii întregului popor Se împlinesc, miine, 40 de ani de la în­făptuirea de către partid a unui act istoric care a influ­enţat decisiv Întreaga dezvoltare a ţării — naţionalizarea. El a dus, aşa cum subli­niază tovarăşul Nicolae Ceauşescu In Expunerea la şedinţa comună a Con­siliului Naţional al Oameni­lor Muncii şi a Consiliului National al Agriculturii, la ■ •­­....­ lichidarea proprietăţii bur­ghezo-moşiaresti asupra mijloacelor de produc­ţie, la crearea proprietăţii socialiste a Între­gului popor. Remarcabilele Înfăptuiri obţinute in perioada următoare demonstrează, prin argu­mentul de netăgăduit al faptelor, însemnătatea actului revoluţionar al naţionalizării, justeţea politicii generale a partidului, capacitatea crea­toare a naţiunii noastre devenite stăpină pe destinele sala, hotărîtâ să acţioneze cu toată fermitatea pentru a-şi făuri un viitor luminos. Despre a­­semenea realităţi, despre chipiul in care ele se ,răs­­fring în propria muncă şi viaţă, în propriile Împliniri ne vorbesc și interlocutorii membri ai colectivului In­­inii dintre ei par­t­ici­anchetei noastre, treprinderii „Aversa", pan ti dir­act la evenimentele din urmă cu patru decenii. — Adeseori străbătind zona Oborului pentru a veni la lu­cru, ne apunea Petre Gher­­bezan, secretarul comitetului de partid al Întreprinderii — mă gindesc, aşa cum o fac de alt­fel toţi tovarăşii mei, la forţa transformatoare pe care o are asupra vieţii oamenilor dezvol­tarea industrială a ţării, la im­portanta hotărîtoare a faptului că de 40 de ani sîntem stăpini la noi acasă, stăpini deplini ai forţelor de producţie, mă gin­desc la semnificaţia profundă a calităţii de proprietari şi producători, care ne defineşte azi ca oameni ai demnităţii muncii, intr-o societate a mun­cii libere. In urmă cu patru decenii aveam o tară cu o e­­conom­ie slab dezvoltată. Cei mai virstnici dintre noi o sim­ţeau din plin aici d­in între­prinderile metalurgice a a că­ror patron era Voinea. Ascul­­tindu-i, trăieşti o pagină de istorie, pagina de istorie a luptei conduse de partid pen­tru înlăturarea proprietăţii pri­vate, a exploatării şi asupririi pe care le genera, pentru instaurarea proprietăţii socia­liste, temelia trainică a pro­gresului patriei, a vieţii noi pe care o edificăm. — Eram strungar, învăţasem meseria aici — işi aminteşte Marin Ioniţă, Erou al Muncii Socialiste. Mă angajasem ca ucenic în decembrie ’44. Pentru patron sistemul era rentabil. Chiar si după ci ajungeai să munceşti opt la cot cu ceilalţi meseriaşi, primeai doar o op­time din salariul normal. In ’40 lucrau in fabrică vreo 200 Mircea TACCIU (Continuare in­­bag. a­fii­a) 1948 - 1988 I.E.M.I. Formaţii de lucru speciali­zate în producţia de export asam­blează un nou lot de aparate tenso­­metrice, produse cu­ mare pondere în nomenclatorul de fabricaţie al a­­cestei unităţi de pe platforma elec­tronicii — Pipera. Imagine de şantier din zona noului ansamblu de locuinţe de la intersecţia şos. Mihai Bravu cu str.­­Matei Voievod. Foto : Lucian CRIŞAN Pe urmele unor sesizări Comenzi superficiale. După cum este cunos­cut, industria bucureştea­nă de panificaţie este angrenată în prezent în vederea Îmbunătăţirii permanente a calităţii pîinii, a celorlalte pro­duse, a diversificării ga­mei de sortimente, pen­tru satisfacerea în con­diţii cit mai bune a ce­rinţelor curente ale popu­laţiei oraşului. Astfel, în conformitate cu preve­derile acestui program, în zona Berceni se des­făşoară lucrările de construcţie la fabrica de „goluri“ pîine Berceni II, iar în zona Lujerului, a com­plexului industrial de morărit şi panificaţie Lujerului, întreprinderea de profil din Băneasa îşi va spori şi ea capacita­tea de producţie. Lucrări de extindere şi de mo­dernizare urmează să se execute şi la celelalte fabrici similare din Ca­pitală. Se cer subliniat, totodată, preocupăriie specialiştilor din acest important sector al in artificiale­ dustriei alimentare pen­­­tru îmbogăţirea gamei de produse, pentru rea­lizarea unor sortimente în gramaje diferite şi prezentarea deosebită a acestora, aşa incit, in viitor, fiecare produs să reprezinte cit mai preg­nant marca fabricii In care a fost realizat R. GROAPA (Continuare In pap a lit-o) La ceas de var. Este îndeobşte ştiut de către fiecare dintre noi: Bucureştiul vorbeşte turistu­lui poposit aci din cele patru zări ale lumii prin locurile, prin monumentele, prin oamenii lui. Şi cea dinţii imagine pe care o are oaspetele care ne vizitează pentru intu­i oară este aceea a unui oraş prim­itv, aflat intr-o perpetuă tinereţe, conferit de noile armonii arhitecturale, de gră­dini şi de străzi, de continua înflorire a primului oraş al ţării pe toate pla­nurile, dar mai inainte de toate pe cel urbanistic. Un oraş ca Bucureştiul te recomandă vizitatorului prin efigiile sale noi (nu­meroase cartiere de locuinţe,­­ Dimbo­­viţă cu croiala meşteşugită pe po­triva acestor vremi, impunătoarele magistrale ale metroului etc.), dar şi prin locurile păstrătoare ale unei spi­ritualităţi transmise din generaţie la generaţie. Un asemenea loc este si Casa mimo­­rială de la Mărţişor, a neîntrecutului meşter in potrivirea cuvintelor care a fost Tudor Arghezi. O mirifică livadă­­oază de cireşi (la ceasul cind aceştia dau in pirg) îi intîmpină, an de in, pe oaspeţii sosiţi aci (poeţi, critici literari, prieteni ai scriitorului, cititori) pentru a sărbători venirea pe lume a poetului. Dincolo de manifestarea propriu-zisă, cei ce bat, la începutul verii, în poarta casei de la Mărţişor, au ocazia de a asis­ta, cu bucurie, şi la o lecţie de pildui­toare dăruire atit pe plan literar, cit şi al muncii „domestice“ — căci, se ştie Arghezi a fost si un harnic pomicultor, zootehnist, apicultor si meşter tipograf (mărturie a acestor ocupaţii sînt unel­tele păstrate intacte in muzeu). O poli­­valenţă, intrucîtva simbolici nu numai pentru poet, ci si pentru bucureşteanul gospodar dintotdeauna, care, schimbind, cum zicea poetul, „sapa-n condei şi brazda-n călimară“, a adus cu sine, spre ziua de azi, sudoarea muncii sutelor de ani“, a strămoşilor. A adus-o­­ şi o va purta in viitor, înnobilată cu efi­giile marilor împliniri de azi. FLORENTIN POPESCU

Next