Informatia Bucureştiului, iunie 1988 (Anul 35, nr. 10759-10784)
1988-06-10 / nr. 10767
toll PROLETARI DIN TOATE MARILR, INITI-TAI ZIAR AI COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.CJ ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI ANUL XXXV - 10 707 4 PACIMM BANI Vineri 10 iunie 1000 f i Pregătirea ţi buna desfăşurare a secerişului impune susţinut MfJBmZAflE A TUTIM FORtM SATELOR • Orzul aţtaapta ora recoltatului • RECOLTELE RECORD pot fi obţinute numai prin stringerea lor IN TIMP RECORD • Pîinea ţârii depinde acum hotăritor de buna organizare a muncii in fiecare unitate • In marea bătălie a secerişului — nici un bob risipit • O înalta indatorire patriotică a lucrătorilor ogoarelor, a tuturor locuitorilor de la sate : o contribuţie maximă la reuşita acestei campanii In prezent, lucrătorii ogoarelor ilfovene se află în fata unueia dintre cele mai complexe etape de lucrări agricole, campania de vară, care va impune concentrarea unor puternice forţe, cu precădere la recoltarea, transportul şi depozitarea fără pierderi a producţiei de cereale păioase. Aplicarea pe scară largă a cuceririlor ştiinţei şi tehnicii agricole moderne, generalizarea în practică a experienţei unităţiior fruntaşe, im primul rind a celor distinse cu înaltul titlu de Erou al Noii Revoluţii Agrare, au contribuit, în mod hotăritor, la asigurarea unei baze solide pentru o bogată recoltă de grîu, orz, orzoaică. Culturile, pe ansamblul sectorului, se prezintă bine, sînt uniform dezvoltate, cu densitate optimă-Tot ce a produs pâmintul, ca urmare a unor mari eforturi, trebuie să fie adunat pînă la ultimul bob. Sub directa Îndrumare a Comitetului municipal București al P.C.R. și a Comitetului de partid al Sectorului agricol Ilfov a fost elaborat un complex program de măsuri, cu termene şi responsabilităţi precise, care vizează folosirea deplină a bazei materiale şi a potenţialului uman în scopul asigurării reuşitei depline a campaniei de vară. Unele din acestemăsuri au fost deja finalizate, o atenţie deosebită acordîndu-se revizuirii şi reparării — in ateliere şi centre specializate — a tractoarelor, combinelor, preselor de balotat, maşinilor de adunat şi capital sau respectării ferme a normelor de calitate pe întregul flux de lucrări. La centrul de la Ştefăneşti a fost instruit un mare număr de combineri şi alţi lucrători ai ogoarelor, urmărindu-se, prin demonstraţii practice şi expuneri prezentate de specialişti cu înaltă calificare, cunoaşterea amănunţită a exploatării cu maxim randament a parcului de maşini. După efectuarea atentă a recepţiilor, suprarecepţiilor şi a probelor de funcţionare, majoritatea utilajelor. Nicolae FLORIAN (Continuare in pag. a III-a) spiritul Expunerii tovarăşului Nicolae Ceauşescu O NOUĂ CALITATE A MUNCII, O NOUĂ CALITATE A VIEŢII pe temeiul dezvoltării proprietăţii întregului popor Se împlinesc, miine, 40 de ani de la înfăptuirea de către partid a unui act istoric care a influenţat decisiv Întreaga dezvoltare a ţării — naţionalizarea. El a dus, aşa cum subliniază tovarăşul Nicolae Ceauşescu In Expunerea la şedinţa comună a Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii şi a Consiliului National al Agriculturii, la ■ •.... lichidarea proprietăţii burghezo-moşiaresti asupra mijloacelor de producţie, la crearea proprietăţii socialiste a Întregului popor. Remarcabilele Înfăptuiri obţinute in perioada următoare demonstrează, prin argumentul de netăgăduit al faptelor, însemnătatea actului revoluţionar al naţionalizării, justeţea politicii generale a partidului, capacitatea creatoare a naţiunii noastre devenite stăpină pe destinele sala, hotărîtâ să acţioneze cu toată fermitatea pentru a-şi făuri un viitor luminos. Despre asemenea realităţi, despre chipiul in care ele se ,răsfring în propria muncă şi viaţă, în propriile Împliniri ne vorbesc și interlocutorii membri ai colectivului Ininii dintre ei particianchetei noastre, treprinderii „Aversa", pan ti diract la evenimentele din urmă cu patru decenii. — Adeseori străbătind zona Oborului pentru a veni la lucru, ne apunea Petre Gherbezan, secretarul comitetului de partid al Întreprinderii — mă gindesc, aşa cum o fac de altfel toţi tovarăşii mei, la forţa transformatoare pe care o are asupra vieţii oamenilor dezvoltarea industrială a ţării, la importanta hotărîtoare a faptului că de 40 de ani sîntem stăpini la noi acasă, stăpini deplini ai forţelor de producţie, mă gindesc la semnificaţia profundă a calităţii de proprietari şi producători, care ne defineşte azi ca oameni ai demnităţii muncii, intr-o societate a muncii libere. In urmă cu patru decenii aveam o tară cu o economie slab dezvoltată. Cei mai virstnici dintre noi o simţeau din plin aici din întreprinderile metalurgice a a căror patron era Voinea. Ascultindu-i, trăieşti o pagină de istorie, pagina de istorie a luptei conduse de partid pentru înlăturarea proprietăţii private, a exploatării şi asupririi pe care le genera, pentru instaurarea proprietăţii socialiste, temelia trainică a progresului patriei, a vieţii noi pe care o edificăm. — Eram strungar, învăţasem meseria aici — işi aminteşte Marin Ioniţă, Erou al Muncii Socialiste. Mă angajasem ca ucenic în decembrie ’44. Pentru patron sistemul era rentabil. Chiar si după ci ajungeai să munceşti opt la cot cu ceilalţi meseriaşi, primeai doar o optime din salariul normal. In ’40 lucrau in fabrică vreo 200 Mircea TACCIU (Continuare inbag. afiia) 1948 - 1988 I.E.M.I. Formaţii de lucru specializate în producţia de export asamblează un nou lot de aparate tensometrice, produse cu mare pondere în nomenclatorul de fabricaţie al acestei unităţi de pe platforma electronicii — Pipera. Imagine de şantier din zona noului ansamblu de locuinţe de la intersecţia şos. Mihai Bravu cu str.Matei Voievod. Foto : Lucian CRIŞAN Pe urmele unor sesizări Comenzi superficiale. După cum este cunoscut, industria bucureşteană de panificaţie este angrenată în prezent în vederea Îmbunătăţirii permanente a calităţii pîinii, a celorlalte produse, a diversificării gamei de sortimente, pentru satisfacerea în condiţii cit mai bune a cerinţelor curente ale populaţiei oraşului. Astfel, în conformitate cu prevederile acestui program, în zona Berceni se desfăşoară lucrările de construcţie la fabrica de „goluri“ pîine Berceni II, iar în zona Lujerului, a complexului industrial de morărit şi panificaţie Lujerului, întreprinderea de profil din Băneasa îşi va spori şi ea capacitatea de producţie. Lucrări de extindere şi de modernizare urmează să se execute şi la celelalte fabrici similare din Capitală. Se cer subliniat, totodată, preocupăriie specialiştilor din acest important sector al in artificiale dustriei alimentare pentru îmbogăţirea gamei de produse, pentru realizarea unor sortimente în gramaje diferite şi prezentarea deosebită a acestora, aşa incit, in viitor, fiecare produs să reprezinte cit mai pregnant marca fabricii In care a fost realizat R. GROAPA (Continuare In pap a lit-o) La ceas de var. Este îndeobşte ştiut de către fiecare dintre noi: Bucureştiul vorbeşte turistului poposit aci din cele patru zări ale lumii prin locurile, prin monumentele, prin oamenii lui. Şi cea dinţii imagine pe care o are oaspetele care ne vizitează pentru intui oară este aceea a unui oraş primitv, aflat intr-o perpetuă tinereţe, conferit de noile armonii arhitecturale, de grădini şi de străzi, de continua înflorire a primului oraş al ţării pe toate planurile, dar mai inainte de toate pe cel urbanistic. Un oraş ca Bucureştiul te recomandă vizitatorului prin efigiile sale noi (numeroase cartiere de locuinţe, Dimboviţă cu croiala meşteşugită pe potriva acestor vremi, impunătoarele magistrale ale metroului etc.), dar şi prin locurile păstrătoare ale unei spiritualităţi transmise din generaţie la generaţie. Un asemenea loc este si Casa mimorială de la Mărţişor, a neîntrecutului meşter in potrivirea cuvintelor care a fost Tudor Arghezi. O mirifică livadăoază de cireşi (la ceasul cind aceştia dau in pirg) îi intîmpină, an de in, pe oaspeţii sosiţi aci (poeţi, critici literari, prieteni ai scriitorului, cititori) pentru a sărbători venirea pe lume a poetului. Dincolo de manifestarea propriu-zisă, cei ce bat, la începutul verii, în poarta casei de la Mărţişor, au ocazia de a asista, cu bucurie, şi la o lecţie de pilduitoare dăruire atit pe plan literar, cit şi al muncii „domestice“ — căci, se ştie Arghezi a fost si un harnic pomicultor, zootehnist, apicultor si meşter tipograf (mărturie a acestor ocupaţii sînt uneltele păstrate intacte in muzeu). O polivalenţă, intrucîtva simbolici nu numai pentru poet, ci si pentru bucureşteanul gospodar dintotdeauna, care, schimbind, cum zicea poetul, „sapa-n condei şi brazda-n călimară“, a adus cu sine, spre ziua de azi, sudoarea muncii sutelor de ani“, a strămoşilor. A adus-o şi o va purta in viitor, înnobilată cu efigiile marilor împliniri de azi. FLORENTIN POPESCU