Informatia Bucureştiului, iunie 1989 (Anul 36, nr. 11068-11093)

1989-06-10 / nr. 11076

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI VA! INFORMAŢIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P C R ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI ANUL XXXVI - Nr. 11 076 8 PAGINI - 50 BANI Simbăta 10 iunie 1989 In spiritul sarcinilor subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Plenara al P.C.R. BUNĂ ORGANIZARE, CALITATE ÎNALTĂ ÎN FABRICAŢIA UTILAJELOR ENERGETICE In această perioadă de intense eforturi, de muncă susţinută pentru un cit mai rodnic bi­lanţ al primului semestru, atenţia tuturor co­lectivelor de oameni al muncii din Capitală, asemenea celor din Întreaga economie, este concentrată spre realizarea ritmică, integrală a producţiei fizice la toate sortimentele. Aşa cum a subliniat din nou secretarul general al parti­dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., onorarea exemplară a tuturor pre­vederilor contractuale atit la export, cit şi la Intern reprezintă condiţia hotărîtoare pentru buna aprovizionare a economiei, pentru înfăp­tuirea întocmai a obiectivelor stabilite pentru acest an şi pentru întregul cincinal. Sarcini deosebite revin producătorilor de utilaje şi echi­pamente energetice. Practic, de felul in care aceştia îşi îndeplinesc obligaţiile asumate de­pind nemijlocit racordarea la circuitul produc­tiv la termenele stabilite a noilor obiective energetice şi menţinerea in stare de funcţionare a capacităţilor existente, în acest domeniu de importanţă vitală pentru buna desfăşurare a activităţii la nivelul economiei naţionale. Cum se acţionează pentru onorarea în cele mai bune condiţii a comenzilor de utilaje energe­tice ? Iată tema relatărilor noastre din citeva întreprinderi cu sarcini importante in acest domeniu Azi şi miine, pe ogoarele ilfovene. Cu toate forţele la seceriş, la efectuarea celorlalte lucrări de sezon • A început şi se desfăşoară pe un front larg recoltatul orzului • In actualele condiţii, prăşitul culturilor trebuie efectuat ori de cite ori este nevoie • In grădini, ac­ţiuni susţinute pentru recoltarea şi livrarea, potrivit grafi­celor, a întregii producţii de legume . In fiecare unitate, măsuri ferme pentru stringerea, depozitarea şi conservarea nutreţurilor, pentru buna furajare şi intretinere a animalelor.­ ­ în ultimele zile ploile şi-au făcut din nou apariţia pe teri­toriul Sectorului agricol Ilfov, ceea ce impune o organizare temeinică a activităţii, astfel ca nici o acţiune specifică a­­cestei perioade aglomerate de lucrări să nu fie neglijată. Pe primul plan trebuie să se si­tueze efectuarea secerişului orzului de toamnă, orice întir­­ziere puţind duce la însemnata pierderi de recoltă. Specialiştii, toate cadrele de conducere au urmărit, oră de oră, stadiul de umiditate a boabelor, e­­fectuînd probe cu combine­le în lanuri, spre a nu se scăpa moment­ul optim declan­şării recoltatului. Iată, că la C.A.P. Hrăneşti, Afumaţi, Po­­peşti-Leord­eni, Bălăceanca, O­­topeni şi in alte unităţi com­binete au şi pătruns in lanu­rile de orz. Pretutindeni se impun măsuri ferme, astfel ca lucrarea să fie încheiată, aşa cum a cerut tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., in cel mult 3—4 zile bune de lu­cru. Pentru aceasta este ne­cesar ca atit combinele cit şi celelalte utilaje să func­ţioneze la întreaga lor capa­citate, pe toată durata zilei­­lumină, realizîndu-se vitezele planificate pe fiecare maşină şi formaţie complexă. De la combine, întreaga producţie va fi transportată, direct în ba­zele de recepţie. O atenţie Nicolae FLORIAN (Continuare în pag. a ll-a) I 0//T­evpr/nsv/z/orv/v/: 0 Din laboratoarele cercetării, in producţie — în pag. a lll-a — 0 „Expoflora“, o lume a fru­mosului şi gingăşiei - în pag. a IV-a — 0 Informaţii culturale - în pag. a V-a — 0 Cititorii se adresează redac­ţiei - în pag. a Vl-a - A Locuri pitoreşti ale patriei 0 Sport - în pag. a Vll-a — 41 de ani de la actul istoric al naţionalizării Proprietatea socialistă - temelia progresului multilateral al patriei Marile realizări ale ţării noastre în opera de­­ con­strucţie socialistă, viguros amplificate în epoca istorică deschisă de Congresul al XX-lea al partidului, sunt or­ganic legate de crearea, de existenţa şi dezvoltarea con­tinuă a proprietăţii socialiste, de valorificarea continuu superioară a marelui său potenţial de progres. „Practica noastră a demonstrat şi demonstrează pe deplin — repeta tovarăşul Nicolae Ceauşescu — că proprietatea socialistă, ca proprietate a întregului popor, indiferent sub ce for­mă este — de stat sau cooperatistă —, întărirea şi dez­voltarea ei reprezintă singura cale pentru înfăptuirea în viaţă a principiilor de echitate şi dreptate socială, de dezvoltare puternică a forţelor de producţie, de asigurare a independenţei fiecărei naţiuni". Toate marile înfăptuiri din aceste mai bine de patru decenii de impetuoasă dez­voltare a tuturor sferelor vieţii economico-sociale se în­temeiază pe consolidarea şi dezvoltarea continuă a pro­prietăţii socialiste care şi-a vădit în practică valenţele su­perioare, eficienţa complexă a structurilor sociale noi pe care le generează.. Cu deosebire în anii care au trecut de la Congresul al IX-lea, pe baza alocării unei părţi în­semnate din venitul naţional pentru fondul de dezvoltare a sporit puternic avuţia societăţii, s-au afirmat noi ra­muri industriale, în domenii de vîrf, aşa cum o atestă, de altfel, şi structura de astăzi a economiei bucureştene. Proprietari, producători, beneficiari — Eu cred că este re­prezentativ pentru nivelul producţiei pe care o rea­lizăm astăzi — ne spunea maistrul Petru Geageac, din secţia montaj a Întreprin­derii „Timpuri Noi", mem­bru al C.O.M. — eşantio­nul de produse pe care ii putem propune şi livra astăzi celor mai exigenţi beneficiari de pe orice pia­ţă din lume. Electromo­toarele de presiune medie E.C.P.M.-10, cele navale E.C.N.-150-200, cele fără un­gere ECFU-10 şi ECFU-0,7, sau motoarele diesel şi compresoarele pe care le realizăm sunt produse la nivel mondial, întreprinderea noastră are bogate tradiţii. Dar nu­mai pe baza proprietăţii socialiste, a dezvoltării con­ştiinţei răspunderii colec­tive pentru tot ceea ce pro­ducem şi realizăm, am pu­tut atinge stadiul la care am ajuns în prezent. A­ Stelian MOŢIU Gheorghe NICULIŢA (Continuare in pag. a II-a) Ritmicitatea producţiei — condiţie esenţială pentru respectarea termenelor Graficele după care se de­rulează in prezent producţia Fabricii de utilaje energetice de la I.M.C.R. înscriu printre scadenţele cela mai apropiate turbina de 330 MW pentru grupul nr. 8 de la Turceni şi trei turbine de cite 50 MW fiecare pentru termocentralele de la „Progresul“ Bucureşti, Arad şi Drobeta Turnu-Seve­­rin. In secţia montaj-probe, turbina de 330 MW se apropie de faza finală de execuţie. A­­cum se aliniază carcasele şi rotoarele pentru care se fac mă­surători in vederea stabilirii cotelor definitive la diafrag­me. Corpurile de înaltă si me­die presiune sunt deja aliniate, iar diafragmele au fost mon­tate in carcase urmind ca in cea de-a doua decadă a a­­cestei luni să fie aliniate si carcasele sudate. După care, se vor face probele la rece si apoi probele la cald ale în­tregii turbine. „Lucrind în trei schimburi bine organizate din toate punctele de vedere ne spunea inginerul Adrian Cuciureanu, şeful secţiei tur­bine , avem create toate con­diţiile ca pînă la sfîrşitul lunii să începem efectiv şi livrarea subansamblurilor turbinei în ordinea necesară montajului ei la Turceni“. O nouă comandă se va fi­naliza, aşadar, în scurt timp, lărgindu-se astfel frontul de lucru pentru altele, ale căror termene sunt, de asemenea, ri­guros urmărite pe bază de grafice care au in vedere eli­minarea apariţiei eventualelor locuri înguste în fluxul de fa­bricaţie a reperelor şi sub­ansamblurilor fiecărui turbo­­agregat. In acest scop s-au a­­vut şi se au permanent în a­­tenţie organizarea temeinică a Nicolae COŞOVEANU (Continuare in pag. a lll-a) Importanta „verigă“ tehnică in fluxul productiv al IMEB, sectorul de bobinaj contribuie, prin lucrări de înaltă calitate, la afirmarea competitivităţii produselor pe piaţa externă Gaudeamus igitur Astăzi, in liceele bucureştene, elevii ultimu­lui an de studiu trăiesc un moment plin de o încărcătură emoţională aparte. Cei peste 23 000 de absolvenţi ai claselor a Xll-a — şi a XIll-a seral — işi iau un nostalgic rămas bun de la şcoală, de la dascălii ei care, cu pricepere şi devotament, cu pasiune şi stăruinţă le-au con­dus paşii pe treptele cunoaşterii, ale desăvir­­şirii lor umane şi profesionale. De aceea, in acordurile înălţătoare ale bine­cunoscutului „Gaudeamus igitur“ intonat astăzi, cu aceeaşi emoţie, in cele 86 de licee ale Capi­talei, proaspeţii absolvenţi au ţinut să dea ex­presie preţuirii şi recunoştinţei faţă de dascălii care le-au îndrumat paşii, făcându-i să înţeleagă limpede datoria şi răspunderile ce le revin... Să le urăm, în aceste clipe, „frumoşilor ado­lescenţi", cum i-a numit un poet, succes la apropiatul examen de bacalaureat, drum bun in­­ viata în care urmează să păşească — fie tre- i cînd pragul aulelor universitare, fie cel al vas- s tului amfiteatru al muncii — făcind dovada­­ pregătirii lor, a temeiniciei cunoştinţelor insu- » şite pe parcursul şcolii la disciplinele funda- ţ mentale, la cele de tehnologia meseriei, dar­­ şi a deprinderilor practice de muncă dobin- I dite in atelierele-şcoală. Iar prezenta lor, peste­­ zece zile, in faţa comisiilor de bacalaureat va­­ confirma măsura in care fiecare dintre ei s-a­­ pregătit, de-a lungul anilor de studiu, pentru I confruntarea cu primul mare examen al matu-­­ rităţii lor — bacalaureatul.­­ Cu certitudinea ci vor reuşi să ducă cu cinste l­ntai departe tot ceea ce şcoala, contactul lor J cu pulsul viu al uzinei au sădit in mintea şi­­ sufletul lor, si le dorim mult succes in viata­­ care-i așteaptă să se afirme . Aurel GIHMPU . Ce a constatat, Controlul intern are, după cum se ştie, un rol bine de­terminat în orice domeniu de activitate. In sfera prestărilor de servicii, el reprezintă, in mod firesc, şi­ o modalitate e­­ficientă de a simţi permanent „pulsul“ in care se derulează relaţia între producător şi be­neficiar. Acest ultim aspect a constituit şi tema unui test e­­fectuat recent în mai multe unităţi ale cooperaţiei mneşte- Controlul intern a trecut, ce a rezolvat?­ şugăreşti. O primă concluzie : acolo unde dispecerii sunt pre­zenţi in unităţi, recepţionind şi rezolvînd problemele cu ca­re se confruntă acestea, dialo­gul între solicitanţii şi meşte­rii respectivi decurge in bune, condiţii. După cum se pot con­semna şi unele „sincope“ in Maritul CIOBA (Continuare in pag. a IV-a)

Next