Informatia Bucureştiului, septembrie 1989 (Anul 37, nr. 11145-11170)

1989-09-01 / nr. 11145

Prin ample modernizări constructiv­­tehnologice, un volum sporit al exportului (Urmare din pag. I) nui strung carusel dotat cu un cap de alezat si frezat, pen­tru executarea unor piese cu contur complicat. De asemenea, au fost perfec­ţionate maşinile orizontale de alezat si frezat, cu arbore de alezare de diametre de 180, 200 şi 230 mm. Privitor la aceste îmbunătăţiri, maistrul Nelu Pe­­trescu ne-a spus : „Faptul că au fost aplicate comenzi nu­merice de conturare si afişar­e de cote, în diverse „curse“, a fost decisiv in perfectarea u­­nor noi contracte, acestea stîr­­nind un­ viu interes din partea beneficiarilor externi. Imediat am primit un set de 11 co­menzi — dintre care două le-am şi executat. Pentru noi, cei din secţie, este un act de mîndrie că am reuşit — in­tr-un ciclu de fabricaţie cu 6 luni mai restrîns — să adu­cem în faza de expediţie pri­mele tipuri modernizate, res­­pectind riguros disciplina teh­nologică. Pentru a reuşi o a­­semenea performanţă ne-am organizat lucrul „în flux“, pe schimburi, cu echipe selecţio­nate şi bine instruite tehnic. O importanţă deosebită a a­­vut-o calitatea asistentei teh­nice ce ne-a fost acordată de proiectanţi — care au lucrat zi de zi, într-o strînsă colaborare cu muncitorii noştri specia­lişti“. Despre o altă realizare, de­vansată din planul tehnic pe anul în curs — şi anume, in­trarea în probe a noului Cen­tru de prelucrare cu mese pa­­letabile de tip CPAFC-130-CNC — comunistul Constantin Pe­­trescu specifica : .Nu e o mai mare satisfacţie pentru mine şi colegii mei decit această realizare profesională care ne situează la cel mai înalt nivel al tehnicii. Avem deja co­menzi — asemenea „complexuri“ au imediat desfacere pe orice piaţă. Rămîne ca, în continua­re, prin exemplară organizare a muncii, să transpunem fidel în fabricaţie proiectele de exe­cuţie, contribuind, prin calita­tea activităţii ce o desfăşurăm, la creşterea competitivităţii produsului“. Şi în această secţie, pe baza graficelor minuţios stabilite au fost aplicate măsuri speciale de finalizare sub control a ca­lităţii, a maşinilor — proce­­dîndu-se la verificări succesi­ve a cotelor, conform instruc­ţiunilor speciale CTC. Pe de altă parte — dat fiind că a­­ceste maşini, în diferite com­binaţii, realizează celule sau sisteme flexibile — se urmă­reşte cu rigoare, zi de zi, schimb de schimb, asigurarea tuturor caracteristicilor din proiect — pentru ca „la asam­blare“, totul să funcţioneze perfect. Există astfel, întrunite toate condiţiile pentru îndeplinirea unui ambiţios angajament asu­mat de colectivul de la I.M.U.A.B. în cinstea marelui eveniment politic din viata partidului si a tării — marele forum comunist din luna no­iembrie — si anume, de a rea­liza un export cu 25 la sută mai mare, comparativ cu a­­ceeasi perioadă a anului trecut, cîstigînd, prin autoritate teh­nică si performantă, noi pieţe de desfacere — premisă a dez­voltării in perspectivă a acti­vității de comerț exterior în această dinamică ramură in­dustrială. * Actualitatea-I culturală--------­ EVOCARE ENESCU. Sub ge­­nericul „Personalităţi ale cul­turii române“. Biblioteca tine­retului (str. Snagov nr. 45) or­ganizează joi 7 septembrie, ora 14, o dezbatere pe marginea cărţii „George Enescu. Inter­viuri in presa română“ (vol.I), apărut in Editura Muzicală. Participă muzicologii Laura Manolache şi Ianca Staicovici. Vor urma audiţii din creaţia enesciană. TURNEU. Un colectiv al Teatrului „Bulandra", prezin­tă, un turneu pe litoral, musi­calul „Clinele grădinarului“, după comedia lui Lope de Vega, in regia lui Florian Pittiş. In distribuţie : Emilia Popescu, Florian Pittiş, Ileana Predescu, Oana Pellea, Marcel Iureş, Razvan Ionescu, Doru Ana etc. Itinerar : Costineşti (2 sept.), Constanţa (3, 5, 7 sept.), Eforie Nord (4 sept.), Mamaia (6 sept.). CONCERT. Ansamblul „Rap­sodia Română“ prezintă dumi­nică 9 septembrie, ora ÎS, la Teatrul de vară „23 August“, concertul-spectacol intitulat „Melodii de neuitat". Solişti : Stefania Rareş, Nelu Bălăşoiu, Gh. Turda, Nicolae Niţescu, Ioana Cristea, Ane­ta Stan, Du­mitru Constantin. Dirijor : Ste­lian Coman. In reprezentaţie : Stela Popescu şi Alexandru Arşinel. IN PREGĂTIRE LA DALLES Oficiul de expoziţii din cadrul Consiliului Culturii şi Educa­ţiei Socialiste pregăteşte, pen­tru sala Dalles, o expoziţie de carte, artă plastică şi discuri din R. D. Germană. De ase­menea, o expoziţie reprezenta­tivă din creaţia recentă a pic­­torului Brăduţ Covaliu. Am­bele vernisaje, la 14 septembrie, TEATRU RADIOFONIC. Săp­­tămâna viitoare, emisiunea Teatru radiofonic va transmi­te două lucrări din literatura română. Este vorba de „Neran­­ţula“, dramatizare de Camelia Stănescu după o cunoscută proză de Panait Istrati (luni 4 sept., ora II.10, pr. I). Regia Cristian Munteanu. In distri­buţie : Carmen Galin, Adrian Pintea, Dan Condurache. A doua piesă, de actualitate, se intitulează „Excursia“, este scrisă de Mircea Enescu ,şi re­gizată de Leonard Popovici (miercuri 6 sept., ora 10.05). Printre interpreţi : Mihai Ni­­cu­lescu, Anda Călugăreanu, Şerban Cetea, Marioara Sterian, Răzvan Vasilescu, Virginia Mi­­rea, Valeria Ogăşanu. C. EUGEN îndeplinirea exemplară a sarcinilor pe 1989 şi pregătirea producţiei viitoare (Urmare din pag. 1) a instalaţiilor de alimentare cu apă, de preparare a hranei etc. — astfel ca animalele să aibă asigurate condiţii optime de furajare şi cazare pe tot timpul stabulaţiei. Iată citeva secvenţe de muncă surprinse la ferma 10 Pantelimon, aparţi­­nînd I.A.S. Mogoşoaia. ŞTIINŢA ŞI PASIUNE. In biroul şefului de fermă, me­dicul veterinar Mihai Petcu, se află, la loc vizibil, un citat din Nicolae Iorga : „Faima se rugineşte dacă nu o cureţi prin muncă, în fiecare zi“. • De ce aţi ales tocmai aceste cuvinte, tovarăşe Petcu ? • Mi s-au părut deosebit de semnificative pentru activitatea pe care o desfăşurăm.. In ulti­mii ani ferma noastră a reu­şit să se situeze printre pri­­ie­sle, pe tară, in ceea ce pri­veşte producţia de lapte. De­sigur, este greu să ajungi In rîndul celor mai buni, dar care şi mai greu să te menţii la niveliul exigenţelor de as­tăzi, mai ales în zootehnie, sector numit, nu fără temei, cu „foc continuu". Pentru a­­ceasta trebuie să munceşti mult, fără întrerupere, şi nu oricum, ci pe baza a tot ceea ce este nou în ştiinţa şi prac­tica agricolă. Este ceea ce ur­mărim să facem şi noi, zi de zi, şi uneori noapte de noapte, aici, la Pantelimon. • După cite ştim si In 1989 rezulta­tele înregistrate se situează cu mult peste prevederile de plan. Pe primele opt luni pro­ducţia medie de lapte, rea­lizată de la fiecare vacă fu­rajată, a atins 3 800 litri, fiind superioară cu peste 250 litri celei din aceeaşi perioadă a anului trecut. Cum explicaţi aceste rezultate ? • Se spune deseori, şi pe bună dreptate, că în domeniul creşterii ani­malelor, mai mult ca oriunde, omul sfinţeşte locul. Aşa este. Noi am reuşit să formăm un colectiv de îngrijitori şi spe­cialişti cu vechi „state“ de ser­viciu — unii dintre ei avind vechime neîntreruptă în mun­că de peste 20 de ani — pa­sionaţi pentru meseria aleasă. L-aş aminti doar pe Nicolae Preda care a crescut şi îngri­jit vaci ce dau, astăzi, 12 500 litri de lapte, într-o perioadă de lactaţie. Ferma noastră a devenit o veritabilă „uzină“ de produse animaliere, cu exem­plare de rasă, de mare pro­ductivitate, care dispune de a­­dăposturi şi instalaţii perfec­ţionate, unde procesul de pro­ducţie trebuie urmărit fără întrerupere. Tocmai de aceea m-am hotărit să locuiesc in incinta fermei , de asemenea, lucrătorilor noştri li s-au asi­gurat si li se asigură, prin gri­ja statului nostru, apartamente confortabile situate in ime­diata vecinătate a locului lor de muncă. Cu astfel de oameni am reuşit si reuşim să dăm viaţă programelor ce vizează obţinerea unor randamente cit mai înalte in producţie, la ni­velul cerinţelor impuse de noua revoluţie agrară. Este vorba, în primul rînd, de prac­ticarea unei selecţii riguroase — suntem­ fermă de elită. La ora actuală, din efectivul to­tal de 500 vaci. 350 sunt mame de tauri ; de asemenea, am ajuns să obţinem de la vacile primipare producţii medii de lapte de peste 5 000 litri. A­­nual, producem şi livrăm uni­tăţilor socialiste exemplare de rasă, vitele de prăsilă şi tău­­raşi cu înaltă valoare bio­logică. Urmărim, în acelaşi timp, hrănirea şi îngrijirea raţională a animalelor în tot timpul anului prin asigurarea unei puternice baze furajere. • Ce întreprindeţi in momen­tul de faţă pentru a încheia anul 1989 cu rezultate cit mai bune ? Cum vă pregătiţi pentru sezonul rece ? • Con­tinuăm furajarea animalelor cu raţii echilibrate, bazate pe nutreţuri verzi, bogate in vi­tamine şi săruri minerale. A­­sigurăm mişcarea zilnică a va­cilor şi animalelor tinere spre a le menţine intr-o bună stare fiziologică. Urmărim realiza­rea planului de montă şi fă­­tări, cu accent pe obţinerea u­­nui procent ridicat de natali­tate. In ceea ce priveşte pre­gătirile pentru sezonul de sta­­bulaţie, pot spune că avem în stoc, in prezent, 600 tone de fin si 1 500 teme de sem­ifin, de calitate; nu neglijăm nici realizarea programului la su­culente şi grosiere. Adăpostu­rile sunt puse la punct; avem deci toate condiţiile pentru a realiza producţii mari şi con­stante in tot timpul anului. RITMURILE DEVENIRII O­­RAŞULUI. Ansamblul de locu­inţe Ghencea — 13 Septembrie este doar unul dintre cele a­părute pe harta oraşului în a­­cest an. In imediata lui apro­piere se află într-un stadiu a­­vansat de execuţie ansamblul Petre Ispirescu, cu circa 8 000 d­e aminimente , pe calea Ra­­hovei. catre Piaţa Chirigiu si în zona Sebastian se ri­dică de asemenea, în ritm susţinut şi construcţii. La una din marile norii de intrare în oras, autostrada Militari, an­samblul de locuinţe Valea Cas­­c­adelor-Pacii, cu o frumoasă Umila arhitectonică si ampla­sat intr-o bogată zonă verde, ■sq află in curs de finalizare.­­ ASTĂZI, 1 septembrie este începutul toamnei meteorolo­gice, iar la 23 septembrie va fi cel al toamnei astronomice. „ NOILE SI FRUMOASELE PARCURI ale Capitalei — ne referim la Izvor-Hasdeu, al Pionierilor si Şoimilor Patriei, Văcăreşti, ale­ căror „certificate de naştere“ au fost „semnate“ anul acesta , încep să îmbra­ce imagini autumnale. Prin da­rea in folosinţă a acestor mari zone verzi, numărul de parcuri ale Capitalei se cifrează la 38.­­ TOT DE SEZON. De curind. I.C.R.A.I. Giuleşti a deschis mai multe unităţi de prestări servicii pentru populaţie, prin­tre care si o unitate de mon­tat geamuri, in calea Plevnei nr. 238. Se adaugă acesteia un atelier pentru repararea obiec­telor de uz casnic­, în bd. U­­verturii nr. 80 şi un atelier de lucrări de ipsosărie, in Prelun­girea Ghencea nr. 3. • PE ADRESA I.R.V.M.R. In strada Pucheni se află un centru de recuperare a materialelor refo­­losibile. Dar intrucit el nu funcţionează, cetăţenii din zo­nă, care au colectat importante cantităti de fier vechi, nu au cui să le predea. In acelaşi timp sesizările pe adresa I.R.V.M.R. au rămas fără răs­puns. Sperăm că acest semnal se va dovedi eficient. • IM­PORTANTE MANIFESTĂRI ŞTIINŢIFICE MEDICALE sunt incluse, in această toamnă pe agenda U.S.S.M. Intre ele, con­grese şi consfătuiri naţionale, bucurîndu-se şi de participa­rea unor specialişti de peste hotare, in domeniile farmaco­logiei, patologiei infectioase, obstetricii-ginecologiei, homeo­patiei, chirurgiei si ortopediei pediatrice, flebologiei si medi­cinei generale • MEDICAMEN­TE DIN PLANTE. Industria de medicamente oferă un nou pro­dus, Tarbedol, recomandat în dispepsii acute si cronice, aso­ciate sau nu cu alte afecţiuni digestive • DE LA I.T.B. Li­niile de maxi-taxi cunosc o continuă extindere. Astfel, maxi-taxi cu nr. 506 circulă in prezent din Piaţa Cringaşi pină in bd. Lacul Tei, prin pasa­jul Grant, calea Giuleşti, bd. Dinicu Golescu, str. Ştefan Furtună, bd. Dacia, str. Tu­nari , iar maxi-taxi cu nr. 510 parcurge traseul 16 Februarie — Foişorul de Foc, prin calea Giuleşti, bd. Dinicu Golescu, str. Ştefan Furtună, bd. Dacia, str. Traian. • ELECTROCAS­­NICE. Pentru repararea apa­ratelor electrocasnice solici­tanţii se pot adresa unită­ţilor cooperativei „Metalocasni­­ca“ din calea 13 Septembrie blocul 95, şos. Mihai Bravu nr. 39, şos. Pantelimon nr. 293, calea Moşilor nr. 268. Prin do­tarea tehnică modernă şi da­torită personalului de înaltă calificare, aceste unităţi sunt considerate etalon. D­IN RE­ŢEAUA COMERCIALĂ a sec­torului 1, după modernizarea complexului comercial din pia­ţa 16 Februarie, au fost reali­zate lucrări similare la „Ali­mentara“ din str. Filimon Sîr­­bu nr. 12, la unitatea de dul­ciuri din str. 13 Decembrie 5 şi la cea de pîine din şos. Ni­colae Titulescu nr. 10. Rubrică realizată de Ileana COMAN Promovarea medicinei profilactice (Urmare din pag­i­­nile de oftalmologie si „Col­­tea“, clinica de neurologie din cadrul Spitalului „Dr. Gh. Ma­­rinescu“ , la Spitalul de copii din sectorul 4 s-a deschis o secţie de ORL, iar in Secto­rul agricol Ilfov au fost date in funcţiune 17 case de naşteri. Se află intr-un stadiu avansat de execuţie Spitalul de recu­perare neuro-motorie pentru copii, din cartierul „Titan“, secţia de terapie intensivă a spitalului de copii „23 August precum si dispensarul de sto­matologie pentru constructori din strada Galaţi. La spitalele „Polizu“, „Panduri“, „Colenti­­na“, la pavilionul de neurochi­rurgie vasculară de la Spita­lul „Dr. Gh. Marinescu“ se desfăşoară ample lucrări pen­tru îmbunătăţirea funcţionalită­ţii şi a condiţiilor de spitali­zare. Dotarea tuturor unităţilor sanitare a fost îmbogăţită cu aparatură complexă, ceea ce a condus la creşterea tehnicităţii netului medical atit pe plan terapeutic, cit şi al posibilită­ţilor de investigaţie. — Vă rugăm să vă referiţi şi la orientările prioritare ale activităţii medico-sanitare. — Promovarea intensivă a medicinei profilactice consti­tuie o preocupare esenţială a muncii noastre, acţiunea de e­­valuare a stării de sănătate a populaţiei — cu atenţie spo­rită faţă de populaţia activă şi, îndeosebi, faţă de femei — cuprinzînd­ în primul semestru circa 62 la sută din numărul celor ce urmează să fie inves­tigaţi. In cadrul acestei pros­pectări a stării din sănătate s-a stabilit că în structura mor­bidităţii pe principale grupe de boli pe primul loc se si­tuează bolile cardio-vasculare, urmate de cele ale aparatului digestiv şi aparatului osteo­­articular. Tocmai de aceea in centrul atenţiei noastre a stat, cu prilejul acestor examinări de masă, depistarea bolilor car­diovasculare si a cancerului — ceea ce a impus o largă par­ticipare a cadrelor medicale de specialitate, ca si din reţeaua generală — precum si a afec­ţiunilor specifice femeilor, in­stituirea promptă a măsurilor de tratament si recuperare ne­cesare. Trebuie însă să recu­noaştem că in controlul medi­cal general al populaţiei s-au mai înregistrat unele manifes­tări de formalism, neajunsuri in dispensări­zarea si urmărirea activă a cazurilor de Îmbolnă­viri, o insuficientă atenţie pentru evaluarea exactă a con­diţiilor de macro si microcli­mat, precum si in ceea ce pri­veşte implementarea unor no­ţiuni de educaţie sanitară de bază­­ privind alimentaţia raţională, necesitatea combate­rii sedentarismului etc. Evi­dent, in activitatea viitoare vom insista asupra tuturor a­­cestor elemente, pentru a ri­dica astfel la nivelul de cali­tate şi eficientă necesar acţiu­nile de medicină profilactică. — Perfecţionarea asistenţei materno-infantile, îmbunătăţi­rea indicatorilor demografici reprezintă, în conformitate cu sarcinile de înaltă răspundere puse in fata personalului me­­dico-sanitar de conducerea partidului si statului, o coor­donată esenţială a activităţii medicale. Ce s-a realizat în a­­cest sens, ce se urmăreşte în perspectivă ? — Creşterea natalităţii si a sporului natural, scăderea mor­talităţii infantile, asigurarea unei optime stări de sănătate a mamei si copilului constituie Îndatoriri fundamentale pentru noi toti, de modul in care ac­ţionăm în acest sens depinzînd, asa cum in repetate rînduri a subliniat secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, viitorul şi vigoarea naţiunii. Ca rezultat al înţelegerii cu inaltă respon­sabilitate a acestui comanda­ment patriotic, a acţiunilor consecvente pe care le-am în­treprins s-a înregistrat o îm­bunătăţire generală a activi­tăţii în domeniu, reflectată in ridicarea indicelui de natali­tate, scăderea fenomenului a­­vortogen, perfecţionarea orga­nizării în reţea. Am să mă refer însă pe larg la ceea ce­ apreciem a fi încă deficitar în munca noastră, la rezervele pe care trebuie să le punem în valoare. Astfel, este necesar să insistăm asupra supravegherii sănătăţii femeii, a gravidei in special — am constatat că se menţin unele deficiente în de­pistarea şi urmărirea gravidei — eliminîndu-se atit slaba implicare a unor cadre, cit si unele atitudini de forma­lism ce mai grevează asu­pra îndeplinirii acestei impor­tante obligaţii profesionale. Vom acorda, de asemenea, o atenţie sporită diversificării acţiunilor de educaţie sanitară destinate formării unui com­portament pronatalist, cu pre­cădere la cuplurile de tineri căsătoriţi. Pentru totala înlătu­rare a carenţelor ce se mai manifestă in asigurarea asis­tenţei medicale a copilului ac­ţionăm cu hotărîre pentru di­minuarea numărului de naşteri premature, mai buna dispensa­­rizare a gravidelor — mai ales a celor cu risc crescut — ri­dicarea la un nivel calitativ superior a activităţii in ma­ternităţi. Îmbunătăţirea fluxu­lui informaţional din spital că­tre teritoriu. Prioritare sunt şi reducerea prematurităţii, înlă­turarea factorilor de risc pe care îi reprezintă bolile apa­ratului respirator, stimularea alimentaţiei naturale etc. Se­lecţia cadrelor destinate să ac­ţioneze în acest domeniu va fi mai riguroasă, astfel incit să asigurăm un personal de înalt profesionalism. Avem in ve­dere ca, pină la sfirsitul aces­tui an, să racordăm la circui­tul asistentei specializate o secţie destinată asistentei co­piilor prematuri si două unităţi post-curs, afiliate unor spitale de profil, ceea ce va aduce un plus de eficienţă activităţii din domeniul pediatriei. In tot ceea ce întreprindem suntem­ mobilizaţi de conştiinţa faptului că ne revin în alte în­datoriri patriotice, că trebuie să facem totul pentru sănăta­tea oamenilor muncii pentru a contribui cu întregul nostru potenţial la ridicarea calităţii vieţii. SI can­ dou rest 44.0:se trac dou bii lui. 34.44 SC cam part gars O­ cam anti VI re­l VI Tel. VI de .« VI tele' 87.35 V1 Voll bric SI set War VI km. 53.48 VI Dies irepi orei. VI3 nabi 1014 11 VI] cam. Sălă VI! Mac. l. T Vl3 I sp elect «00 ' ■ cord* (MOr 89.55. vir mere titu, jalilz Achi 53.31. VI! Cern VIP stare după VI? Row« Tel VI! tov I moto 23 69. VI! 127 4 994*.: VIP piulif VIP excel după VIP tor), chige VIP cu c; PR] tamei coma Tel PR1 tamei niței, chirie 20—23 CUT lemei Dacia CUT uă ca­blă). €9.29.8 PIE in ta gust recon PIE ficare dor p tor. I PIE] ficare tor ci se pL­­rinesc nul PÎEI viciu CNF cu Io PIE] riere pe nt II dec PIE] riere Colen­­ piniu« pie: riere Pajur Florie ITH] Turisi fiind ghid­a­ția In rism, ran te INT trepri bricat nulă mare pe. tr 03—271 IAP str. L ră nu legații dicarc Titan.

Next