Jurnalul Sălajului, ianuarie 2004 (Anul 2, nr. 220-239)

2004-01-15 / nr. 228

;•$»$. ITE Mereu la dispoziția ta! Cuplări și decuplări la Treznea pagina 2 Impozitele și taxele locale prin județ pagina 3 STAREA VREMII Cer acoperit Min.­­3 ° C Max. 3 ° C Mame din tot Sălajul, citiți Legea nr. 557 din 22 decembrie 2003 pagina 6 Explozie a cazurilor de viroze și pneumonii In ultima perioadă, numărul cazurilor de viroze respiratorii și de pneumonie înregistrate a cres­cut foarte mult în județul Sălaj și și-au făcut apariția primele cazuri de gripă și de meningită virală. Șeful Direcției de Sănătate Publică Sălaj, Ligia Marincaș, a declarat, ieri, că în intervalul 6-13 ianuarie, în județ au fost înregistrate peste 1.600 de cazuri de gripă și alte peste 700 de cazuri de pneumonii. Comparativ cu săptămâna precedentă, cazurile de viroze respiratorii au crescut de 7 ori, de la 239 la peste 1.600, iar cel al pneumoniilor de aproximativ 5 ori. De aseme­nea, spune Ligia Marincaș, în ultimele zile, în județul Sălaj au fost diagnosticate clinic 8 cazuri de gripă, iar la secția de boli infecțioase a Spitalului Județean a fost izolat un caz de menin­gită virală la un copil de 12 ani. Această creștere foarte mare a numărului de viroze respiratorii și de pneumonii, precum și apariția primelor cazuri de gripă și de meningită virală, a determinat Direcția de Sănătate Publică Sălaj să dispună interzicerea vizitelor aparținăto­rilor la toți bolnavii internați în toate unitățile medicale cu paturi din județ. MariUS AVRAM CURS VALUTAR 9= m Banca Comercială Română SA Sucursala Județeană Sălaj • Reprezentare în județ: 6 unități operative (Zalău, Jibou, Cehu Silvaniei, Șimleu Silvaniei, Sărmășag și Crasna); Peste 38000 de clienți care au deschise 73100 conturi în lei și valută. • Peste 16000 deținători de carduri BCR, 14 ATM-uri Non Stop la dispoziția clienților, 8 ATM-uri în Zalău, 2 ATM-uri în Jibou, 2 ATM-uri în Cehu Silvaniei, 1 ATM în Șimleu Silvaniei și 1 ATM în Sărmășag. • BCR oferă deținătorilor de carduri următoarele servicii: Plata c­u factorilor la furnizori/prestatorii de servicii: ROMTELECOM, CONNEX, ORANGE, PUBLISERV și IDEE ELECTRICA. Serviciul Mobile Banking, (transferuri între conturile de card informații privind ultimele cinci tranzacții etc). Posibilitatea plății c­u unor mărfuri sau servicii la un număr de 23 comercianți din județ, cu comision „0“. De asemenea la Primăria Zalău se vor putea achita în­cepând cu luna februarie a.c. impozitele și taxele locale. Banca Comercială Română „Banca de care aveți nevoie!“ / Cinematograful din Cehu va fi transformat în casă de cultură " f­ff­­". Primarul orașului Cehu Suvanüeis a declarat că are de gând să transformic fostului cinematograf din localitate cultură, în prezent, în imobilul care acum câți găzduia cinematograful se organizează o discotecă. „Vrem să desfășurăm în această clădire activități cultural artistice. Am vrea să înființăm o casă de cultură“, a precizat primarul. Acțiunea nu poate fi însă realizată din moment ce clădirea cinematografului nu se află în proprietatea primăriei. „Vom încerca să trecem imobilul în administrarea primăriei, iar apoi vom­­ mai vedea“, a încheiat Peter Carol. (A.S.) Firme din Cluj și București interesate de Crasna Primarul comunei Crasna, Emeric Pop, a afirmat că mai multe firme din Cluj și București sunt intere­sate de efectuarea lucrărilor de introducere a apei în localitatea Marin, de reabilitarea căminului cultural din Huseni și de refacerea drumului dintre Ratin și Bic. Firma câștigătoare va fi desemnată la sfârșitul acestei săptămâni prin licitație publică. Emeric Plop a spus că fondurile de care este nevoie pentru realizarea celor trei obiective vor fi asigurate prin Fondul Român de Dezvoltare Socială, iar investiția finală se va ridica la peste 200 de mii de dolari. Despre stadiul în care se află lucrările de construcție a sălii de sport din centrul de comună, Emeric Pop a menționat că imobilul a fost constru­it în proporție de 80 la sută. Sala va fi dată în folo­sință, din spusele primarului, către sfârșitul lunii aprilie. (A.L) Selecționerul Ungariei, Lothar Matthaeus, sprijină proiectul de organizare a CE 2012 împreună cu România După cum informează cotidianul sportiv maghiar „Nemzeti Sport“, citat de Rompres, selecționerul naționalei de fotbal a Ungariei, fostul internațional german Lothar Matthaeus, s-a arătat de acord cu proiectul ca Ungaria și România să organizeze împreună Campionatul European din 2012. In articolul intitulat „Planul cel mare: Campionatul European de fotbal din 2012 împreună cu România“, se arată că ministrul ungar al sportului, Gurcsany Ferenc, l-a vizitat pe noul selecționer la sediul Federației maghiare, deși în dese rânduri ministrului i sa reproșat că nu iubește fotbalul. Ministrul a afirmat ca Matthaeus a fost de acord cu inițiativa de a candida pentru organizarea CE 2012 împreună cu România. Decizia va fi luată în cel mult o lună și jumătate. La sfârșitul lunii ianuarie, ministrul ungar se va întâlni cu omologul sau din România, președintele Agenției Naționale pentru Sport, Octavian Morariu, pentru a discuta în acest sens. La data de 19 decembrie 2003, ideea a fost discutată de președintele Federației maghiare de fotbal, Boroky Imre, la o întâlnire cu Mircea Sandu, președintele FRF. Pentru ca planul să fie realizabil este nevoie de bani, voință și stadioane, după cum se arată în articol. Ministrul ungar a afir­mat că în viitorul apropiat se vor face demersuri ca în Ungaria să fie cel puțin 5 terenuri care să cores­pundă cerințelor UEFA, intenționându-se să îmbunătățească și situația bazelor sportive, în general, a terenurilor din provincie și să se dea mai mulți bani pentru creșterea viitorilor fotbaliști. în următorii 2 ani, în Ungaria se vor construi 57 de terenuri de fotbal cu iarbă artificială, după cum a precizat ministrul Gurcsany. nedumerirea zilei Câte versuri din Mihai Eminescu mai țineți minte? Evident, după acest arti­col asupra mea se va abate din nou un șir de acuze și anateme, de la „nu l-ai citit pe Eminescu” până la „cum îți permiți, dom’le, să te legi de geniul culturii româ­nești”, de „astrul care va rămâne de-a pururi tânăr” ș.a. Unul dintre câștigurile fundamentale ale democra­ției „postdecembriste” (care sper că nu se va pierde, mai devreme, sau mai târziu) este dreptul la exprimarea liberei opinii. Urez de acest drept și afirm că nu îmi este dor de Eminescu. Formarea mea, câtă este, de până acum, ca jurnalist și poet, n-a fost influențată decisiv de lecturile din Mihai Emi­nescu. Nu știu exact de ce. Oricum, nu mă regăsesc, nici poetic, nici jurnalistic, în scrierile „geniului poeziei românești”. Ca în fiecare an, Eminescu este super - eni­giat, în viziunea multora poporul român având neapă­rat nevoie de genii naționale, mai ales că n-au fost multe apreciate într-un „consens național”! Firesc, fiecare are dreptul să scrie ce dorește. Mă întreb însă și vă întreb dacă, intr-adevăr, Eminescu este de o „acută actualitate” la nivelul maselor largi de oameni ai muncii de la orașe și sate, a intelectualilor? Nu prea cred. Cel puțin pentru faptul că, în afară de ce se „învață” la școală, prea pu­țini se încumetă să-l studieze cu adevărat pe autorul poe­mului „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”. Dar, proba­bil, la „marea majoritate” a românilor, Eminescu „trebu­ie” să rămână geniul națio­nal. Statuia intangibilă. Dacă o să spun că acest lucru reprezintă și un efect al politicii comuniste din dome­niul învățământului, probabil anatemele împotriva mea se vor lăți și mai tare. Nu mi-e dor de Eminescu. Mi-e dor de România visată de Emines­cu. Vis neîmplinit. Pentru care, poate, feciorul din Ipotești plânge și astăzi. Cu o zi înainte de 15 ia­nuarie 2004, nu am recitit din Eminescu, am citit exce­lenta carte „Vladimir Bukov­­ski. «Reușești sau mori»” (mulțumesc și pe această cale prietenului care mi-a dat-o, ca dar de Crăciun), o carte care, pe undeva, s-ar apropia de unele scrieri poli­tice ale lui Eminescu, forțând comparația, firește. Dar o carte­­ care v-o recomand cu plăcere­­ și despre provocă­rile mileniului trei, care, totuși, în esență sunt altele decât cele ale secolului XIX din mileniul trecut. Nu putem uita trecutul, dar nici nu ne putem împotmoli în el... Daniel SĂUCA Nu mi-e dor de Eminescu

Next