Jurnalul Sălajului, februarie 2004 (Anul 2, nr. 240-259)

2004-02-02 / nr. 240

Mercu la dispoziția ta! Romania in 2004 pagina 3 Vânzări Cumpărări închirieri pagina 7 STAREA VREMII Posibil ploaie Min. - 1 ° C Max. 3 ° C USD EURO gr. aur CURS VALUTAR gjf 32.760 B­ 40.630 i 422.240 Fondat 2003 ■ Anul II, Nr. 240 ■ luni, 2 februarie 2004 5.000 lei iar în aer? Un control demarat la nivel național asupra modu­lui în care funcționează instalațiile de încălzire, de alimentare cu gaze, electricitate și alte utilități în școli, grădinițe, spitale și alte instituții publice, relevă o stare de „dezordine“ precum și numeroase abateri de la reglementările privind instalarea, funcționarea și întreținerea acestora, a afirmat vineri, la videoconfe­­rință, ministrul delegat pentru Administrația Publică, Gabriel Oprea.Aproximativ 67 la sută din centralele termice verificate funcționau fără a avea autorizație. Județele unde s-au constatat cele mai mari probleme sunt Dîmbovița, unde 56,1 la sută din centrale nu erau autorizate pentru funcționare, Constanța - 60 la sută, Bihor - 62,3 la sută, Sălaj - 70,4 la sută, Giurgiu -71,4 la sută, Gorj - 72,5 la sută. Ministrul delegat pentru Administrația Publică a precizat că, pentru remedierea deficiențelor constatate, colectivele de control au stabilit o serie de măsuri operative. Acestea vizează, în principal, repararea de urgență a instalați­ilor care prezintă defecțiuni, evacuarea materialelor combustibile din încăperile centralelor termice, deza­fectarea instalațiilor electrice improvizate și reme­dierea defecțiunilor constatate. Totodată, s-a dispus verificarea periodică a instalațiilor de alimentare cu gaz metan și a extinctoarelor PSI și asigurarea perso­nalului autorizat pentru întreținerea și supravegherea instalațiilor de încălzire, sau, după caz, instruirea și autorizarea personalului. (ÎS.) Banca Comercială Română SA Sucursala Județeană Sălaj • Reprezentare în județ: 6 unități operative (Zalău, Jibou, Cehu Silvaniei, Șimleu Silvaniei, Sărmășag și Crasna); Peste 38000 de clienți care au deschise 73100 conturi în lei și valută. • Peste 16000 deținători de carduri BCR, 14 ATM-uri Non Stop la dispoziția clienților, 8 ATM-uri în Zalău, 2 ATM-uri în Jibou, 2 ATM-uri în Cehu Silvaniei, 1 ATM în Șimleu Silvaniei și 1 ATM în Sărmășag. • BCR oferă deținătorilor de carduri următoarele servicii: Plata c­u factorilor la furnizori/prestatorii de servicii: ROMTELECOM, CONNEX, ORANGE, PUBLISERV și IDEE ELECTRICA. Serviciul Mobile Banking, (transferuri între conturile de card informații privind ultimele cinci tranzacții etc). Posibilitatea plății c­u unor mărfuri sau servicii la un număr de 23 comercianți din județ, cu comision „0“. De asemenea la Primăria Zalău se vor putea achita în­cepând cu luna februarie a.c. impozitele și taxele locale. Banca Comercială Română „Banca de care aveți nevoie!“ Funcțiile trec, instituțiile rămân Demiterea din funcția de șef al Inspectoratului de Poliție al Județului Sălaj a lui Alexandru Mastan și înlocuirea sa cu noul comandant, Iosif Ghiurca, au determinat schimbări și în structura ATOP (Autoritatea Teritorială de Ordine Publică Sălaj). ATOP a rămas aceeași instituție, doar că, în componența ei, Iosif Ghiurca, actualul șef al IP­ Sălaj, a luat locul fostului șef, Alexandru Mastan. Schimbarea s-a făcut printr-o hotărâre adoptată în ședința de săptămâna trecută a Consiliului Județean Sălaj. (M.A.) Mai multe instituții vor fi păzite de gardieni Consiliul Județean a adoptat o hotărâre prin care a modificat o altă hotărâre de a sa care datează de 10 ani. Conform noii hotărâri, a fost stabilită o listă cu câteva instituții pentru care se impune organizarea pazei cu gardieni publici. Noile obiective care vor fi păzite de gardieni publici sunt: sediul Consiliului Județean Sălaj, centrele de servicii comunitare și de plasament din Zalău și Șimleu Silvaniei ale Direcției Generale pentru Protecția Drepturilor Copilului Sălaj, Inspectoratul Județean de Protecție Civilă Sălaj, Centrul Militar Județean Sălaj, Direcția pentru Administrarea Domeniului Public, Privat și Dezvoltare Rurală Sălaj, Muzeul Județean de Istorie și Artă și Centrul de Integrare prin Terapie Ocupațională pentru Persoane cu Handicap din Bădăcin. (M.A.) Anul trecut s-au sinucis 48 de sălăjeni Șeful Serviciului Județean de Medicină Legală Sălaj, dr. Andrei Todea, a declarat că anul trecut s-au sinucis 48 de sălăjeni. Dintre aceștia, 38 au fost bărbați, iar restul femei. Andrei Todea a pre­cizat că 42 de persoane și-au pus capăt zilelor prin spânzurare, 4 s-au aruncat în apă, iar două persoane s-au aruncat în fața trenului. Tot pe parcursul anului trecut, la nivel de județ au fost înregistrate 271 de decese violente survenite în urma unor accidente de circulație, căzături de la înălțime, accidente de muncă, probleme de sănă­tate și în urma consumului de alcool sau a altor substanțe toxice. în opinia lui Todea, printre motivele care au stat la baza cazurilor de sinu­cidere se numără consumul de alcool, pro­blemele psihice și problemele sociale. (A.S) Serviciul de Ambulanță asaltat de alcoolici Cadre ale Serviciului de Ambulanță Zalău au fost solicitate să intervină la sfârșitul săptămânii trecute pentru a prelua persoane intoxicate cu alcool care au ajuns pe punctul­­ de a intra în comă alcoolică. O mare parte din aceste persoane au fost preluate de pe stradă, unde au fost observate de către trecători care au anunțat ambulanța. „Aceste solicitări sunt obișnuite pentru noi. Aproape zilnic preluăm persoane intoxicate cu alcool”, a declarat una dintre cadrele Serviciului. Tot la sfârșitul săptămânii trecute, ambulanțierii au preluat din diferite zone ale județului persoane cu viroze respiratorii, cu fracturi, cu accidente vasculare cerebrale și femei însărcinate. (A.L) nedumerirea zilei Știți toate schimbările legislative? în „Aspirina săracului”, în editorialul intitulat „Iliescu ne dă nouă: trese, pensii, dude, ouă”, Mircea Dinescu scrie: „Așa cum fac unii afaceri baloane din guano, găinațul depus de păsările mării pe faleza insulelor transformate în fabrici de îngrășământ natural, și Ion Iliescu scoate astăzi un profit frumos din ezitările și fanfaronada lui Emil Constanti­­nescu - produsele tipice ale pa­pagalului ce și-a admirat la Co­­troceni creasta și ciocul vreme de patru ani într-o oglindă deformată”. Nu intru, vai, în polemică cu Mircea Dinescu, constat doar, mai ales prin lecturi la sfârșit de săptămână, că o parte din intelighenția bucureșteană nu s-a lecuit de sindromul „Emil”, la fel cum nu s-a lecuit de alte boli specifice tranziției de la brifcor la Coca Cola. Ce zice Dinescu? Că dacă Emil Constantinescu rezolva problema (imobiliară) a Regelui, acesta nu ar mai fi trebuit acum să „baleteze ca milogul pe la poarta lui Nea Ion”, și am adăuga noi, să se pupe cu Năstase. Și că, dacă același Emil, i-ar fi dat lui Pacepa „tresele, pensia de nomenclaturist” etc, astăzi n-am asista la scandalul medi­­atic legat de fostul securist plecat cu arme și bagaje în curtea CIA. Și că, chiar și Gigi Becali, ar fi o „creație a coo­perativei Blandiana & Co, dacă socotim că partidului de buzu­nar cumpărat de dom’ Gigi a fost pritocit în țeasta bogomi­lică a lui Viorel Lis, vns cea țugărit o vreme cu polonicul pe lângă cazanul cu Ciorbea”. Firește, Dinescu are întotdeau­na dreptate, dar mă întreb și io, care nu e din București, de ce neapărat să-i dea lui Pacepa „tresele”? Dacă pentru povestea asta am fi intrat în NATO mai repede, ok, dar nu prea cred că dacă chiar așa sa pus problema, Emil a fost fraier de tot, de mânură cu securiștii care roiau în jurul lui și care, până la urmă, iau învins­­ cât privește strict „problema” Pacepa, sau exprimat două poziții: Pacepa, erou și Pacepa, trădător. Cred că ambele sunt exagerări, cu toate că, firește, în virtutea legilor de dinainte de 89 Pacepa chiar este un trădător), în privința Regelui, baiul nu este exclusiv unade Constantinescu. Este un bai mai profund, al acestui popor. Și al tuturor politicienilor. Și al celebrei societăți civile româ­nești, aflată și acum, la minte­a aș 15 ani de la „revoluție”, tot în comă. Așa că, nu aș arunca (nu sunt deloc printre fanii lui Emil C.) cu balegă, fie ea și condimentată cu umor, numai ca să găsesc neapărat „țapi ispășitori” pentru toate nerea­­lizările intelighenției de pe malurile Dâmboviței. Adică, pentru toate este de vină Emil Constantinescu. Are el multe baruri, dar, lucrurile întotdeau­na sunt mai complicate. Mai ales în România. Daniel SĂUCA Sindromul „Emil *♦

Next