Luceafărul, ianuarie-iunie 1985 (Anul 28, nr. 1-26)

1985-01-05 / nr. 1

i 1 έ­ntre marile realizări spirituale ale poporului român, la a 40-a a­ni­versa­r­­a Revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperia­­listă, se află, la loc de frunte, şi CARTEA DE ISTORIE. Concepută şi realizată ca instrument de cunoaştere integrală, completă a trecutului şi de transformare revoluţionară a prezentului istoriei este chemată să prezinte întregul pro­ces al luptei poporului în toată complexitatea sa, să pornească de la­­analiza ştiinţifică a rea­lităţii sociale, să înfăţişeze faptele aşa cum au fost ele, corespunzător adevărului vieţii. Importanţa ştiinţifică a unei asemenea teze este pe deplin confirmată de activitatea parti­dului nostru în ultimele două decenii. In aceas­tă perioadă şi frontul cercetării istoriei a luat un nou curs. El a fost susţinut cu lucrări de sinteză, monografii şi volume de documente ex­trem de valoroase pentru istoriografia româ­nească , contemporană şi viitoare. Este suficient să amintim lucrări aparţinind lui David Pro­­dan : Iobăgia în Transilvania în secolul XVI, 3 volume ; Răscoala lui Horea, 2 volume, edi­ţia I şi II-a ; Supplex Libellus Valachorum ; sau I.I. Rusu, Etnogeneza românilor ; sau C.C. Giurescu şi Dinu C. Giurescu, Istoria români­lor din cele mai vechi timpuri pină astăzi ; sau Ştefan Pascu, Voievodul Transilvaniei, 2 volu­me, sau Mircea Muşat şi Ion Ardeleanu, De la statul geto-dac la statul român unitar ; sau general locotenent Gheorghe Enciu, Poşta şi telecomunicaţiile in România ; sau... şi multe, altele. Unor asemenea strălucite contribuţii istorio­­grafice, concepute şi realizate conform adevă­rului istoric, li se adaugă remarcabile volume de documente privind momente hotărîtoare ale istoriei, neamului nostru, ca de exemplu : Uni­rea celor trei ţări române sub sceptrul lui­­Mi­­hai Viteazul ; Revoluţia de la 1848 la români ; Unirea Moldovei cu Muntenia la 1859 ; Războ­iul de independenţă 1877—1878 ; Desăvirşirea unităţii naţionale a românilor la 1918. Rostul acestor importante documente este de a oferi cititorului posibilitatea să ia contact nemijlocit cu istoria luptei poporului pentru formarea şi dezvoltarea naţiunii române, pen­tru eliberarea sa naţională şi socială. Ele ne arată că nimic nu s-a obţinut fără o intensă ac­tivitate şi luptă revoluţionară, că atunci când naţiunile luptă pentru drepturile lor sociale şi naţionale nimic nu le poate opri din mersul lor ferm pe drumul progresului. Studiul documentelor cuprinse în volumele enunţate mai sus, multe dintre ele inedite, per­­­­mite cititorului să-şi formeze o imagine com­plexă asupra activităţilor sociale, politice, eco­nomice, juridice, diplomatice ale epocilor res­pective desfăşurate în strînsă legătură cu is­ REPERE CULTURALE CONTEMPORANE Cartea de istorie în anul marilor aniversări toria Europei. Ele aduc în prim-plan lupta tu­turor românilor pentru eliberare socială şi na­ţională, confruntarea intereselor lor sociale şi naţionale cu scopurile politice de asuprire ale r­arilor puteri ale Europei, mai ales a celor trei imperii: Habsburgic, Otoman, Ţarist. Momentul de referinţă al cărţii româneşti con­temporane de istorie îl reprezintă lucrările edi­tate în cinstea celei de a 40-a aniversări a Re­voluţiei de eliberare socială şi naţională, antifas­cistă şi antiimperialistă , 23 August 1944. Docu­mente vol. I şi II — coordonatori, Ion Arde­leanu, Vasile Arimia, Mircea Muşat ; Actul de la 23 August 1944 în context internaţional — coordonator Gheorghe Buzatu ; 200 de zile mai devreme. Rolul României în scurtarea celui de al II-lea război mondial (în limba română şi limba engleză), autori Ilie Ceauşescu, Florin Constan­tiniu, Mihail Ionescu ; August 1944. Repere isto­rice, autori Florin Constantiniu, Mihail Io­­nescu ; Naţiunea română. Geneză, afirmare, orizont contemporan — coordonator Ştefan Şte­­fănescu ; Puterea cuvintului, autor Mihail E. Ionescu. Volume de documente ori lucrări monogra­fice, de sinteză sau cronologice, se între­gesc reciproc, oferind cititorului o imagine com­pletă asupra activităţii Partidului Comunist Român, a tuturor forţelor democratice, anti­fasciste între anii 1939 şi 1944. Acum, la 40 de ani de la înfrîngerea completă a fascismului în România şi intrarea ţării noastre în coaliţia­­ antifascistă, publicul are posibilitatea să cu­noască, mult mai mult decît pină acum, prin lucrările respective lupta clasei muncitoare îm­potriva exploatării şi asupririi sociale şi naţio­nale, documente şi mărturii ale unor impor­tanţi oameni politici români ai vremii care au luat atitudine împotriva actelor agresive, injuste, în flagrant delict cu istoria poporului român, ale Germaniei hitleriste, documente ale Sigu­ranţei care exprimă teama şi îngrijorarea faţă de amploarea activităţii comuniste, documente şi­ scrisori ale unor oameni politici străini care arată jocul diplomatic, de interese anexioniste, în dauna României, ale unor mari puteri eu­ropene etc. 23 August 1944. Documente se deschid cu Manifestul C.C. al P.C.R. din ianuarie 1939 (nr. 1) prin care se condamnă interzicerea acti­vităţii partidelor politice de către dictatura regală şi se încheie cu Ordinul general al mi­nistrului de război, general de corp de armată Mihail Racoviţă, dat la 23 octombrie 1914 (nr. 900), în care se evocă bucuria eliberării părţii de nord-vest a României de sub ocupaţia hitleristă­­horthystă.. Cele 900 de documente evocă nu numai drama istorică prin care a trecut România între anii 1939 şi 1944, atit in plan intern cit şi interna­ţional, dar şi tenacitatea, şi dîrzenia poporului român, hotărîrea sa de a supravieţui, şi de data aceasta, vicisitudinilor politicii marilor puteri ale Europei, relevă curajul şi abnegaţia sa, cre­dinţa în victorie, cu care s-a angajat, sub con­ducerea partidului, în lupta împotriva fascis­mului. Lectura lor ne arată, nouă, tuturor ca­tegoriilor de cititori, că poporul român a fost conştient, de la început, de pericolul pe­ care-l reprezenta fascismul şi nu a precupeţit nici un efort, material sau spiritual, pentru infrîn­­gerea acestuia. Aşa­­cum arată tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea la Sesiunea solemnă comună a Comitetului Central al Partidului Co­munist Român, Marii Adunări Naţionale şi Consiliului Naţional al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, consacrată împlinirii a 40 de ani de la înfăptuirea actului revoluţionar de la 23 August 1944, „în anii premergători celui de-al doilea război mondial şi în timpul războiului, Partidul Comunist Român a fost singurul partid politic din România care s-a ridicat, cu toată hotărîrea, împotriva fascismu­lui şi a războiului, organizînd şi conducând mari bătălii de clasă şi antifasciste“. Dar lucrările citate ne arată şi erorile, nu numai izbînzile pe care le-a avut poporul nos­tru. Aceasta este istoria. Ea cuprinde şi ero­rile, căci „ce este istoria“, sublinia Ion Heliade Rădulescu, „de nu ne va spune şi erorile po­­porilor, de nu ne va arăta adevărul datinelor, şi tradiţiunilor, cutumelor, credinţelor lor bune sau rele ?“. Şi din ele, nu numai din faptele pozitive, tre­buie să tragem învăţăminte pentru azi şi mîine, pentru noi şi urmaşi, pentru cum trebuie să lucrăm şi pentru cine să lucrăm. Azi, mai mult ca oricînd, este foarte clar pentru oricine că naţiunea a fost, este şi va fi matricea în care se plămădeşte şi se realizează totul — creaţie, cultură, civilizaţie. Cu 200 de zile mai devreme, avînd ca autori pe Ilie Ceauşescu, Florin Constantiniu şi Mihail Ionescu, reprezintă o extrem de valoroasă sin­teză care pune în evidenţă rolul României în scurtarea celui de al II-lea război mondial. Ba­zată pe un bogat material , inedit, din arhive româneşti şi străine, ea ne arată ce loc a ocu­pat Actul de la 23 August 1944 din România în suita momentelor decisive în înfrîngerea Ger­maniei hitleriste , ce însemnătate strategică militară a avut Insurecţia din România , cu ce contribuţie materială şi­ umană s-a înscris România la victoria coaliţiei antifasciste împo­triva Germaniei naziste. Autorii, prestigioşi oameni de ştiinţă, cunos­cuţi publicului şi din alte lucrări şi activităţi în domeniul istoriei, au urmărit­ evoluţia eve­nimentelor în deplină concordanţă cu activită­ţile politice, economice şi militare, cu docu­mentele emise cu prilejul Actului de la 23 Au­g­ust 1944 în context naţional şi internaţional.­n lumina documentelor de partid, ei au corec­tat, cu deplin temei, pe bază­ datelor, a docu­mentelor de arhivă, a altor surse istorice de primă mină, o parte din aprecierile greșite din trecut. Și, în mod justificat, apreciază, Actul de la 23 August 1944, „ca unul din evenimentele de însemnătate decisivă (subl. noastră — M.M.) ale celui de-al doilea război mondial“. Aprecierea aceasta nu este­­ o simplă aser­ţiune. Ea se întemeiază pe fapte şi date anali­zate cu rigurozitate şi exprimă adevărul istoric obiectiv. Lucrarea aceasta, ca şi cele la care ne-am referit mai sus, ca şi momentele pe care Ie ex­primă, ne arată că istoria ÎNTRUCHIPATĂ în mărturii materiale, CUPRINSA în izvoare scrise, PURTATA prin viu grai, de la părinţi la urmaşi, duce cu sine fizionomia popoarelor care au întrupat-o, a creatorilor ei. Indiferent dacă sunt mari sau mici, naţiile care o poartă pe umerii lor îşi găsesc în ea nu numai tre­cutul, dar şi prezentul, şi viitorul. Studiul atent al unor asemenea lucrări, al marilor momente la care se referă, ne dezvă­luie, de fiecare dată,, chiar la faptele şi activi­tăţile cunoscute, noi valenţe, noi sensuri şi semnificaţii ale evenimentelor care au avut loc, pentru viaţa comunităţilor social-umane care le-au înfăptuit sau pentru urmaşii lor. Mircea Mâciu Mărturii ale unui strălucit prestigiu internaţional P­ restigios om politic, om de ştiinţă de renume mondial, tovarăşa academi­cian doctor inginer Elena Ceauşescu este, in acelaşi timp, un înflăcărat militant al luptei pentru oprirea cursei înar­mărilor şi trecerea la dezarmare, pentru salv­gardarea păcii, pentru apărarea dreptului fundamental al omului, al popoarelor, la viaţă, la pace. Personalitatea sa remarcabilă este în­conjurată, pretutindeni în lume, de semnele bi­nemeritate ale recunoaşterii şi preţuirii, apre­cierile exprimate pe meridianele globului con­stituind un emoţionant­ şi revelator omagiu. Omagiu faţă de virtuţile omului politic ce ac­ţionează cu înţelepciune şi devotament pe un amplu şi multilateral tărîm de probleme, vir­tuţi care se îmbină cu strălucitele capacităţi ale omului de ştiinţă, ce se definesc în lu­crări de renume internaţional, într-o rodnică activitate de concepţie şi iniţiativă. Stau măr­turie, în acest sens aprecierile făcute de cu­noscuţi fruntaşi ai vieţii publice şi savanţi de renume din diferite ţări ale lumii care au ţinut să exprime, cu diferite prilejuri, înalta stimă şi consideraţie faţă de prestigioasa personali­tate ,şi operă a tovarăşei Elena Ceauşescu. Participînd la lucrările Congresului interna­ţional de istorie a ştiinţei desfăşurat la Bucu­reşti, A.T. Grigorian, preşedintele Uniunii In­ternaţionale de Istorie şi Filozofie a ştiinţei (U.R.S.S.) declara: „Noi împărtăşim pe deplin şi sper că delegaţii sînt de acord cu mine, extrem de valoroasele idei cuprinse în cuvîntarea pe care a rostit-o aici, în faţa noastră, academician Elena Ceauşescu, care reprezintă neîndoielnic o deviză, a fiecărui om de ştiinţă animat de dorinţa ca ştiinţa să devină în tot mai mare măsură o pîrghie a progresului, un mijloc de cunoaştere şi apropiere între popoare, un in­strument al păcii şi colaborării între toate na­ţiunile lumii“. Admiraţia faţă de această nobilă şi neoste­nită activitate ilustrează marele prestigiu mon­dial al celei care, cu o înaltă răspundere­ uma­nistă, slujeşte progresul societăţii româneşti, militînd cu ardoare pentru afirmarea ştiinţei ca o componentă esenţială a dezvoltării ge­nerale. „In lume — declara prof. univ. Ema­nuel Merdinger (S.U.A.) , se apreciază că doamna academician doctor inginer Elena Ceauşescu face parte dintre acei savanţi care consideră că oamenii de ştiinţă îşi pot folosi munca şi influenţa pentru a preveni războaiele şi a dezvolta cooperarea între popoare“. Parti­cipînd, la rîndul său, la un important eveni­ment al vieţii ştiinţifice internaţionale desfă­şurat la Bucureşti, acad. prof. dr. Giuseppe Montalenti (Italia) declara : „îmi amintesc cu­­ deosebită plăcere că la simpozionul­­ „Oamenii de ştiinţă şi pacea“, desfăşurat sub înaltul pa­tronaj al preşedintelui Republicii­ Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, unde s-au anali­zat marile responsabilităţi care revin astăzi ştiinţei şi slujitorilor ei, ilustrul savant Elena Ceauşescu a adresat un vibrant mesaj în nu­mele raţiunii şi păcii“. De-a lungul anilor, numeroase titluri ştiin­ţifice de mare prestigiu, importante distincţii conferite de reputate academii şi foruri de spe­cialitate din lume au încununat o operă de excepţie, consacrată dezvoltării ştiinţei, pro­gresului general al omenirii. In acest sens, prof. Raymond Daudel, preşedintele Acade­miei Europene de Ştiinţe, Arte şi Litere de­clara : „Am onoarea să vă confirm că aţi fost aleasă membru al Academiei şi al forului ei suprem — Comitetul de Onoare. Noi am ţinut mai întîi să aducem un omagiu excepţionalelor dumneavoastră realizări personale în domeniul cercetării compuşilor macromoleculari, ai chi­miei -polimerilor, elastomerilor şi polimerizării. Această alegere ţine totodată seama de înal­tele dumneavoastră misiuni de stat“. Expri­­mînd, la rîndul său, înalta­ preţuire pentru activitatea desfăşurată de tovarăşa Elena Ceauşescu în slujba ştiinţei, progresului şi păcii, dr. Amalia Fleming, preşedinta Asocia­ţiei Femeilor­­ de Ştiinţă... din Grecia, spunea: „Distinsă şi cun­oscută personalitate în lumea ştiinţei, doamna Elena Ceauşescu a fost aleasă membru corespondent al Academiei din Atena. Este o mărturie a stimei şi admiraţiei de care se­ bucură activitatea domniei sale, ştiinţa ro­ ■ mânească. A constituit pentru mine o deose­bită onoare şi bucurie de a o intilni atit in capitala Greciei, cit şi la Bucureşti.“ înalta preţuire faţă de contribuţia deose­bită a tovarăşei Elena Ceauşescu la dezvolta­rea ştiinţei se exprimă totodată în publicarea, în numeroase ţări ale lumii, a operelor ştiin­ţifice prin­­ care savantul roman aduce o con­tribuţie deosebită la dezvoltarea chimiei. „Aca­demician doctor inginer Elena Ceauşescu — spunea M.A. Kazi, preşedintele Academiei de Ştiinţe din Pakistan — este un mare şi ilustru om de ştiinţă de renume mondial, care a con­tribuit în mod substanţial la aprofundarea cu­noştinţelor umane in domeniul chimiei macro­­moleculare“. O apreciere prestigioasă în ace­laşi sens este formulată de dr. Dorothy Crow­foot Hodgkin, laureată a Premiului Nobel pen­tru chimie (Marea Britanie) care declara : „Am fost impresionată de faptul că, îndeplinindu-şi înaltele misiuni de stat ce i-au fost încredin­ţate, academicianul doctor inginer Elena Ceauşescu îşi rezervă, în continuare, timpul necesar activităţii de cercetare, în laborator. Este­­de dorit ca schimburile internaţionale de cunoştinţe tehnico-ştiinţifice să devină mereu mai intense şi mai eficiente — un obiectiv care poate fi promovat cu succes într-o lume a pă­cii, pentru a cărei înfăptuire academician doc­tor inginer Elena Ceauşescu militează în per­manenţă“. Nobila, dăruire a tovarăşei Elena Ceauşescu marilor cauze ale poporului român şi ale în­tregii omeniri beneficiază de o inaltă preţuire pe plan internaţional. „Doamna Ceauşescu, pe lingă cercetările sale ştiinţifice, s-a dedicat de ani de zile luptei pentru reconstrucţia ţării sale, alături de şeful statului român şi soţul său, Nicolae Ceauşescu. De ani de zile acţio­nează în paralel, pe plan ştiinţific şi politic, împărţind cu Soţul său şi truda, dar şi suc­cesele poporului român“ — spunea academi­cian Constantin Tsatsos, fost preşedinte al Re­publicii Elene. Aprecierile şi opiniile exprimate de perso­nalităţi ale vieţii publice de pretutindeni dau măsura amplă a ecoului ce înconjoară pe me­ridianele lumii o activitate ce poartă pecetea unei personalităţi remarcabile, care îngemă­nează în chip strălucit pasiunea creatoare a omului de ştiinţă cu gindirea revoluţionară, munca de concepţie cu acţiunea generoasă, slu­jind cu devotament poporul şi patria sa, acti­vitatea tovarăşei Elena Ceauşescu definită prin cele mai alese însuşiri proprii femeilor de seamă ale naţiunii române. „O tendinţă carac­teristică a acestor ani — spunea dr. Hertha Firnberg, ministrul ştiinţei şi cercetării al Re­publicii Austria —■­ este, pe plan mondial, par­ticiparea tot mai activă, a femeilor la activită­ţile de cercetare ştiinţifică şi aplicarea tehno­logiilor moderne in procesul dezvoltării. Este semnificativ din acest punct de vedere faptul că în România preşedintele Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie este academi­cian doctor inginer Eleria Ceauşescu“. In aceeaşi ordine de idei, scriitorul Evangelos Averoff Tossitsa (Grecia) sublinia : „Obser­văm cum o femeie deschide drumuri noi in­tr-un domeniu necunoscut al ştiinţei, contri­buind la apropierea dintre popoare. Apreciind faptul că o femeie, în această luptă pentru egalitate în drepturi cu bărbaţii a reuşit să ajungă la un nivel de la care conduce o ra­mură importantă in ţara sa, în domenii noi, este femeia care aparţine avangardei, nu numai în ce priveşte responsabilităţile, ci şi capaci­tăţile“. Dedicată ştiinţei, progresului şi păcii, viaţa exemplară a tovarăşei Elena Ceauşescu este definită printr-o activitate multilaterală, prin­­tr-o operă remarcabilă. Savant eminent, re­prezentantă autentică a virtuţilor poporului român, reprezentant prestigios al ştiinţei ro­mâneşti, al vocaţiei de pace şi prietenie a po­porului nostru,, tovarăşa , Elena Ceauşescu mereu, alături, conducătorului iubit , al Romă-­ niei­ SoMaliste, tovarăşul I­ool­o Ceăuşescu, în tot ceea ce întreprinde pentru­ binele ţării, aduce inestimabila dovadă a unui destin pus în slujba naţiunii române, a întregii umanităţi. Corneliu Vlad Tovarăşa Elena Ceauşescu - Tablou de Eugen Falade ■ De-o fiinţă cu această iubire Culegem splendoarea tricoloră a cuvintelor ţi o dăruim minţii creatoare. Istoria se îmbogăţeşte cu o aniversare. Şi, iată, vă dau buna-dimineaţa toţi oamenii spaţiului de graţie, toţi oamenii unei lumi, ai unui timp, toţi oamenii îndrăgostiţi de eternitatea unui legămint... Şi, iată, vă dau bună-dimineaţa toţi oamenii intr-un prezent, intr-un viitor­­plin de daruri şi recunoştinţă... Şi acum, şi atunci sînteţi de-o fiinţă cu această iubire. Valeria Deleanu Boare de stea Boare de stea pe timp la Ei luceşte Precum aurora in ramuri de măslin Aripi şi doruri umplu clipa Fericirii că Este lumina visării Stea rivnită ce-o inundă vraja Ţărmului visat de păsări demiurge Roditor ca raza timpului de aur Omagiind-o ca pe-o gradină-n soare. Ion Vergu Dumitrescu Omagiu luminii •Ah, tradiţia jectuţiî remens portretul ocupă un loc important. Legaţi pro­­fund de viaţa poporului din mijlocul căruia s-au ridicat, - Grigorescu, Luchian, Tonitza, Pallady ori Pătraşcu - au lăsat urme nemuritoare despre modul în care artele plastice pot şi trebuie să investigheze sufletul omenesc pentru a DURA, pentru a atinge acel grad de expresivitate care să îi ajute pe oameni să se înţeleagă mai bine pe sine, să se afle în d­ar de conştiinţă, să se poată identifica. Întreagă viaţa unui om se revarsă in „a fi pictor" şi, prin urmare, viaţa întregii sale epoci. Şi toate acestea trăiesc în fiecare trăsătură de pensulă. Tablourile pe care le facem sînt pictate pentru fiinţe umane, guvernate de interese şi exigenţe omeneşti. Nu cred că există temă mai nobilă pentru artă decît sufletul omenesc, logaritmul său de visare şi de realitate căruia să-i poţi da pe­n­tru eternitate — expresie ! Nu cred sa existe travaliu artistic m­ai demn de stimă decît truda de a aşeza in culoare lumina unui chip ome­nesc, o lumină care cind izvorăşte - printr-o preafericită împrejurare - din chipul unei personalităţi puternice, eminente, personalita­tea tovarăşei Elena Ceauşescu, om politic de anvergură internaţională şi la fel d­e distins activist pe ţărimul ştiinţei, a cărei prezenţă alături de secretarul general al partidului la cîrma patriei noastre socialiste de astăzi, ne-a aşezat destinul sub însemnul heraldic al bi­­ nelui şi progresului­­ se transformă întrun acord sufletesc, un gest artistic guvernat, fi­resc, de dorinţa perfecţiunii dar, înainte de toate, un gest de profundă stimă şi recu­noştinţă, de admiraţie şi de dragoste. Pictura nu este un mod de a fi al pereţilor, nici un mod de a fi al pînzelor, ci un mod de­ a fi om. Ea este în mod direct şi precis un instrument de reprezentare. Ceea ce facem in cadrul ei facem pentru ca semenii noştri să cunoască ce se află în intimitatea noastră, convingerile noastre profunde, moralitatea culturii, care face parte integrantă din istorie. Or, modalitatea culturii noastre socialiste ne cere, înainte de toate, să fim oameni, artişti­­cetăţeni chemaţi să propună eternităţii lumea în care trăiesc şi gîrldesc şi, deopotrivă, oa­menii de seamă ai acestei lumi. Omagiem, în persoana şi personalitatea tovarăşei Elena Ceauşescu, un asemenea Mare Om, îngădu­­indu-ne să-i urăm, cu prilejul aniversării zilei sale de naştere, multă fericire şi sănătate şi LA MULŢI ANI ! Eugen Palade ! Emblemă a demnităţii O cunună pentru răsăritul privirii blinde O cunună pentru grădina din suflet cu proaspeţi trandafiri O cunună pentru luciditatea arta de a ţine destins arcul zilelor cind atltea furtuni le-ncordează O cunună pentru pacea luminoasă din gînduri pentru puterea de-a naviga fără riscuri O cunună pentru aceste nopţi calme şi pentru dimineţile limpezi­t­e pe buzele ţării rostindu-i numele O cunună pentru femeia mamă, savant emblemă a demnităţii propagînd lumina !... Victoria Milescu Inimă lîngă inimă Văpăi tricolore mereu aprinse, adolescente şi pure şi tu fiică a Argedavei vechi din grădinile vişinilor suflet şi inimă, minte şi gind, îndemn şi învăţătură, bravilor români de azi, da mîine, floare de lumină în ev revoluţionar al dreptăţii şi omeniei, pe care copiii patriei o poartă la piept inimă lîngă inimă. Sandu Stelian ii Ştiinţa — componentă fundamentală a progresului Urmare din pag. 1 fice. Cu contribuţia şi sub coordonarea directă a tovarăşei Elena Ceauşescu a luat naştere, in 1970, Institutul Central de Chimie, unitate or­ganizatorică model, perfecţionată continuu prin crearea şi consolidarea de institute, centre, secţii şi laboratoare pe marile platforme şi centrale industriale, antrenînd în activitatea de concepţie, specialiştii din cercetare, proiectare, industrie şi învăţămînt. După modelul Insti­tutului Central de Chimie, au fost apoi orga­nizate cu succes platforme integrate de cerce­­tare-învăţămînt-producţie, s-au înfiinţat insti­tute centrale de ramură, asigurîndu-se astfel mai buna coordonare a forţelor de cercetare ale ţării. S-a asigurat astfel perfecţionarea continuă a cooperării între institute, a cerce­tărilor interdisciplinare, realizarea, unei conlu­crări mai strînse între învăţămînt, cercetare şi producţie, folosirea în comun şi deci mai eficient a bazei materiale de pe platformele cercetării, învăţămintului şi industriei. Ca urmare a îndrumării permanente şi a­ conducerii de înaltă competentă ştiințifică a tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceaușescu, Institutul Central de Chimie este profund implicat în soluțibrtarea sarciniîlor: jSe­care industria chimică și­ economia nă|i0i^5-'î' le impun, așa cum sunt ele’merițile'hate iii'Tio-d' cumentele Congresului al XIII-lea al P.C.R.,­­şi in programele prioritare de dezvoltare a energeticii nucleare, industriei aeronauticii, de valorificare a zăcămintelor indigene cu conţi­nut redus de materii prime, de reducere a consumurilor energetice şi de materiale, de ridicare a calităţii produselor şi de creştere a productivităţii muncii. Ţelul acestei intense ac­tivităţi a fost expus cu claritate de tovarăşa Elena Ceauşescu în cuvîntarea rostită la Con­gresul al XIII-lea, prin cuvintele : „Prin în­făptuirea prevederilor proiectului de Directive, în cincinalul al 8-lea, deci încă în 1990, Româ­nia va ajunge, din punct de­­vedere al pro­ducţiei industriale pe locuitor şi în alte sec­toare, la nivelul ţărilor avansate, iar in anul 2000 va fi ţară multilateral dezvoltată din­ punct de vedere al industriei, agriculturii şi nivelului de trai, al întregii societăţi socia­liste“. Pornind de la legătura amplă dintre revo­luţia tehnico-ştiinţifică şi civilizaţia modernă, tovarăşa Elena Ceauşescu militează activ pen­tru afirmarea deplină pe plan internaţional a vocaţiei umaniste, paşnice şi constructive a ştiinţei, în calitate de preşedinte al Co­mitetului Naţional „Oamenii de ştiinţă şi pacea“, tovarăşa Elena Ceauşescu subli­nia : „Oamenii de ştiinţă şi cercetătorii din ţara noastră sprijină în mod activ po­litica statului nostru socialist USL împreună cu întregul popor, acţionează“ cu toată fermitatea pentru dezarmare, pentru înlătu­rarea pericolului nuclear, pentru ca, pretutin­deni în lume, minunatele cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii să servească progresului şi bună­stării popoarelor“, în gama realizărilor obţinute de ştiinţă şi tehnica românească un loc de frunte îl ocupă chimia care beneficiază de îndrumarea nemij­locită a tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, a cărei activitate ştiinţifică personală constituie o vastă operă cuprinzînd o impresionantă bibliografie de lucrări origi­nale publicate în reviste şi edituri de mare prestigiu din ţară şi str­ăinăta­te precum şi numeroase brevete de invenţii. Ca o expresie elocventă a prestigiului de care se bucură pe plan internaţional, tovarăşa Elena Ceauşescu a fost aleasă ca membru al unui număr im­presionant de foruri ştiinţifice şi universitare din întreaga lume. Opera ştiinţifică a tovarăşei Elena Ceauşescu a întrunit de asemenea apre­cierile a numeroşi oameni de ştiinţă străini care i-au cunoscut activitatea şi remarcabilele realizări. Sunt semnificative în acest­ sens cu­vintele cu care profesorul " Richard Norman , preşedintele Institutului regal de chimie din Marea Britanie, adresîndu-se tovarăşei Elena Ceauşescu, arăta : „Sinteţi un distins om­ de ştiinţă, atit prin activitatea de cercetare, cit şi.. prin rolul determinant în orientarea politicii ştiinţifice din România. Cunoaştem contribuţia importantă adusă de dumneavoastră în dome­niul chimiei macromoleculare, în special in polimerizarea izoprenului, stabilizarea cauciu­cului sintetic şi copolimerizare, lucrări care au meritul de a contribui la mai buna­ înţelegere a mecanismelor proceselor chimice, precum şi la o eficienţă sporită în ce priveşte folosirea chimiei in beneficiul omenirii. De asemenea, cunoaştem rolul deosebit de important pe care îl aveţi în dezvoltarea chimiei în România“. Evidenţierea laborioasei şi recunoscutei opere a tovarăşei Elena Ceauşescu are o sem­nificaţie deosebită pentru noi în contextul omagial al zilei de naştere a savantului de renume mondial şi militant de seamă al parti­dului şi statului care şi-a consacrat anii vieţii activităţii revoluţionare pentru edificarea noii orînduiri socialiste in ţara noastră, pentru afirmarea păcii şi colaborării internaţionale. Stimulaţi permanent de exemplul acestei vaste şi prestigioase activităţi, cei ce lucrează in domeniul ştiinţei şi tehnologiei îşi mobili­zează forţele pentru îndeplinirea exemplară a importantelor sarcini ce le revin în etapa ac­tuală de dezvoltare a ţării, pentru îndeplinirea în cele mai bune condiţiuni a planului pe 1985, an de bilanţ şi totodată de pregătire amplă a etapei 1986—1990. Expresia cea mai elocventă a modului în care au înţeles să răs­pundă imperativelor patriotice ale Directivelor Congresului al XIII-lea al PC­R„ o constituie entuziasmul şi angajamentul unanim, de a urma pilda de abnegaţie şi dăruire a tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, ale tuturor celor care lucrează în cercetarea chimică românească. 5 IANUARIE 1985

Next