Lumea, mai-decembrie 1920 (Anul 3, nr. 469-653)

1920-12-22 / nr. 653

Ami! Ili ISte. 60S REB4GI­A Și MHWSTILATIA Str. Ștefan cel Mare No. 6 IAȘI — TELEFON 31«----­STELLERELE TIPOGRAFICE Str. Ștefan cel Mare No. 21 TELEFON 35 IAȘI ANUNȚURI ȘI PUBLICAȚII SE PRIMESC LA BIROURILE ADMI­NISTRAȚIEI CÂT SI ALE TIPOGRAFIEI so vam nummai Politică și socială - Ziar Independent Mercuri 12 Decembrie Se prim abonamente: Ioi provincie Ui depozitarii noștri Pe un an 140 lei Pe șease luni 80 , Pe trei „ 40 • UN NUMĂR VECHIU 1 LEU Noua Societate de exploatare a uzinelor electrice Buna asigurare a serviciilor comunale LUMINA ȘI TRAMVAIUL * In coloanele acestui ziar, ori de elite ori am avut ocazie, am ple­dat pentru sistemul exploatării In regie a marilor servicii co­­munale. Aceasta este tendința generală. Explicația ei o găsim în nece­­sitatea de a administra aceste servicii în avantajul populației. Când zicem avantagii, înțelegem cele de natura precuniară, — ca­­re să rămâie cât mai eftin pu­blicului, precum și cele decur­gând dintr’un serviciu teh­nic bine și modern condus. Acesta este idealul. Greutățile exploatării în regie |.O țară la noi, partidul liberal este partizanul exploatărilor în regie, și trebue să recunoaștem ei sprijină această bază cu multă perseverență. Dar tot partidul liberal arată că nu în toate cazurile se poate adopta sistemul regiei. Acesta presupune anumite condițiuni de bază, cari nu se pot fixa în u­­nele servicii de către admini­s­­trațile publice. „Al doilea sistem este exploa­tarea în regie, a serviciilor pu­blice—scrie Viitorul­­ care pre­­zint­ă avant­agiul îndoit că pe de o parte monopolurile create sunt exclusiv în folosul obștesc, iar pe de alta veniturile sporesc­­ Untului sau al Comunei Acest i g­n cere e b­une organizații a­ser­­. !) oare- ~e einști. • • ? infinis­■'i-o- --on. i, când d'.- - a?.e acest '[«r­a eter.“ ., supune come­t­a pr« După c vede sistemul ***** reclamă o­sticitate“ ■•sortea 'eroi­: u'u; alic care - a n-.’ > ’'-ai comer­­*­; -, tr impuri norm :'-'; putea ,, fsr.e­r-m­erț ori deci și matu­r și comuna. j Azi însă« co­­st face <"u nsa dificultăți ti­p ; o „elasticit­e“ mare ui», pe ci nu le ,­­fie ni’ i od­'.-l ar’" o adm­i­­ab­li ; Dn această t.C» a ales în : , ejurările la 1, administra­tta ,in regie­­ 1 .. nu im­ic .!ă. Cazul acesta­­ avem A__ ■ dificul­­ Primăria 1 ; atarea zei am­ 1 ■ ărășie ■ / sei necesitate’« de a re­” tranziție comuna să rămână în , pentru tarea cărei­a să facă apel Sistemul HHB car­e­ștem top sub nn­­o reg­e cointeresată. .nu sunt v! în Bu­si în i și pe­ni’,­ prima , si experiment de So­­jifftra pentru exploatarea u­­electrice, peiPr.­ a cărei , consiliul comunal a dat % -unt -x cuvet­ita ap« . Mre. ^’ondî'iile unei mu­t ex­ploatări cointeresate Cu condițiuni trebue ă înde­­sprticeam că acest regim ai. cointp­­rest.re: J Găsim râs*> • sdi chiar ?a inițiatorii sistemului, •­ Iată latr’adeva»* ce acri# „VU-tont!“ ♦ •jet utest «iste» sa numai sat­­adi­strația iblică în genere ubue să ticipe cu ? pa­i din ea­­pentru a fi părtașe și • eficiile întrepr­inderei, par ca trebue sa-și rezerve drepturi aparte, progresive, pentru ca atunci, când drep­tul de monopol este în plină dezvoltare, Comuna sa pro­fite cât mai mult. Așa s-a făcut la tramva­ie din București, unda societa­tea d& Comunei până la 75 la suta din beneficii, — în afară d partea ca­pitalu­­i ei, — când ele depășesc 12 la sută. In acelaș timp adminis­trațiile publ­e treb­ue să-și asigure un control direct chiar în administrația socie­­tăței prin membrii de drept în consiliul de administrație atât pentru a asi­gura ocro­tirea drepturilor lor, cât și pentru o cât mai bună sn­­plinire a serviciului public in sine“ In lumina acestor explicațiuni putem judeca Societatea nou cre­ată în Iași și să vedem dacă ea corespunde menirei. După expunerea de motive ce o publicăm în altă parte a zia­rului, vedem că Primăria și a asi­gurat toate drepturile de propri­etate, ocrotind în acelaș timp și interesele publicului. In afară de aceasta, din statutul societății citit în ședința de Sâmbătă reesă că ea își ea obligația de a da câștigul peste 12 la sută, în în­tregime. După cum se vede o condiție și mai avantagioasă de­cât cea prevăzută de „Viitorul“. Astfel prezentându-se chestiu­nea cointeresării, credem că era adoptată acum pentru prima oară la Iași, se prezintă cu bună ga­ranție de ordine și conveniență pentru comună și public. ——"»"*■00X00-— — [EIN­ELI Direcțiunea generală a c.f.r. a trimis tuturor stațiunilor din ve­chiul regat și provinciile alipite următoarele dispozițiuni asupra normelor de numiri­ cu privire la cereală: Conform decretului regal No. 4959 publicat ț în monitorul ofi­cial No. 186 din 241Xl a. ch­. se repun în vigoare prevederile le­gei și regulamentului pentru imo­bilizarea cerealelor și derivatelor prevăzute în art. 1 din sus zisa lege în scopul inventarierei. Conform ordinului Președinției Consiliului de Miniștri No. 18143 vor fi lăsate libere la export pe baza permisiunelor ve­chiului re­gim : 1) Cerealele încărcate în va­goane și cele în curs de încăr­care numai in cazul când expor­tatorii vor avea permise recon­firmate și publicate în monitorul oficial și vor face dovada că au depus la Banca Națională, admi­nistrația financiară sau Percepția fiscală, comisionul de 1 la sută prevăzut de regula­mentul imobi­­lizarei, la întreaga cantitate în­cărcată calculată ast­fel : Lei 103 pentru vagonul de secară II. Cerealele prevăzute în jur­nalul consiliului de miniștri No. 3577 publicat în monitorul ofi­cial No. 189 din 27*1­ a crt. și anume acele din tabela. 3) po­rumbul și derivatele, orzul, ovă­zul și derivatele lor sunt libere la export numai dacă exporta­torii vor produce dovada că au plătit taxele cuvenite de export și au declarat acele cantități la comisiunile de Aprovizionare ale Județelor de unde au fost rid­i­cate, precum și dovada că au plătit la acele comisiun­i, comi­sionul de 1 la sută după nor­mele de la punctul I. Direcțiuni­e Regionale din Tran­silvania­ și Banat vor aviza de îndată stațiunile respective: „ 84 „ ,, porumb I, 102 o I, orz i> 102 H *, ovăz *i 168 „ „ fasole » 96 >» ,1 meiu Sosirea zahărului . Azi sosesc cele 6 vagoane de zahăr de la Ripiceni. Ele vor fi distribuite pe­­­ baze de cartele prin școli. Zaharul se va vinde CV 20 lei kgr. T ' T După o instrucțiune de aproa­pe 20 luni, judecătorul de ins­trucție Brim a depus ultima is­călitură pe a 4500 a foaie din dosarul celebrei afacere Landru. Ordonanța definitivă rezumă în 50 pagini această instrucțiune laborioasă. Ea amintește că afacerea s-a născut în urma plăngerei d-nei Lacoste, depusă câtre finele anu­lui 1918 după ce constatase dis­pariția surorei ei, logodni­a lui Landru care se supranumise Fre­­ment. Această plângere a fost dealtfel depusă Simultan cu acea a D-nei Pellaz, a cărei soră dis­păruse de asemenea in urma unei călătorii la faimoasa vila Gam­­bais. Plângerile erau adresate par­chetului din Mantes, și să des­chise acțiune publică pentru asa­sinat contra lui X... zis Dupont zis Fremyet, care dispăruse după prima convocare. Poliția îl regăsise la Paris unde fu arestat în 12 Aprilie 1919. Sunt D. Lucier Guillet zise el victima unei eror formidabile. Dar serviciul de indentitate al justiției stabili grbnic adevărul: Dupont-Fremyt-Gillez nu era al­tul decât Henri Désiré Landru, în vr­sta de 51 ani, condamnat în mai multe rânduri pentru es­crocherii. Se cunosc rezultele instruc­țiuni atât de du­cele, care au fost zilnic publicate. In primul loc s’a descoperit carnetul în care Landru însemna „operațiunile" sale apoi au urmat perchezițiile la Ganbais, în cur­sul cărora s-au găsit oase cal­cinate suspecte, cheaguri de sân­ge în prisosință, rne, hârtii de familie aparținând victimelor sale. S'au descoperit ce câtre poli­ție operațiunile financiare ale lui Landru, care vinde valorile lo­godnicelor sale dispărute. In fine s-a arestat pe d-na Landru și pe fiul ei Maurice. Rezultatul acestei anchetă de­montaseră în oarecare măsură pe Un dosar de 4500 fon Landru dar el nu întârzie săși reia atitudi­nea ironică și disprețui­toare, negând totul. După ce s’a expus astfel afa­cerea, ordonanța definitivă a redactat următoarele concliziuni: ,,In consecință Landru e acuzat de omoruri intenționate, cu pre­­meditoare și prinderea în cursă“. Urmează apoi tot felul de in­culpări de furt, fals complicitate Nevasta și fiul lui Landru au fost puși în libertate. Așa­dar Landru va apărea singur in fața cursei cu furt. Apărarea va începe la 1 Martie 1921 și va ocupa 30 sau 40 de ședințe.­­ Consilierul Gilbert care a con­dus instrucția în celebra afacere Bonnot Garnier va conduce dez­baterile. Avocatul general Godefroy u­­nul din cei mai eloquenți va pro­nunța reguizitorul. Pe banca aparărei d-nul de Moro Giafferi va susține pe Lan­dru cu marele său talent. AFACEREA LANDRU Ucigașul celor 9 neveste In­ fata Juraților Siguranța poliției la Căminul Studenților Evrei O știre care produce senzație In cursul zilei de Duminică, populația Iașului era extrem de agitată. Se răspândise cu iuțeală fulgerului știrea că la ora 12, a­­genții brigăzei de siguranță, au descins la căminul studenților e­­vrei, unde au procedat la o amă­nunțită perchiziționare, în vede­rea confiscărei unor manifeste ce ae spunea că se află acolo. „Focar de Bolcevism' Tot svonul răspândit în oraș cu acest prilej, spunea că la că­minul studenților evrei s’ar afla găiduiți doi ruși bolșevici, cari conduc opera de răspândire a manifestelor în orașul nostru. In realitate lucrurile stau cu tot astfel și în ori­ce caz situa­ția e mu­t mai simplă. Scopul descinderei Adevăratul motiv pentru care brigada de siguranță a procedat la descinderea de la căminul stu­denților este după cum ni se spune următoarele : cu ocazia in­cendiului recent de la facultatea de medicină, diferitele secțiuni și laboratorii au fost furate de un­­ semnat număr de piese a­­natomice și aparate de laboratoriu. Cum în afară pompieri, numai studenții au avut acces în loca­lul Incendiat, pentru a înlesni o­­pera de salvare, bănuelile sigu­ranței se îndreptară către stu­denți, printre cari se presupunea că s'ar fi găsit unul de rea cre­dință care să înstrăineze averea facultatei Un denunț Cu toată această bănuială—ni se spune că s­guranța n’a pro­cedat pgnâ acum­­a nici­ o mă­sură de urmărire a studenților. In ultimul timp lnsă, un denunț parvenit brigăzei de siguranță a­­răta că la căminul studenților e­­vrei, s-ar găsi o însemnată par­te a obiectelor dispărute cu o­­cazia incendiului. Față cu aceas­tă informație Q1 Botez, șeful bri­găzei de siguranță de aci, a ho­tărât pentru Duminică o descin­dere. Cum s’a făcut descinderea Intr’adevăr, la ora 12 precis, se oprește în fața căminului un număr mare de jandarmi pedeștrii cari înconjoară clădirea. In ace­­laș timp la intrările localului se postează căte un agent și doi jandarmi, pentru a împiedeca e­­șirea celor din interiorul cămi­nului. După ce aceste măsuri au fost luate, comisarii brigăzei urmați de 4 agenți și câți­va jan­darmi pătrund în local Studen­tele și studenții evrei, erau toc­mai strânși în jurul mesei, fiind ora dejunului. Comisarul anunță studenților rostul acestei neașteptate viz te declarând pe toți cei de față ca sequestrați temporar Perchp­­rila După aceasta comunicare, a­­genții procedează la perchizițio­­narea localului. Cu cea mai ma­re atențiune, toate colțișoarele sunt căutate, fără ca să se poa­tă găsi ceva compromițător. . Când această operație este terminată, comisarul anunță stu­denților că vor trebui să se su­­pue cu toții unei p­erchizițiuni corporale. Nici studentele nu vor putea fi scutite de această formalitate. Un moment de indignare La început, studenții au fost neplăcut atinși de această măsu­ră, care se extindea și asupra colegelor. Agenții percheziționau pe stu­denți, iar o domnișoară d­e ser­viciul siguranței, perchiziționa pe studente. Rezultatul Rezultatul a fost negativ. Nici în localul căminului, nici asupra s tudi­nților nu­ «’an .. aO»­ratele de laboratorii și piesele a­­natomice furate. Nici chiar cei doi­,­ bolcevici pe cari publicul îi ascunsese la cămin, nu au fost găsiți în bu­zunarele studenților. Așa că, după două ore de muncă, comisarii, agenții, și jandarmii siguranței, au părăsit căminul, unde studenții rămași să detuneze au avut multă stofă de aluzii usturătoare la adresa vizitatorilor nedoriți. Rep. D. Marghiloman în acțiune D. Al. Marghiloman, a convo­cat pe membrii partdului pro­gresist la o întrunire ce a fost fixată pentru 21 Decembrie. De asta dată, cu toate greu­tățile, întrunirea aceasta nu va mai fi amânată. Păreri autorizate, asigură că alipirea partidului prigresit de Federație nu este decit o chestie de zile, tratativele fiind foarte a­­vansate. O singură chestie grea, mai despărțea pe d-nul Marghiloman de federație, chestia înproprie­­tărirei. Federația mai cere un spor de improprie, la care se credea că d. Marghiloman, mare proprietar s’ar opne. Ori se pare că și această chestie este elucidată* D. Marghiloman a consimțit la acest punct pentru a se termina cu împroprietărirea odată pentru totdeauna, făcându-se azi toate sacrificiile ce comporți deplina reformă a chestiei agrare. • I n Un fruntaș progresiv ne spune în această privință: —„D. Marghiloman consimțind la adoptarea acestui punct din programul agrar al federației,­­a cedat astfel și principiul ce-l călău­ra în ceia ce privește ma­rea proprietate.. A rămas numai omul de stat, cu experiența sa mare în toate chestiile, cu auto­ritatea sa necontestată, recunos­cută de toată lumea. Calea prin unirea unei înțele­geri intre federa­le și partidul progresist credem că ea se va îndeplini. La întrunirea dela 24 Decem­brie, se va discuta, între altele și noua întrunire a partidului și d. Marghiloman, de­sigur, va schița noul program, pe­­ baza căruia partidul își va reîncepe activitatea sa. Din Iași, vor pleca la Bucu­­curești în vederea întrunire!, d-n­i Meissner, Lascar Antoniu, Tu­­fescu și Ștefan­u. Ba Urmările grevei în Ceho-Slovacia Capitularea comitetului comu­nist a provocat serioase îngrijo­rări în cercurile muncitorești, ca­re manifestează indignare con­tra organizatorii grevei. Patronii industriali refuză să reia la lu­cru pe greviști. ......«HBQXO»— Ebert rămâne președin­­tele republice germane Partidele politice germane a­­flându-se în imposibilitate­a de a găsi personalitate capabilă să în­trunească m­­ajoritatea suficientă de voturi pentru a fi numit pre­ședintele republicei, cabinetul Fernbach și preșidiul partidelor au renunțat la alegerea prezidențiala. In consecință Ebert rămâne pre­ședintele republicei germane. Războiu­l a încetat înarmăriie continuă Supremația navală — O interesantă discuție in Camera Comunelor. — Concurența Anglo-Americană Se discută cu mult Interes în Anglia supremația navală a Ma­rei Britanii. Unele cercuri engleze văd cu oare­care îngrijorare și motivul este lesne de ghicit—inactivita­tea guvernului cu privire la noile construcțiuni navale. Se pare că guvernul englez, din motive financiare —­ n’ar a­­vea deocamdată în vedere un program de construcțiuni navale. Faptul acesta a ținut să-l de­clare în parlam­entul englez, u­­nii deputați, și ecoul lor se face și afară de presa capitalistă engleză și de Temps. Guvernul englez a făcut cu­noscut parlamentului, politica sa navală, în cuprinsul următor: „Hotărât a menținea flota de război la un grad de putere care va asigura liniștea imperiu­lui, cabinetul, înainte de a sanc­ționa un program de construcție, este obligat a se convinge că lecțiile războiului au fost defi­nitiv afirmate în special în ccea ce privește locul și utilitatea cuirasatelor și bicrucișetoarelor de luptă în operațiile navale: „In consecință guvernul a de­cis și amiralitatea a consimțit ca comitetul aparărei naționale să institue o anchetă asupra chestiunei privind înarmarea na­vală, după ultimele dezvoltări ale războiului—și el nu va pre­zenta un program de construc­ție de cuirasate înainte de a se cunoaște rezultatul acestei an­chete va ramanea cuirasatul stăpânul mării ? In Anglia ca și în Franța — scrie „le Temps“, valoarea de lupte a cuirasatului a fost mult discutată. Se prevede în viitor o așa mare dezvoltare a subma­rinelor și a aeronauticei, în­cât vasul de război de pe suprafața mărilor, aproape că va dispare. „Dreadnoug”-ul a fost „au spus lorzii Fisher și Percy Scott. Totuși ziarul parizian nu crede că o aită mașină de război să-i fi luat încă locul. „Lupta submarină a eșuat, dezvoltarea avionului n’a făcut încă din acesta o armă de luptă. Bombardările aeriene ale cuira­­satului „Goeben“ n’au împiedi­cat ca el să fie dus la Constan­­tinopole și de a-l repara. Concurența Americană Constatând că noile măsuri de luptă, nu au făcut încă do­vadă de eficacitatea lor, „le Temps“ constată că America deși lucrează la perfecționarea avioanelor și submarinelor, con­tinuă totuși programul de con­strucțiuni. In Franța se crede că efortul american compromite în mod ab­solut supremația navală a An­­gliei. In trei ani dacă Anglia ră­mâne în poziția de așteptare de acum — scrie „le Temps“ — su­premația navală va trece de la răsărit l la apusul oceanului At­lantic ; flota de război ameri­cană va domina marea. Puterea focurilor engleze și americane Din totalul tunurilor și guri­lor de foc de pe vasele de răz­boiu, Anglia poate lansa dintr'o singură lovitură proectile în greutate de 183.650 klgr. Am­erica este mult inferioară Angliei Ea poate lansa în total numai 78.814 kgf. Nouile construcțiuni America se înarmează. Prevăzând o viitoare compli­cație pe mar­e, cu sta­tul, din partea căruia nici azi Statele­ Unite, n'au motive a se socoti in liniștea Japoniei—ma­rea republică americană ■ a a­­doptat un vast program de con­­structiuni navale de război­ Actualmente se găsesc in con­st­rucțiune 10 cuirasate și S crucișătoare de război. In 3 ani de zile aceste vase vor fi terminate Toate aceste vase vor fi i­­namate cu tunuri de calibru 406 milimetri, superioare tunu­rilor engleze în serviciu. Cele 152 tunuri de pe cele 16 vase de războiu americane tn construcție, vor arunca 144.700 kgr. de foc mari adunate la cele 78.814, vor da un total de 235.514 kgr. cu 40.000 kgr. mai mult ca Anglia. După cum se vede cercurile capitaliste engleze și franceze urmăresc matchu­l naval anglo­­american și caută să determine guvernul englez să imite pe cel american tn programul de con­strucțiuni navale. Și astfel lu­mea va cunoaște cele mai for­midabile arme de luptă, cari vor apăsa cu greutate asupra popoarelor ca o amenințare de neînlâturat a viitoarelor râzboac' Pentru Aristizza Romanesc! Primim următoarele din partea unei admiratoare a Aristizei Ro­­b­anescu: Mercuri 22 Decembrie orei* $ și un sfert seara se va juca 1* Teatrul național piesa „Banii1"de Octave Mirbeau. Beneficiul opetol tcpic&cmctiîx ver fi 5 £ ÎÎn­­buințat pentru ridicarea unui mic monument pe mormântul părăsit al Aristiței Romanescu. Artistă extraordinar de talen­tată, a ridicat prin geniul ei arta dramatică română la cele mai înalte culmi. Timp de 30 de ani a jucat pe rând în Iași, Bucu­rești, Craiova, în Bucovina, Ar­deal și Basarabia, încălzind pre­tutindeni și inălțând inimele tu­turor.­­ Glasul ei dulce, era adevarată muzică, înfățișarea ei e pe scenă te subjuga, jocul ei admirabil te transplanta în su­fletul personagiului ce interpigia. După arderea teatrulr­­uiin str. Carol când juca axiSCTG. cu neîntrecutul ei tovarăș de scenă Gr. Manolescu In sula Pastia sau Sidoli. Ieșenii uitând în ce baracă se găseau, gustat cele mai sublime delicii artistice iar studenții împreună cu tot pu­blicul sărbătoreau cum rar s-a mai văzut de atunci pe iluștrii artiști. Buchete, ghirlande, flori, bijuterii și fel de fel de prezen­­turi se aruncau pe scenă la fi­nele piesei, pe lângă urale, o* rațiuni, petreceri la gară, etc. E adevărat că și ei iubeau U« șui. Aristizza a și scris în me­moriile ei: „Cel mai bun public pentru teatru e cel din Iași“.­­ Să nu desmințim nici de astă dată această apreciere și să mergem cu toții la reprezentația de Mercuri ce se dă în amintire neuitatei noastre Aristizza. Biletele la Agenția Maximovich ■ w Pujsbüg «■«« r~* Atentatul de la Sena) Activitatea Brigazei de Siguranță Iași Brigada de Siguranță de Iași a arestat dounăzi cu ocazia une ta­zii, o sumă de indivizi ruși , unguri, găsiți fără acte In regulă Actualmente aceștia se află în cercetarea comisarului Aposto­lescu, șeful secțiunei „Controlu străinilor“ care după ce va sta­bili fiecăruia identitatea, îi va înainta brigăzei spre cercetare Se crede că toți acești străin vor fi expulzați din țară. Aceasta în cazul când se va dovedi că nu au legătură cu a­­tentatul, în care caz vor fi a testați.

Next