Lumea, mai-decembrie 1920 (Anul 3, nr. 469-653)
1920-07-22 / nr. 525
ANUL ni No. 529 8EDAGPJ ABSS IUSTItAȚIA Str. Ștefan cel Mare No. 21 .IAȘI — ÎTELEFON 316 —ITEIEEEIE Tipografice Str. Ștefan cel Mare No. 21 —----TELEFON 35-------- ------------ ■ IAȘI ANTINTEBÎ ȘI PUBLICAȚIILE REUMPLO LA BIROURILE AuMT mistrației cât și aLE tipografie! rn gawi HUWggW iăi BracwIiî aî rămasîă Politica și socială - Ziar independent Polonia înaintea Pacsi Lyon 9 ] 7.—RUȘII AU ARMISTIȚIULUI Polonia are nevoie de pace, nu numai din punct de vedere militar ci și politic. Războiul ei a fost o greșala mare, o lipsa de prevedere uimitoare. Și nu poate fi vorba numai de pregătirea sau repregatirea ei militară. Tot sistemul noului Stat, sau mai bine zis necesitatea de consolidare a independenței ar fi trebuit să oprească Polonia de la orice dorință de război. De fapt, Polonia care ar fi trebuit să trezească simpatii in jurul ei, în afară de România este înconjurată numai de dușmani. Pentru un stat tânăr aceasta constitue o greutate, care se mărește și mai mult în timpul unui război. Cu toate greșelile făcute, chiar în lumea germană se ridică voci puternice și autorizate în favoarea Poloniei. Presa austriacă învederează necesitatea dezvoltărei statului polon, pentru a cărei garanare ea sfârnește guvernul polon să încheie repede pacea. Ev Fucând aceste urări, aceiaș presă motivează de ce Polonia are nevoe urgentă și organică de pace. Consultând toate acestea aflam că nu este vorba numai de pacea cu Rusia ei de pace cu ADMIS ÎNCHEIEREA CU POLONIA toți vecinii. Unul din aceste ziare vorbind de Potaitia, scrie: Un stat uriaș de 30 milioane locuitori s'a constituit cu alte milioane de germani, cari doresc independența, având ca vecini state din cari nici unul nu-i este prietinos. Război la est contra inepuizabilelor masse, de oameni ale sovietelor, ceartă la nord pentru posesiunea orașului Vilna, ceartă la vest unde țarii cari de sute de ani aparținând Germaniei așteaptă cu înfrigurare rezultatul plebiscitului, neînțelegere chiar la sud cu Cehii, cari subit au uitat de frăția de rasă neputând înfrâna lăcomia de pământ străin. Cum poate să se dezvolte un stat cu atâțea dușmani în jurul lui ? Cum să ajungá astfel la pace și la siguranță internă ? Și peste acestea toate se îngrămădesc și neînțelegerile interne, vechea boală care nu s’a tămăduit cu declararea independenței. Nu mai puțin de 14 partide sunnt în parlament, și cina observă dezbinarea, lipsă de concordie, prelungirea crizei parlamentare, care o săptămână de arâneul n’a putut găsi soluția ei, acela Îmbuc să ajungă la concluzia : Polonia nu trebuă să continue războiul, ci să se reserve pentru timpuri mai prielnice succesului. ■waamwii TMWiiBM Ca prin farmec s’a schimbat p nectul varșovei,de când a devenit capitala Poloniei independente. Unele impresiuni ale unui corespondent ocazional, deși datează din iunie, ne evoacă viața Capitalei poloneze. Varșovia a fost și sub Ruși un oraș cu multă armată, de la independența Poloniei ea face impresia unei cetăți militare așa sunt de mulți, ofițeri și soldați, peste tot dar numai de armată. Ofițerii poloni au reluat vechea lor uniformă ilustrată de chipiul cu patru colțuri. Ofițerii de obiceiu poartă cotlete și sunt rași la mustăți, imitând pe englezi. Moda femenină Uniforma militară nu s-a marginit numai la barbați, ea a vresut și la femei. Vestitul chipiu patrat numit «Bogatyovsky» este purtat și de femei, numai că e alb. Părul îl poartă ca altădată împărăteasa Hedivig, cu două cozi lasate pe umeri și aduse din față. In afară de această «militarizare» de formă este una de fapt, multe femei înrolându-se în regiunele poloneze poartă pur și simplu uniforma kaki milităreasca. Totuși nu a dispărut eternul femenin. Cultul cizmulițelor înalte cu șireturi, ajunse la prețuri fabuloase, se cultivă cu mult avănt. Și de la cizmulițe rafinamentul ajunge pănâ la pălăriile cele mai bogat împodobite, încât damele ce trec pe aleia Ujazdowska se evaluează după luxul ce-i poartă, la Un sfert sau jumătate de milion, îngrijirea frumuseței a devenit un cult general. La fiecare casă se găsește câte o manichizeză și este fată de prăvălie sau chiar servitoarea cari să nu-și facă unghiile. Mișcarea pe străzi Mișcarea pe străzi și piețe în Varșovia e de speriat, face impresia de adunări popoulare. Innainte de război, Varșovia numără 800000 locuitori azi are 3 milion juri. In afară de cei atrași din provincie, sunt mulți ruși milionari refugiați, la cari se adaugă misiunele mari străine. Cum este explicabil valuta acestora subjuga pe toți și toate. Lipsa de locuințe este înspăimântătoare. Nu există castel, palat sau cât de umilă locuință, fără încârtuierați. Și cum de obicei se’ntâmplă promiscuitatea din acesîi cauză este mare, femeia mai bătrâne dorm în scaiași cameră cu domni străini. Diniîreîfe Și inflnmaie numai exista, mi respectă masa, fiid somnul, trece încarteratul pi la camera ta de culcare, ,tu prin alții și așa se învârtesc toții. Pentru o cameră în astfal de condițiuni se plătește 1000 și 2000 mărci lunar. Hainele bărbătești costă deja 6000 mărci în sus, cele de dame ating cifre fabuloase. O pereche de mănuși se plătește ca 500 mărci. Atracția Varșoviei se ctitorește abundenței de alimente. Se mânw cu stambul în urmă o masă din două feluri bucate cu 7 mări!, stamiA ridicat te 17. Case înalte și frumoasa Străduința autorităților ooursonale poloneze se îndreaptă spre curățenia și buna conservare a străzilor. Din punctul de vedere arhitectonic, Varșovia a luat înaintea altor capitale din Europa Centrală. Ea face impresia unui oraș american prin mulțimea casator în 7 și 9 etaje. Deosebirea de cele americane este numai că cele din Varșovia sunt mai frumos și ritmuc vopsite. Ceea ce lipsește Varșovia sunt grădinile, in schimb are o ‘pletoră de săraci cari te pândesc la toate colțurile de stradă și’ți storc banul parodiind cele mai mare nenorociri. ----------------------------------Hisir’o capitală în rigur«t& an s prim mumit DEVENIFA CAPITALA POLONIEI LIBERE POPijmms. Stânga liberală a început să studieze doctrina poporanistă. Tinerii liberali s’au convins ca viitorul politic al României, va fi în mâna partidului, care va reprezenta interesele burgheziei rurale. Din aceată cauză fruntașii liberali s’au gândit la du Stere, iar intelectualii la doctrina poporanistă. Această doctrină a fsat formulată mai bine de 10 ani în „Viața Românească“ când d. Stere a opus social democratismului român, teoria poporanismului ca singurul reprezentant al unei națiuni agricole, în care tendința maselor este individualistă și legată de simțul proprietății. Tinerii liberali speră să facă din această doctrină, programul teoretic al partidului îberal, în acțiunea sa viitoare ia țară. Poporanismul revine la modă. QridM și muzică fim arătat în deosebite articole care sunt doleanțele populației, modestele ei pretenții, pentru această vară Am arătat că cetățenii cer să se deschidă publicului, grădina teatrului, grădina din B~thc, care să fie amenajate ca bănci. Am arătat că ieșenii doresc să se urmeze ca o veche tradiție, și Comuna să angajeze muzica la Copou. Nici până azi nu știm ce au sărtit în această direcție edilii noștri. Așteptăm răspunsul lor sau mai exact, acțiunea lor. Jrefacerea industriei și Iaș#J. Ministerul de industrie a făcut cunoscut autorităților noastre, dorința, de a se țnce pe de îndată lucrările necesare, pentru refacerea industriei și găsirea mijloace« necesare pentru a se «colera propășirea ei. Ministerul spune, că în acest scop, prin decretul lege cunoscut, s’a obținut descentralizarea convenită, înpărțîndu-se țara In 21 inspectorate. Acest* inspectorate, puse sub conducerea de oanori capabili și cu experiență, vor începe chiar *ie scerie o anchetă In toate părțile, adunând datele cuvenite și convenind la mijloacele necesare, pentru refacerea industriei. Ministerul Invită autoritatea de a iz tot concursul la acrdnță opffl ti« îed**p? ire. inspitoratist «la uși, de«jiHt Judejste Ist. Vaslui, Botoșani, falciu și Dorohoi. Atât d. Pctî :«»î. Prefect ii județ, cât și d. Miftsi Negru II, Președintele Comisiei interimare, au respuns, că negreșit vor da tot concursul lor inspectorilor speciali, însărcinați cu ancheta. O MISIUNE DENIKINÎSTĂ ÎN IAȘI ERi ín timpul zilei, o misiune compusă din mai mulți ofițeri septbrterri niși, a sosit în localitate v«hind din Cernăuți. Ei s’au teghinat ca denikloiști. Cu trenul de seară, ei au plecat te »teorești. SocietAtte DE NAVIGAȚIE ENGLEZE PE DUNAREA — O societats englezi devine pmjtprietar a celei mai mari societăți navale pe Dundrea — Societatea austroungară Stiddeetsche Donau - Dampfschiff art, Huâditi bâte mai mari întreprindere navală comercială de pe Dunarea, a trecut hi mâna unei societați engleze. In 1910 o mare parte din acțîunele acestei societăți care se plia în proprietatea unuia din proprierii firmei Schenker et. Co., a fsat cumpărată de statul austriac, pentru a contrabalansa statul ungar care-și asigurase o parte din proprietatea zisei societăți. Statul austriac a cumpărat atunci această parte de acțiuni cu 4614 milioane Coroane. Acum statul austriac a trecut acțiunele lui unei societăți engleze. Aceiaș societate deține 25 mii acțiuni ale Societății navale dunărene, jumătate din acțiunele Societaței Ungare,navale de rîuri și fluvii și acum și-a asigurat și o mare parte din acțiunele Societății dunărei de sud. Consorțiul englez a ajuns astfel stăpânul celor mai importante societăți navale ale foastei monarhii austroungare. Modalitățile ultimei vânzări prevăd în afară de plata în lire sterline, că grupul englez trebue sa înlocuiască vapoarele perdute in timpul războiului. Se zice că o societate de navigație germană a oferit un preț mai mare. Și de asemenea s’a oferit a o cumpără și statul iugoslav. Politira intern COLALORARI Este dezmințită de unii și de alții, o reclamă însă toți. Unii pentru a ridica valoarea unui parlament fără viață, alții pentru a asigura viața normală a parlamentului. Deci din motive diferite reclamă acelaș lucru ln ultimele zile din cauza „al rnei". In cheasla, externă, situația internă a trecut pare pe al doilea plan al atențiunei publice. Totuși în acest timp s’a făcut însă mult pentru înfăptuirea colaboraiei. In primul loc, asperitățile dintre opoziție și guvern, s’au mai retușat și au făcut posibilă o apropiere între majoritate și mintoritate. Pe de altă parte spiritul de concucțiune al primului ministru s’a dovedit și mai profund înclinat a obține un armistițiu dintre partide premergător colaborarei dorită de el. In aceasta direcție generalul Averescu, a mers chiar mai departe «de cât ar fi dorit unii. Liberalii cărora nu li convine colaborarea cu Federația, sunt și mai potrivnici unei tolerări, cum zic ei, a socialiștilor. Pentru înăsprirea raporturilor din parlament, între guvern și socialiști, a intervenit d. Mârzeacu, cerând generalului Averescu sa ia măsuri energice contra „felșevicilor“ din parlament și ară. Se pare , primul ministru a simțit unde finds fostul ministru de interne, și dându-i o satisfacție formală, in fond a dat să înțeleagă că nu este dispus a provoca prea mult partidul socialist. Se explică astfel de ce știrea anunțată de îndreptarea, nici până azi nu s'a făcut încă cererea de ridicare a imunității farlimentare a deputaților socialiști Cristescu și Moscovîci. în afară de această constantă atitudine conciliantă a primului ministru, d. Tache Ionescu vorbind, în treacăt de situația externă, a anunțat din nou că este partizul fervent al concordiei dintre partide și al colaborării în guvern, mai ales acum când problemele externe nu ne îngădue încă luxul unei dispersiuni de forțe Cu, sau fără voia unora sau altora, colaborarea se va face.. --*—■—------------------- Stropiți strâzi de lașul se îneacă în praf. Căldura macină pământul și topește asfaltul. Gropile de pe Ștefan cel Mare și Cuza Vodă sunt <ndepărate laboratorii în care se cultivă microbii tuturor bolilor, care se ridică în nori de putrefie fină și se strecoară persistent în plămânii locuitorilor. E cald, și-l praf, edilii ar trebui să dispună, ca în această lună a lui cuptor, cu orice sacrificii, străzi, sâ fie stropit, orașul răcorit. faționaliștii Lucrurile în Orient nu se petrec întocmai după cum ni le anunță comunicatele din Lyon. Naționaliștii turci după cum reesă din ziarele engleze nu au fost înfrânți. Dimpotrivă după ultimate știri ei luptă și luptă cu îndârjire. „Daily Mail" anunță că trupele revoluționare au ocupat localitatea Bekos, pe malul Gosforului și se găsesc astfel chiar în fața marelui Cartier aliat. Flota engleză a bombardat toată noaptea pozițiile revoluționarilor, Bekos a rămas tot în mâinile răsculaților, iar Aliații comunică „Daily Mat!” au fost nevoiți să se retragă. Așadar și in Turcia războiul se dure în mod continue și susținut. Aliații au un front destul de important care cere mereu jertfe noi. Dacă pacea generală prop,dunita acum de Lloyd Georg se realizează, jăraticul preș deasupra întregului conțin va reaprinde focul în înb continent. Ara să intru pe nesimțite în interiorul cluburilor din Iași. Orașul nostru are și el, ca orce oraș cu tradiția, cercuri diferite. Totul e să știi să apreciezi farmecul fiecărui grup în parte, să cunoști caracteristica societății și psihologia oamenilor care cor Din diversele noastre cluburi. Pentru aceasta trebue să știr să guști oamenii, așa cum sunt ei, cu infinitele lor defecte și slăbiciuni, și cu rarele lor calități. Eu am să deschid Încetișor ușa salonului somptuos „Jokey-Club“ și în numele cetitorilor cari nu știm ce ne petrece în localul luminat toata noaptea, de deasupra lui Tufti, ura sa cercetez sufletul și moravurile acelor ce se adună acolo, am să mă introduc indirect in mijlocul infecțiilor și al obiceiurilor, am să zgârii pielița unora, am sâgâdit susceptibilitatea altora, și așa am să descriu tot ce se petrece deasupra lui Tufk, am să descopăr sufletul localului, și am să-l fac cunoscut publicului care n’are voie sa frecventeze, clubul despre care să întreabă mereu: „Ce o fi acolo unde se adună boerii ? „Și ce fac aceia care la ora primblare se expun la balconul larg de deasupra cofetăriei ? — „Cine sunt și ce legături au între dânșii? ...Firește, unii se vor supară și vor protesta împotriva amiestecului indirect al unui gazetar care în lipsă de evenimente, în plină vacanță tulbură izolarea pașnică a unui club select. Alții se vor bucura și vor râde regăsind anumiți prieteni prinși în undiița observațiilor noastre, și vor lăuda justețea notelor noi însemnate. O altă categorie, v ceti ancheteze cu interes, fiind sunt însetați de cronica picar presărată cu ace mici, răutăț crude adevăruri spuse cu c< Ah, și atât de mulți ne batjocori, și atât de mulți ne vor apăra, până la sfârșit cu toții vor înțelege că aceasta e viața unei gazele, și aceasta e fostnd el, să descrie societatea și oamenii în Intimitățile lor, să prezinte în fiecare zi, o oglindă sumară a realității diverse, vii. Și eșind de la Jokey Club mă voi duce la Clipul Vânătorilor voi sta la masa burghejilor pasionați, voi prinde Figurela lor, și voi recomanda cetitorilor și fără multă răutate, mai mult glumind voi închide ușa și mă voi strecura liniștit până la Sfatul negustoresc și voi sta neobservat ca un chibet discret la spatele comercianților norocoși, îi voi necăji și voi desemna figurile lor absolute de pasiune. Nu voi uita nici Cercul Didactic, nici Concordia și unde mă va duce de mână interesul, unde pot întâlni alt grup, cu o psihologie anumită, mă voi opri și scoțând carnetul voi scrie rubrica anchetelor discrete și dacă cineva va întreba de mine, pentru ca să fau felicite sau să mă ocferască, să știe cl mă cheamă Tip. ————* ——-----— ANCHITE DISCRETE Viața cluburilor La Jokey Club.—Curiozități. — La Clubul Vânătorilor.—Viața intimă a lașului.—Sfatul negustorilor și Concordia.—Sânt: TIP. JOI 22 IULLE 1920 % '• ■ Se primase abstientei . 9s, provincie ia depozitarii roșI P« un an 140 to Pe șease luni 80 »• trei „ 40 w UN NUMĂR VECINU 1 LEU Viitorul partidului conservater Ci Ni SPUNE D-L LASCAR ANTONIU Comunoscutul om politic și parlamentar ieșan, a dat unui colaborator al nostru explicațiuni asupra rostului și viitorului partidului conservator, și atitudinea sa faț de celelalte partide. Dl. Matei Cattacuzino și kleia conservatoare Credeți justificat semnul de întrebare, marele semn de întrebare, pe care l-a pus d. Matei Cantacuzino, atunci când a vorbit, în Senat, de viitorul partidului conservator ? — „Sa nu ne înșelăm» Expunerea ministrului de justiție trebue privită în intregmea ei, Trunchierile nu folosesc nici obiectivității de care d-sa a dat dovadă, dar nu servesc nici sprijin in lupta acelora, cari combat partidul conservator. D. Matei Cantacuzino, a adus un omagiu ideei conservatoare. In epoca de demagogism, care viciază atmosfera politică a țării omagiul acesta capătă un sens deosebit Dar s’a grăbit sâ adauge d. Cantacuzino : „conservatism, da, dar conservatism, care să se întemeeze pe elementul conservator prin excelență, care este țăranul român“. N’avem nimic de obiectat. Dimpotrivă, D. M tei Cantacuzino, ne indică o cale, pe care partidul conservator a găsit-o de mult. Ținem sa precizăm că prin glasul șefului nostru cât și pe calea presei, am arătat ca înțelegem să fim un partid al euUrvatorilor de pământ. Noi nu căutăm o formulă de acțiune“. Avem un „program de acțiune“ bine definit, expus în repetate rânduri , sântem călăuziți de acest program în acțiunea noastră politică și ca atare nu poate fi vorbă de indoeli asupra Viitoriui«“. — Dar d. Cantacuzino a spus foarte precis: „partidul conservator se află într’o stare de refacere, și nu se poate preciza co roi va mai juca în țara românească“ ?... —„ D. Cantacuzino, e adevărat, a afirmat aceasta. Situațiunea însă nu este așa, cum ,îi expune d-sa. Conservatori! în așteptare Sântem, nu în refacere, ci în așteptare. Nu ne grăbim. Cunoaștem jocul forțelor sociale în prezență, știm care este înrâurirea războiului. Nevroza a dărâmat zei și statui, n’a ucis însă idei. Dacă am avea o opinie publică formală și imperativă stadiul de nevvoza ar fi de mai scurtă durată, iar selecțiunea politică s'ar face mai repede. Așa însă se cere timp.Până atunci noi suntem mândri de un trecut, în care am dus o politică dreaptă, reală, deschisă. Știm că nu ni se contestă acest trecut, decât de adversari, uzând de arme nereale, după cum nu se poate să nu se recunoască partidului conservator gloria de a fi înfăptuit cele mai însemnate acte din cei 50 de ani de constituționalism, pe care i-a trăit țara. Alături de o tradiție, aducem conștiința că în această țară spiritele nu sânt îndreptate în spre politica de salturi, In spre concepția de a nărui trecutul în întregimea lui, pentru a crei* iad prezent, care de aceleași picata e cariat. Experiența sub acest raportJ se face in condiții deplorabile] iar rezultatele se vor resimți firii îndoială. I le avem înverșunarea în luptă a liberalilor. Lucrul își are explicația sa firească : liberalii prin ideia pe care o reprezintă sânt partidul orașului, și aici fatal se întâlnesc cu socialiștii și își revendică aderenți; noi insă ni aici dăm lupta. I Contra hazard ! Reprezentăm progresul, nu prol gres real, normal, cu contribuția cea mai largă a tuturor factoriilor, fără neglijarea a nici unui element, a cărui lipsă ar diforma structura organismului social. Cer rem respectul ordinei stabilite și înlăturarea unei politicei de real zard. I Dacă cultivatorii de pământ vor fi prin forța lucrurilor conservatori, nu mai puțin orășenii disiputați de liberali și socialiști, voi găsi calea spre partidul ordinei care sântem noi. I Tocmai faptul că politica mi se mai face astăzi ca ai trecui și că substratul de formațiune al partidelor este altul, ne dă siguranța, că lucrurile se vor desfășura astfel. I Fiți s’guri, că la momentul portum nu vom lipsi de la dat torie“. I Despre partidul conservator a nette partide, d. Lascar Anfofio ne-a aut lămuriri pe cari le voa publica mâine. I Fostul cancelar austriac Renner Hbretist muzical Fostul cancelar austriac Renner actualmente ministru, este autorul unui nou ian austriac „Austro- Germană. Muzica este de Wilhelm Kienze și de curând a fost aranjată pentru cor și piano. Italia alături de Jllsgua medieasi ru pace intre Polonia și Rusia arztete ne aduc vestea de plecarea delegata. . ? Qrabski la conferința pentru a cere ajutoor contra victor, lUsta * făcut cunoscut guvernului polonez «a este «spus * interveni pentru Sus»*«i 0m ca Rusia. Complimentele noastre ! Opoziția s’a retras iar «j Cameră. Și de astă dată tatM chestie de regulament. I Adresăm complimentele noastre opoziției. I Ea Își face pe deplin datoria la opoziția p ® imână. * I Pentru alegerile biroului I ține 10 vehemente discursul Pentru discuția la mesaj n’are deajuns nici 6 luni cu 2 ședinț zilnice. I Dr. Lupu tremură ca o coad de cățel de enervare și pasiuni democrată. Dr. Iorga ca un profet mistic, prevede In viitor, citind in cabalistice semne, desffășurarea dreptății și democrata românești. . j Toată opoziția dorește Ufla țărei. j Curios. j Când țara are nevoie marii de parlament și de aleșii ei, aceștia n’au ochi să vază, ai urechi să audă. J Nici furiosul și ultra radical Lupu, nu știe că țara se întrebi îngrijorată, ce gânduri ai guvernul cu privire la conflict! Polono-Rus. ! Presa toată discută, agită, protestează, răcnește, doar guvernl Vă răspunde lămurit și categorice gânduri are. Numai deputații noștrii turbulenți și plini de grije pentru viorul și interesul acestei țări, s’a liniștit peste noapte și dormi niște copii osteniți, după ce și bătut peste zi, pentru toate ji căriile și toate fleacurile de pământ. Acum potoliți și firea împăcați cu conștiința asistă] enervarea generală a țarei, apăsători și culmi. Bravo! Complimentele noastre. Bine au făcut el că nu stau sudat la interpolarea socialiștii în drastidnea Poloniei. Ei așteaptă senin, o chestie mai importantă la ordinea zisă — „Cine are mai snare drei tud, clopoțelul sau ușierul și cine e mai deștept Lupu și Trânte ? ■