Lumea, mai-decembrie 1920 (Anul 3, nr. 469-653)

1920-07-22 / nr. 525

ANUL ni No. 529 8EDAGPJ ABSS IUSTItAȚIA Str. Ștefan cel Mare No. 21 .IAȘI — ÎTELEFON 316 —­ITEIEEEIE Tipografice Str. Ștefan cel Mare No. 21 —----TELEFON 35-------­- ------------ ■ IAȘI ANTINTEBÎ ȘI PUBLICAȚII­LE REUMPLO LA BIROURILE AuMT­ mistrației cât și aLE tipografie! rn gawi HUWggW iăi BracwIiî aî rămasîă Politica și socială - Ziar independent Polonia înaintea Pacsi Lyon­­ 9 ] 7.—RUȘII AU ARMISTIȚIULUI Polonia are nevoie de pace, nu numai din punct de vedere militar ci și politic. Războiul ei a fost o greșala mare, o lipsa de prevedere uimitoare. Și nu poate fi vorba numai de pregătirea sau repregatirea ei militară. Tot sistemul noului Stat, sau mai bine zis necesitatea de consolidare a independenței ar fi trebuit să oprească Polonia de la orice dorință de război. De fapt, Polonia care ar fi trebuit să trezească simpatii in jurul ei, în afară de România este înconjurată numai de duș­mani. Pentru un stat tânăr aceasta constitue o greutate, care se mă­rește și mai mult în timpul unui război. Cu toate greșelile făcute, chiar în lumea germană se ridică voci puternice și autorizate în favoa­rea Poloniei. Presa austriacă învederează ne­cesitatea dezvoltărei statului po­lon, pentru a cărei garanare ea sfârnește guvernul polon să în­cheie repede pacea. Ev Fu­când aceste urări, aceiaș pre­să motivează de ce Polonia are nevoe urgentă și organică de pa­ce. Consultând toate acestea a­­flam că nu este vorba numai de pacea cu Rusia ei de pace cu ADMIS ÎNCHEIEREA CU POLONIA toți vecinii. Unu­l din aceste zia­re vorbind de Potaitia, scrie: Un stat uriaș de 30 milioane locui­tori s'a constituit cu alte milioa­ne de germani, cari doresc inde­pendența, având ca vecini state din cari nici unul nu-i este prie­­tinos. Război la est contra inepuiza­bilelor masse, de oameni ale sovietelor, ceartă la nord pentru posesiunea orașului Vilna, ceartă la vest unde țarii cari de sute de ani aparținând Germaniei aș­teaptă cu înfrigurare rezultatul plebiscitului, neînțelegere chiar la sud cu Cehii, cari subit au uitat de frăția de rasă neputând înfrâna lăcomia de pământ străin. Cum poate să se dezvolte un stat cu atâțea dușmani în jurul lui ? Cum să ajungá astfel la pa­ce și la siguranță internă ? Și peste acestea toate se îngrămă­desc și neînțelegerile interne, ve­chea boală care nu s’a tămăduit cu declararea independenței. Nu mai puțin de 14 partide sunnt în parlament, și cina observă dez­binarea, lipsă de concordie, pre­lungirea crizei parlamentare, ca­re o săptămână de arâneul n’a putut găsi soluția ei, acela Îm­buc să ajungă la concluzia : Po­lonia nu trebuă să continue răz­boiul, ci să se reserve pentru timpuri mai prielnice succesului. ■waamwii TMWiiBM Ca prin farmec s’a schimbat p­­ nectul­­ varșovei,de când­ a­ d­e­­venit capitala Poloniei indepen­dente. Unele impresiuni ale u­­nui corespondent ocazional, deși datează din iunie, ne evoacă vi­ața Capitalei poloneze. Varșovia a fost și sub Ruși un oraș cu multă armată, de la­­ in­dependența Poloniei ea face im­presia unei cetăți militare așa sunt de mulți, ofițeri și soldați, peste tot dar numai de armată. Ofițerii poloni au reluat vechea lor uniformă ilustrată de chipiul cu patru colțuri. Ofițerii de obiceiu poartă cot­lete și sunt rași la mustăți, imi­tând pe englezi. Moda femenină Uniforma militară nu s-a mar­ginit numai la barbați, ea a vre­­sut și la femei. Vestitul chipiu patrat numit «Bogatyovsky» este purtat și de femei, numai că e alb. Părul îl poartă ca altădată împărăteasa Hedivig, cu două cozi lasate pe umeri și aduse din față. In afară de această «militari­zare» de formă este una de fapt, multe femei înrolându-se în re­­giunele­­ poloneze poartă pur și simplu uniforma kaki milităreasca. Totuși nu a dispărut eternul fe­­­menin. Cultul cizmulițelor înalte cu șireturi, ajunse la prețuri fa­buloase, se cultivă cu mult a­­vănt. Și de la cizm­ulițe rafina­mentul­ ajunge pănâ la pălăriile cele mai bogat împodobite, încât damele ce trec pe aleia Ujaz­­dowska se evaluează după lu­xul ce-i poartă, la Un sfert sau jumătate de milion, îngrijirea frumuseței a devenit un cult general. La fiecare casă se găsește câte o manichizeză și este­­ fată de prăvălie sau chiar servitoarea cari să nu-și facă unghiile. Mișcarea pe străzi Mișcarea pe străzi și piețe în Varșovia e de speriat, face im­presia de adunări popoulare. In­­nainte de război, Varșovia nu­mără 800000 locuitori azi are 3 milion juri. In afară de cei atrași din pro­vincie, sunt mulți ruși milionari refugiați, la cari se adaugă mi­­siunele mari străine. Cum este explicabil valuta acestora subju­ga pe toți și toate. Lipsa de locuințe este înspăi­mântătoare. Nu există castel, pa­lat sau cât de umilă locuință, fă­ră încârtuierați. Și cum de obicei se’ntâmplă promiscuitatea din a­­cesîi cauză­ este mare, femeia mai bătrâne dorm în scaiași ca­meră cu domni străini. Diniîreîfe Și inflnmaie numai exista, mi­­­ respectă masa, fiid somnul, tre­ce încarteratul pi la camera ta de culcare, ,tu prin a­lții și așa se învârtesc toții. Pentru o cameră în astfal de condițiuni se plăteș­te 1000 și 2000 mărci lunar. Hainele bărbătești costă deja 6000 mărci în sus, cele de da­­me ating cifre fabuloase. O pe­­reche de mănuși se plătește ca 500 mărci. Atracția Varșoviei se ctitorește abundenței de alimen­te. Se mânw cu stambul în urm­ă o masă din două feluri bucate c­u 7 mări!, stam­iA ri­dicat te 17. Case înalte și frumoasa Străduința autorităților oourso­nale poloneze se îndreaptă spre curățenia și buna conservare a străzilor. Din punctul de vedere arhitec­tonic, Varșovia a luat înaintea altor capitale din Europa Cen­trală. Ea face impresia unui o­­raș american prin mulțimea ca­sator în 7 și 9 etaje. Deosebirea de cele americane este numai că cele din Varșovia sunt mai frumos și­ ritmuc vop­site. Ceea ce lipsește Varșovia sunt grădinile, in schimb are o ‘pletoră de săraci cari te pân­desc la toate colțurile de stradă și’ți storc banul parodiind cele mai mare nenorociri. ----------------------------------­Hisir’o capitală în­ rigu­r«t& an s prim mumit DEVENI­FA CAPITALA POLONIEI LIBERE POPijmms­. Stânga liberală a început să studieze doctrina popo­ranistă. Tinerii liberali s’au con­vins ca viitorul politic al României, va fi în mâna par­tidului, care va reprezenta interesele burgheziei rurale. Di­n acea­tă cauză fruntașii liberali s’au gândit la d­u Stere, iar intelectualii la doc­trina poporanistă. Această doctrină a fsat for­mulată mai bine de 10 ani în „Viața Românească“ când d. Stere a opus social dem­ocratismului român, teo­ria poporanismului ca sin­gurul reprezentant al unei națiuni agricole, în care ten­dința maselor este indivi­dualistă și legată de simțul proprietății. Tinerii liberali speră să facă din această doctrină, programul teoretic al parti­dului î­beral, în acțiunea sa viitoare ia țară. Poporanismul revine la modă. QridM și muzică fim arătat în deosebite arti­cole care sunt doleanțele popu­lației, modestele ei pretenții, pen­tru această vară Am arătat că cetățenii cer să se deschidă publicului, grădina teatrului, grădina din B~thc, care să fie amenajate ca bănci. Am arătat că ieșenii doresc să se urmeze ca o veche tradi­ție, și Comuna să angajeze mu­zica la Copou. Nici până azi nu știm ce au sărtit în această direcție edilii noștri. Așteptăm răspunsul lor sau mai exact, acțiunea lor. Jrefacerea industriei și Iaș#J. Ministerul de industrie a fă­cut cunoscut autorităților noas­tre, dorința, de a se țnce pe de îndată lucrările necesare, pentru refacerea industriei și găsirea mijloace­­« necesare pentru a se «co­lera propășirea ei. Ministerul spune, că în acest scop, prin decretul lege cunos­cut, s’a obținut descentralizarea convenită, înpărțîndu-se țara In 21 inspectorate. Acest* inspectora­te, pu­se sub conducerea de oanor­i capabili și cu experiență, vor începe chiar *i­­­e scerie o anchetă In toate părțile, adunând datele cuvenite și convenind la mijloacele nece­sare, pentru refacerea industriei. Ministerul Invită autoritatea d­e a iz tot concursul la acrd­nță o­­pffl ti« îed**p? ire. insp­i­toratist «la uși, de­­«jiHt Judejste I­st. Vaslui, Boto­­șani, falciu și Dor­ohoi. Atât d. Pctî :«»î. Prefect ii județ, cât și d. Miftsi Negru II, Președintele Comisiei interimare, au respuns, că negreșit vor da tot concursul lor inspectorilor speciali, însărcinați cu ancheta. O MISIUNE DENIKINÎSTĂ ÎN IAȘI ERi ín timpul zilei, o misiune com­pusă din mai mulți ofițeri septbrterri niși, a sosit în locali­tate v«hind din Cernăuți. Ei s’au­ tegh­inat ca denikloiști. Cu trenul de seară, ei au plecat te »teore­ști. SocietAt­te DE NAVIGAȚIE ENGLE­ZE PE DUNAREA — O so­cietats englezi de­vine pmjtprietar a celei mai m­ari societăți navale pe Dundrea — Societatea austroungară Stid­­deetsche Donau - Dampf­schiff art, Hu­â­diti bâte m­ai mari întreprin­dere navală comercială de pe Dunar­ea, a trecut hi mâna unei societați engleze. In 1910 o mare parte din acțî­unele acestei socie­tăți care se plia în proprieta­tea unuia din proprie­rii firmei Schenker et. Co., a fsat cumpă­rată de statul austriac, pentru a contrabalansa statul ungar care-și asigurase o parte din proprieta­tea­ zisei societăți. Statul austriac a cumpărat atunci această parte de acțiuni cu 4614 milioane Co­roane. Acum statul austriac a trecut acțiunele lui unei societăți en­gleze. Aceiaș societate deține 25 mii acțiuni ale Societăți­i navale dunărene, jumătate din acțiunele Societaței Ungare,navale de rîuri și fluvii și acum și-a asigurat și o mare parte din acțiunele So­cietății dunărei de sud. Consorțiul englez a ajuns ast­fel stăpânul celor mai importante societăți navale ale foastei mo­narhii austroungare. Modalitățile ultimei vânzări prevăd în afară de plata în lire sterline, că grupul englez trebue sa înlocuiască vapoarele perdute in timpul războiul­ui. Se zice că o societate de na­vigație germană a oferit un preț mai mare. Și de asemenea s’a oferit a o cumpără și statul iu­­go­slav. Politira intern COLALORARI Este dezmințită de unii și de alții, o reclamă însă toți. Unii pentru a ridica valoarea unui parlament fără viață, alții pentru a asigura viața normală a parlamentului. Deci din motive diferite re­clamă acelaș lucru­ ln ultimele zile din­ cauza „a­­l­ rnei". In cheasla, externă, situa­ția internă a trecut pare pe al doilea plan al atențiunei publice. Totuși în acest timp s’a făcut însă mult pentru înfăptuirea co­­labora­iei. In primul loc, asperitățile din­tre opoziție și guvern, s’au mai retușat și au făcut posibilă o a­­propiere între majoritate și mi­­ntoritate. Pe de altă parte spiritul de concu­cțiune al primului minis­tru s’a dovedit și mai profund înclinat a obține un armistițiu dintre partide­ premergător cola­­borarei dorită de el. In aceasta direcție generalul Averescu, a mers chiar mai departe «de cât ar fi dorit unii. Liberalii cărora nu li convine colaborarea cu Federația, sunt și m­ai potrivnici unei tolerări, cum zic ei, a socia­liștilor. Pentru înăsprirea rapor­turilor din parlament, între gu­vern și socialiști, a intervenit d. Mârzeacu, cerând generalului A­­verescu sa ia măsuri energice contra „felșe­vicil­or“ din parla­­ment și­­ ară. Se pare , primul ministru a simțit unde finds fostul ministru de interne, și dându-i o satisfacție formală, in fond a dat să înțe­leagă că nu este dispus a pro­voca prea m­ult partidul socialist. Se explică astfel de ce știrea anunțată de îndreptarea, nici până azi nu s'a făcut încă ce­rerea de ridicare a imunității farlim­entare a deputaților socia­liști Cristescu și Moscovîci. în afară de această constantă atitudine conciliantă a prim­ului min­istru, d. Tache Ion­escu vor­bind, în treacăt de situația ex­ternă, a anunțat din nou că este partizul fervent al concordiei dintre partide și al colaborării în guvern, mai ales acum când problemele externe nu ne în­­gădue încă luxul unei dispersi­­uni de forțe Cu, sau fără voia unora sau altora, colaborarea se va face.. --*—■—-------------------­ Stropiți strâzi de lașul se îneacă în praf. Căl­dura macină pământul și topește asfaltul. Gropile de pe Ștefan cel Mare și Cuza Vodă sunt <n­­depărate laboratorii în care se cultivă microbii tuturor bolilor, care se ridică în nori de putre­­fie fină și se strecoară persis­­tent în plămânii locuitorilor. E cald, și-l praf, edilii ar tre­bui să dispună, ca în această lună a lui cuptor, cu orice sa­crificii, străzi, sâ fie stropit­­, orașul răcorit. f­aționaliștii Lucrurile în Orient nu se pe­trec în­tocmai după cum ni le a­­nunță comunicatele din Lyon. Naționaliștii turci după cum reesă din ziarele engleze nu au fost înfrânți. Dimpotrivă după ultimate știri ei luptă și luptă cu îndârjire. „Daily Mail" anunță că tru­pele revoluționare au ocupat lo­calitatea Bekos, pe malul Gos­­forului și se găsesc astfel chiar în fața marelui Cartier aliat. Flota engleză a bombardat toată noaptea pozițiile revoluțio­narilor, Bekos a rămas tot în mâinile răsculaților, iar Aliații comunică „Daily Mat!” au fost nevoiți să se re­tragă. Așa­dar și in Turcia răz­boiul se dur­e în mod continue și susținut. Aliații au un front destul de important care cere mereu jertfe noi. Dacă pacea generală prop,­dunita acum de Lloyd Georg se realizează, jăraticul preș de­asupra întregului conțin va reaprinde focul în înb continent. Ara să intru pe nesimțite în interiorul cluburilor din Iași. O­­rașul nostru are și el, ca orce oraș cu tradiția, cercuri diferite. Totul e să știi să apreciezi far­mecul fiecărui grup în parte, să cunoști caracteristica societății și psihologia oamenilor care cor­­ Din diversele noastre cluburi. Pentru aceasta trebue să știr să guști oamenii, așa cum sunt ei, cu infinitele lor defecte și slăbiciuni, și cu rarele lor cali­tăți. Eu am să deschid Încetișor ușa salonului somptuos „Jokey-Club“ și în numele cetitorilor cari nu știm ce ne petrece în localul lu­minat toata noaptea, de deasu­pra lui Tufti, ura sa cercetez su­fletul și moravurile acelor ce se adună acolo, am să mă intro­duc indirect in mijlocul infecții­lor și al obiceiurilor, am să zgârii pielița unora, am sâ­gâdit sus­ceptibilitatea altora, și așa am să descriu tot ce se petrece dea­supra lui Tufk­, am să descopăr sufletul localului, și am să-l fac cunoscut publicului care n’are voie sa­ frecventeze, clubul des­pre care să întreabă mereu: „Ce o fi acolo unde se adună boerii ? „Și ce fac aceia care la ora primblare­ se expun la balco­nul larg de deasupra cofetăriei ? — „Cine sunt și ce legături au între dânșii? ...Firește, unii se vor supară și vor protesta împotriva am­ies­­tecului indirect al unui gazetar care în lipsă de evenimente, în plină vacanță tulbură izolarea pașnică a­ unui club select. Alții se vor bucura și vor râde re­găsind anumiți prieteni prinși în undiița observațiilor noastre, și vor lăuda justețea notelor noi însemnate. O altă categorie, v ceti ancheteze cu interes, fiind sunt însetați de cronica picar presărată cu ace mici, răutăț crude adevăruri spuse cu c< Ah, și atât de mulți ne batjocori, și atât de mulți ne vor apăra, până la sfârșit cu toții vor înțelege că aceasta e viața unei gazele, și aceasta e fostnd el, să descrie societatea și oa­menii în Intimitățile lor, să pre­zinte în fiecare zi, o oglindă su­mară a realității diverse, vii. Și eșind de la Jokey Club mă voi duce la Cl­ipul Vânătorilor voi sta la masa burgh­ejilor pa­sionați, voi prinde Figurela lor, și voi recomanda cetitorilor și fără multă răutate, mai mult glu­mind voi închide ușa și mă voi strecura liniștit până la Sfatul negustoresc și voi sta neobser­vat ca un chibet discret la spa­tele comercianților norocoși, îi voi necăji și voi desemna figu­rile lor absolute de pasiune. Nu voi uita nici Cercul Didac­tic, nici Concordia și unde mă va duce de mână interesul, unde pot întâlni alt grup, cu o psiho­logie anumită, mă voi opri și scoțând carnetul voi scrie ru­brica anchetelor discrete și dacă cineva va întreba de mine, pen­­tru ca să fau felicite sau să mă ocferască, să știe cl mă cheamă Tip. ————* —­—-----— ANCHITE DISCRETE Viața cluburilor La Jokey Club.—­Curiozități. — La Clubul Vânători­lor.—Viața intimă a lașului.—Sfatul negustorilor și Concordia.—Sânt: TIP. JOI 22 IULLE 1920 % '• ■ Se primase abstientei . 9s, provincie ia depozitarii roșI P« un an 140 to Pe șease luni 80 »• trei „ 40 w UN NUMĂR VECINU 1 LEU Viitorul partidului conservater Ci Ni SPUNE D-L LASCAR ANTONIU Comunoscutul om politic și parlamentar ieșan, a dat unui colaborator al nostru explica­­țiuni asupra rostului și viitoru­lui partidului conservator, și a­­titudinea sa faț de celelalte partide. Dl. Matei Cat­tacuzino și kleia conservatoare Credeți justificat semnul de în­trebare, marele semn de între­bare, pe care l-a pus d. Matei Cantacuzino, atunci când a vor­bit, în Senat, de viitorul partidu­lui conservator ? — „Sa nu ne înșelăm» Expu­nerea ministrului de justiție tre­­bue privită în intregmea ei, Trunchierile nu folosesc nici o­­biectivității de care d-sa a dat dovadă, dar nu servesc nici spri­jin in lupta acelora, cari combat partidul conservator. D. Matei Cantacuzino, a adus un omagiu ideei conservatoare. In epoca de demagogism, care viciază atmosfera politică a țării omagiul acesta capătă un sens deosebit Dar s’a grăbit sâ a­­dauge d. Cantacuzino : „conser­vatism, da, dar conservatism, care să se întemeeze pe elemen­tul conservator prin excelență, care este țăranul român“. N’avem nimic de obiectat. Dim­potrivă, D. M tei Cantacuzino, ne indică o cale, pe care parti­dul conservator a găsit-o de mult. Ținem sa precizăm că prin gla­sul șefului nostru cât și pe ca­lea presei, am arătat ca înțele­gem să fim un partid al euUrva­­torilor de pământ. Noi nu căutăm o­­ formulă de acțiune“. Avem un „program de acțiune“ bine definit, expus în repetate rânduri , sântem călău­ziți de acest program în acțiunea noastră politică și ca atare nu poate fi vorbă de indoeli asupra Viitoriu­i«“. — Dar d. Cantacuzino a spus foarte precis: „partidul conser­vator se află într’o stare de re­facere, și nu se poate preciza co roi va mai juca în țara româ­nească“ ?... —„ D. Cantacuzino, e adevărat, a afirmat aceasta. Situațiunea însă nu este așa, cum­ ,îi ex­pune d-sa. Conservatori! în așteptare Sântem, nu în refacere, ci în așteptare. Nu ne grăbim. Cunoaștem jo­cul forțelor sociale în prezență, știm care este înrâurirea războiu­lui. Nevroza a dărâmat zei și sta­tui, n’a ucis însă idei. Dacă am avea o opinie publică formală și imperativă stadiul de nevvoza ar fi de mai scurtă durată, iar se­­lecțiunea politică s'ar face mai repede. Așa însă se cere timp.­­Până atunci noi suntem mân­dri de un trecut, în care am dus o politică dreaptă, reală, deschi­să. Știm că nu ni se contestă a­­­cest trecut, de­cât de adversari, uzând de arme nereale, după cum nu se poate să nu se re­cunoască partidului conservator gloria de a fi înfăptuit cele mai însemnate acte din cei 50 de ani de constituționalism, pe care i-a trăit țara. Alături de o tradiție, aducem conștiința că în această țară spi­ritele nu sânt îndreptate în spre politica de salturi, In spre con­cepția de a nărui trecutul în în­tregim­­ea lui, pentru a crei* iad prezent, care de aceleași picata e cariat. Experiența sub acest raportJ se face in condiții deplorabile] iar rezultatele se vor resimți firii îndoială. I le avem înverșunarea în luptă a liberalilor. Lucrul își are expli­­cația sa firească : liberalii prin ideia pe care o reprezintă sânt partidul orașului, și aici fatal se întâlnesc cu socialiștii și își rev­­endică aderenți; noi insă ni aici dăm lupta. I Contra hazard ! Reprezentăm progresul, nu prol gres real, normal, cu contribuția cea mai largă a tuturor factorii­lor, fără neglijarea a nici unui element, a cărui lipsă ar diforma structura organismului social. Cer rem respectul ordinei stabilite și înlăturarea unei politicei de real zard. I Dacă cultivatorii de pământ vor fi prin forța lucrurilor conservat­­ori, nu mai puțin orășenii disi­putați de liberali și socialiști, voi găsi calea spre partidul ordinei care sântem noi. I Tocmai faptul că politica mi se mai face astăzi ca ai trecui și că substratul de formațiune al partidelor este altul, ne dă sigu­­ranța, că lucrurile s­e vor desfă­­șura astfel. I Fiți s’guri, că la momentul portum nu vom lipsi de la dat torie“. I Despre partidul conservator a nette partide, d. Lascar Anfofio ne-a aut lămuriri pe cari le voa publica mâine. I Fostul cancelar austriac Renner Hbretist muzical Fostul cancelar austriac Renner actualmente ministru, este auto­rul unui nou i­an austriac „Austro- Germană. Muzica este de Wil­helm Kienze și de curând a fost aranjată pentru cor și piano. Italia alături de Jllsgu­a medieasi ru pace intre Polonia și Rusia arztete ne aduc vestea de plecarea delegata­­. . ? Qrabski la conferința pentru a cere ajuto­­or contra­ victor, lUsta * făcut cunoscut guvernu­lui polonez «a este «spus * in­terveni pentru Sus»*«i 0m ca Rusia. Complimentele noastre ! Opoziția s’a retras iar «­j Cameră. Și de astă dată tatM chestie de regulament. I Adresăm complimentele noas­tre opoziției. I Ea Își face pe deplin datoria la opoziția p ® i­mână. *­ I Pentru alegerile biroului I ține 10 vehemente discursul Pentru discuția la mesaj n’ar­e deajuns nici 6 luni cu 2 ședinț zilnice. I Dr. Lupu tremură ca o coad de cățel de enervare și pasiuni democrată. Dr. Iorga ca un pro­fet mistic, prevede In viitor, ci­tind in cabalistice semne, desffă­șurarea dreptății și democrata românești. . j Toată opoziția dorește Ufla țărei. j Curios. j Când țara are nevoie mar­ii de parlament și de aleșii ei, a­ceștia n’au ochi să vază, ai urechi să audă. J Nici furiosul și ultra radical Lupu, nu știe că țara se între­­bi îngrijorată, ce gânduri ai guvernul cu privire la conflict! Polono-Rus. ! Presa toată discută, agită, pro­testează, răcnește, doar guvernl Vă răspunde lămurit și categori­ce gânduri are.­­ Numai deputații noștrii turbu­lenți și plini de grije pentru v­­iorul și interesul acestei țări, s’a liniștit peste noapte și dorm­i niște copii osteniți, după ce și bătut peste zi, pentru toate ji căriile și toate fleacurile de­­ pământ. Acum potoliți și firea împăcați cu conștiința asistă] enervarea generală a țarei, a­păsători și culmi. Bravo! Complimentele noastre. Bine au făcut el că nu stau sudat la interpolarea socialiștii în drastidnea Poloniei. Ei așteaptă senin, o chestie mai importantă la ordinea zisă — „Cine are mai snare drei tud, clopoțelul sau ușierul și cine e mai deștept Lupu și Trânte ? ■

Next