Lumea, aprilie-iunie 1924 (Anul 7, nr. 1665-1736)
1924-06-25 / nr. 1733
ftmxf Vlt* No. 1733 ^ 2 LEI NUMĂRUL Pfezenri 25 Iunie 1924 "și" T’ "nap Red. 0 Administrat la str. Igtfclafi Wbufv 6 Zipcografie Atelierele tipografice și Foto-Zincografit atr. Uzinei No. 33 Abonamentul pe bisan 650 lot , pe 1§2 350 lei Str. La Prîmeștira: Titi Biblioteca Universității ^ Poltici si sociali -J fittepondent din tar& Trenul București-Iași ------ prada! din bandig . ..— îndrăzneții bandiți distrug semnalul de alarmă -Lupta Intre trei toameli și curajosul conductor îotidia. Un cufăr cu mătăsuri și ciorapi în valoare de aproape jumătate milion, și alte 2 cufere cu trusoul de nuntă a unei domnișoare. Atacurile și prădarea lor de persoane de către trenuribandifi,—semnalate, de la războiu încoace, pe liniile C. F. 8. Craiova-Tg. Severin-Mehadia-Ceransebeș, au fost inaugurate Duminică noapte și pe linia ferată R. Sarat-Iași. Duminică, pe la orele 1 după miezul nopții, pe când trenul accelerat No. 601,—care pleacă din Capitală la 9.30 și intră în gara Iași la 7.40, eșen din gara 8. Sarai, trei indivizi suspecți s’au urcat intr’uis vagon de clasa III. Călătorii, din acel compartiment povestesc că cei trei nurüafiri după înfățișarea lor, și din neastâmpărul pe care-l manifestau au dat de bănuit, din primul moment. Ei, n’au întârziat mult, au părăsit vagonul grăbiți,trecând în vagonul din coada acceleratului. Bandiții pătrund în vagonul de bagaje Cam trenul înainta cu viteza puternică, când a ajuns, la o distanță aproximativ de 3 km. jum. de la intrarea în gara Sihlea, d. conductori. Zaharia, de la vagonul cu bagaje, se trezește, în vagon cu cei indivizi, revolverele îndreptate asupra lui. Conductorul nu se intimidează și se repede la mânerul semnalului de alarmă. Funcționarul, uitând de grozăvenia situației, continuă cu violență de semnalul a trage de alarmă. Bandiții izbucnesc în hohote de râs. Ei avusese grija, ca înainte de a da lovitura, să puie în imposibilitate de funcționare aparatul semnalului de alarmă. „— Nici o mișcare de acum“, —a strigat unul dintre bandiți,—• îmbrăcat într’o bluză de cioc albă, paiață de oieiu. Lupta între conductorul Zaharia și bandiți Conductorul, uitând pericolul se repede asupra banditului cu bluza albă, încercând să-i smulgă revolverul. Năvălind ceilalți doi bandiți, d. Zaharia e rasturnat la pământ și iovit cu picioarele. Ei, însă nu se dă întins, se ridică și se așează în dreptul ușei. Bandiții îl trag la o parte. Ei se întinde jos, pentru a împiedica să arunce pe ușă cotețele sau cuferile din vagonul de bagaje. Un bandit se așează peste conductor, ținându-l pe când ceilalți doi la pământ, pun mâna pe un cufăr elegant și balansându-l unjel îl fac să zboare pe ușă afară. Același lucru cu o bicicletă și mai multe colete mici. Fuga bandiților In urmă, înainte ca acceleratul să fi intrat în gara Sihlea bandiții au sărit din tren, cu multă abilitate, făcându-se nevăzuți în huceagurile din apropierea gării.Conducătorul disolut de cele întâmplate — n’a mai așteptat să se oprească trenul de gona și a și sării gjos din mersul lui, repezindu-se în goană, la șeful gării pentru a-i comunica cele întâmplate. Imediat au fost avizate posturile de jandarmi din Sihlea și Gugeștî. IU Știrea despre cele întâmplate la vagonul de bagaje s’a răspândit imediat printre călători, luând proporții alarmante. Îngrijorarea celor cu bagajele la vagon era explicabilă. Un comerciant din Focșani avea un cufăr cu ciorapi și mătăsiri în valoare de peste trei sute mii lei. O domnișoară avea 2 cufere cu tronseul de nuntă Dl. I. Antoniu, șeful trenului și conducătorii Teodor Mihailescu și Alecu Barnea au pus în curent pe călători cu cele întâmplate, reușind să-i liniștească. Dacă lovitura n’a luat proporții mai mari se datorește incontestabil numai devotamentului și curajului admirabil de care dai dovada conductorul vagonualui de bagaje Zaharia. o ședință zgomotoasă a camerei franceze Paris 23. La Cameră s-au produs eri scene zgomotoase. Discursul deputatului de dreapta Bocanovschi a prilejuit altercații intre blocul national și stânga democrată. Bocanovski a afirmat între altele că guvernul d-lui Herriot trebui să se simtă fericit că are de cules roadele politicei financiare a d-lui Poincare. Aceste îi vor da posibilitatea să înfăptuiască reforme cu care presa stânga va putea convinge pe alegători că guvernarea actuală e salutară pentru Franța și interesele cetățenilor ei. Oratorul a fost violent întrerupt de stânga și s-a produs altercații violente.Fostul ministru de război Maginot a strigat stângei: „Nimeni dintre noi nu va mai lua cuvântul dacă nu înțelegeți să-l respectați“. Stânga l-a întâmpinat cu apostrofări ironice. A început să se strige „les Caillaux“. Ședința a fost suspendată. ------OOXXOO----Fapta unui agentf de poliție Un lucrător, anume Cibruc, recunoscut om cinstit, veni în Iași pentru două zile în interes familiar. Din nenorocire pentru dînsul, avea nevoie de oarecare lămuriri pentru care se adresă la comisia sa. Aci fu luat în primire de către agentul Lungu Dumitriu, în lipsa funcționarilor superiori ai comisiei. Nici una nici doua, Lungu trase lucrătorului o sfântă bâtie, îi lua și 300 lei ce avea asupra lui, și îi dădu drumu. Lucrătorul porni dea dreptul la prefectura de poliție. Prefectul asculta plîngerea și delega pe d-l inspector Știubei cu anchetarea faptelor. Dl. Știubei făcu repede ancheta și găsi cei 300 lei asupra lui Lungu ascunși în jiletcă. Agentul a fost arestat îndată și înaintat micului parchet. ■vij»ii»wOflXXXCK)1 Bursa București Buc. 23. In Capitală francul fancez 12.60, Lira sterlină 1002 jum., Dolarul 230 și trei sferturi, Elveție 41.05, Italia 9.99, Celio 6.80, Austriace 0.32.40. tie» seazafio it*ffek ...______izzuzzni. fre| Emiterea urm. mare lat de unui mare an ,puristiul a disparut din Acum vre-o 2 ani s’a infiiat re o societate „Industrie și o- pr merț“ fie "nume colectiv, fiifii ja , Tercaniin, Bragan etc. Dupe an - timp rămân ca proprietar ai inimei numai frații Avram și Corl I p Tercantin și N. Bragan. . ( acum 8 luni din cauza cr . i j ] N. Bragan s’a retras din finisă. Intre timp firmele din Gala , Rothenberg și Armata Trier produc o cerere de declarare faliment a firmei suscitate, pentru neîndeplinirea de obligații, de piate în suma de 700.800 IU. Prăjit Tercantin cer alunei un moratoriu, depunând registrei la Tribunal. Registrele fiind cercetate o găsesc în neregulă iar moratriul se respige, intentându-i proces de faliment fraudulos.I tre timp politele se protestau m 5 terSile In contra Comerciant, — din est* urma au retrase ca ars»aprocesului de feli■ar bătut în loja Trîbu- 111, Joia ircenvă, a fost dată în fine ară ca falifi fraudu- Avram Tercantin și lantin, și pe N. Brânză că acest din areplinii formalitățile ceadul Comercial eratranscrierea. S’a dat arestare pentru A* cantin, care însă e dis- 2 luni. rnea firmelor din Galați 1 d-nii C. Simionescu »diecher. Avram Tercansi asistat de d. Eugen u iar Braga: de d. Nicu i " y Lelyon. Lucrările Frentului Sosita Prezidează d. Ferechide. Pe banca ministerială d-mn niștri Duca, Mârzescu șiculescu, D. DUCA depune câtevă acte de legi: conve jia de trădare între România și Lira ; convenția între Roma, Ungaria în legătură cu redarea bunurilor împărțită de frontiera hotărâtă prin Irdela Trianon. D. COSTACHESCU, pr. universitar din Iași, relatea cendiul bisericei de la mănăstirea Cașin și cere să se ia masuri pentru reconstruirea sfântului lăcaș. D. MÂRZESCU depune proectul pentru autorizarea comunei sau de a contracta un împrumut de 5 milioane. Se admite urgența proectului. Se votează apoi legea prin care se acordă un nou termen de grafie pentru plata datoriilor în străinătate în valută fortei. DISESCU adresează o interpelare ministrului de instrucție și justiție în legătură cu înstrăinarea unor bunuri ale Academiei, fără autorizație și fără licitație. Se ia în discuție legea avansărilor în armată La discuția generală ia cuvântul : D. COSTACHESCU care spune ca acest proect cuprinde, în legătură cu înaintarea ofițerilor, o serie de măsuri tranzitorii. O lege—spune deputatul țărănist—nu trebue să cuprindă decât dispozițiuni definitive, categorice. Orice lege cere lasă la bunăvoința interpretărilor anumite procedee poate încuraja intervenția politică, favorul. Dorim ca armata să fie în afară acestor factori care au caracterizat pă acum organizarea și conducerea instituțiilor noastre. Legea avansării trebue să planeze deasupra fluctuațiilor bunului plac— ea trebue sa fie expresiunea recunoașterei meritului. In continuare profesorul de la Iași analizează pregătirea personalului tehnic al armatei și conchide că, în proporție cu cheltuelile înscrise în budget la acest capitol, nimeni nu poate să nu o găsească insuficientă. Cere să se procedeze la o serioasă selecție în ce privește recrutarea acestui personal. Exmenele ar fi de recomandat ca și contactul cu străinătatea prin instituire de burse pentru meritoși. Referindu-se la personalul teca interesul pe care acesacordă instituțiilor de speate. Dl. COSTĂCH :S :U o deosebită severitate din sa organelor superioare, adsprftreîr “«aii '5 furor celor ce nu-și fac dar și mai ales atunci când negijeniî de așa natură că se produc dezastre ca ultideii Cotroceni. O legătură cu acesta cere să institue Comisiuni serioase stra se stabili cauza și virații dezastrului. Cameră Prezidează Orleanu. Dl. Dr. Lupu ia cuvântul la sumar. Referindu-se la cuvântarea deputatului Rot, declară că ritățile trebue să aibă și la minonoi aceleași drepturi care sunt recunoscute și aparate de legii oricărui stat civilizat modern. Cere să se ia măsuri pentr orice încălcare samavolnică acestora — de la oricine s’ proveni. Dl. Președinte anunță că lăzi va avea loc, dimineața, egerea episcopului Dunărei jos. Dl. Râutu înfiească pe minerul comunicațiilor de ce a primat legătura pe care trec de Dorohoi și Botoșani , cu acceleratul care pleacă București la 18 iani. Dl. ANGHELESCU de proiectul prin care se infiir o secție de pedeagogie pegă Universitatea Dl. TANCRED Ăi Buci CONSTESCU cere întervetirea nei de zi și ședința de pentru a se lua în discuț gea minelor. D-nii Dl. LUPU ȘI MIRU cer ca discuția ia binelor să se reia după ce a terminat discuția lege țămăntului primar. Camera admite șe o noapte pentru a se dis gea minelor. Dl. VAITOIANU defectul pentru majorarea selor acelor funcționarului care din neglijent că accidente pe C. F>. Urmează ședința de care se discută proieinelor. -----DOR XOC / - Recursuri!!' j i. La 1 Iulie, Înalta ''v.- e Casație, va judeca je fiscale din Iași ale d' n Maier, Const. Pelrea, 3-sub, Max Rosenstein .asie Trepced, fsl străinătuta Drama amoroasă urmre un învățător și o învățătoare Roman. — O dramă amoroasă care mișcat profund toate cercurile din orașul nostru, s’a întâmplat Duminică în comuna Miclăușeni, jud. Roman. Dirigintele șefialei din acea comună era învățătorul bine cu Hoseul, Ghețu. Fisurat de 7 ani, trăia în deplină armonie cu soția lui, care îi dăduse și un băiat. Anul aceste fu numită la acea școală, ca învățătoare, d-șoara Erdeș. Foarte frumoasă și bine dotată de la natură, a stârnit in merlint dragoste în inima dirigintelui școalei, Ghețu. L a frământat bietul om, multă vreme, neîngăduindu-și dreptul de a declara sentimentele lui, învățătoarei pe care o iubea. Acum câtva timp, probabil învins de pasiunea dragostei, Gher •țu își luă inima în dinți, și spunșoarei Erdeș că o iubește. Diferențe de vrâstă și alte considerente tot atât de puternice, făcuse pe cea interpelată, să răspundă negativ la propunerile învățătorului înamorat. O a doua declarație o hotărâse pentru Duminecă, când Ghețu se duse acasă la învățătoarea Erdeș. Aclaș refuz răsplăti vizita și propunerea lui sinceră dar îndrăzneață. • In culmea chuperărei el scoase revolverul și descărca doua focuri în d-ra Erdeș, care fu grav rănită. Un al treilea glonte tras în gură, iasă în nesimțire pe pasionatul învățător. învățătoarea a fost transportată la spitalul din Mircești și învățătorul Ghețu urmează a fi înmormântat astăzi. Drama aceasta a provocat e moțiune în toate cercurile, ambele victime fiind bine cunoscute, și bine apreciate.^ O fatalitate care îndoliază ^pe veci două familii onorabile. i totuși finiunu țâr&n’este* ardelean! s’a Infăptuit —................. Ce dedării un țărănist —— Buc. 24.—Din cercurile țărăniste*, prinim t... .starea a.de«.. a’hiî ton, zvonurile care au determinat să se considere fuziunea neînfăptuită. Discusiisîie care au avut loc la clubul național — ne declară fruntașul țărănist — nu au avut de obiect „chestiunea Stere“ — în măsura în care presa fachista a reușit să acrediteze, cei care au redus-o în discuție sunt bine cunoscuți de câteva săptămâni și și-au pus toată nădejdea în congresul de Duminică. CS au fost categoric dezmințit in așteptările lor e că masa care a urmat după ambele șe jipre la Suzana prezidată de d. Dr. Lupu, a reunit, pe mttgjog D.1 Maniu care a luat cel întâi cuvântat absolute cu acelaș entuziasm fuziunea, închinând pentru viitorul noului partid. D. Mihalache și dr. Lupu l-au secondat în acelaș sens. Cât privește pe d. Vaida relatează presa că despre care ar fi pomenit de „șantajul Stere“, nu a ezitat o clipa să recunoască în noul partid forța politică de mâine a țărei. Partidul național-țărănesc—ne asigură convorbitorul—s-a înfăptuit fără eliminarea vreunuia din elementele care vor indica directivele noului partid. fardații nu a sosit la Rectorat a Ministerului instrucțiunii are face cunoscut conflic-lui dr. general Mîhnu, ca profesor agregat la ra de Medicină operatoare, soirea s’a făcut pe ziua de se. D. dr. A Slătineanu, rec- Universități, a comunicat Decani de facultăți, avia plitele dispozițiunii, ca până Iulie, să se termine exalele actualei sesiuni, această măsură e deteminată textul regulamentului, Cărtunilor și Cantineor Universitare ce prevede închiderea căminilor și cantinelor în seara iui de 30 iunie. — Comisiunea de apel de lângă Acția Financiară din Iași, I urma aprobării Ministerului de mare, și-a prelungit sesiunea venă la 1 August. — D. Orest-Nichita, licențiat in științi a fost recomandat preparatei de laboratorul de Mineralogie de la Universitatea din Iași, în locul d-lui dr. Dim. Cădere numit conferențiar Universitar. — D-nii profesori V. Butureanu, N. Costăchescu și C. Popovici, cenzorii consiliului adtiv al Căminarilor și Cantinelor, vor proceda zilele acesteia calea gestiunilor financiare verifiale acestor institutiuni Universitare, în vederea încheerei anului școlar. — Acceleratul plecat Sâmbătă seara spre Iași, între gările Frunzeasca și Berbeci a fost stopat un plin câmp, tu totul noptei, de doua Călătorii care nu dormeau, au trecut printr’o panică mare. Cauza stoparii a fost defectarea unui vagon cl. III. —Am publicat în ziarul de Duminică știrea că o doamnă din bună societate israilită, a fost condamnată la 15 zile închisoare pentru că ar fi calomniat pe d-i avocat Virgil Holban. in aceiași zi la judecătoria ocol. f-iu, aceiași doamnă a fost chemată în judecată tot de d-nul avocat Virgil Holban pentru insultă. Judecătorul a condsemnat pe acea doamnă, la 30.000 lei amendă și 20.000 lei despăgubiri civile. omxxm.: *«—• L ; ’ D4 colonel Liciu... un necunoscut La Tribunalul secția l-a, prezidat de d. lorga, urma să se judece un proces, în care d-nul colonel Liciu fu citat ca informator. Când colo se constată că procedura sa este împlinită, citi pentru d-1 colonel Liciu fu înapoiată, cu mențiune, necunoscut. Tribunalul, în unire cu concluziunile ministerului public, amănă procesul, dispunând în acelaș timp a se face o adresă prefecturei de poliție, prin cere să se comunice, că d-l colonel Liciu nu este numai militarul bine cunoscut, dar și membru în comisia interimară. Bursa Paris paris 23.—Leul a cotat la Paris 8.00 iar la Zurich 2.50,