Lumea, aprilie-iunie 1924 (Anul 7, nr. 1665-1736)

1924-06-25 / nr. 1733

ftmxf Vlt* No. 1733 ^ 2 LEI NUMĂRUL Pfezenri 25 Iunie 1924 "și" T’ "nap Red. 0 Administra­t la str. Igtfclafi Wbufv 6 Zipcografie Atelierele tipografice și Foto-Zincografit atr. Uzinei No. 33 Abonamentul pe bis­an 650 lot , pe 1§2 350 lei Str. La Prîmeșt­ira: Titi Biblioteca Universității ^ Poltici si sociali -J fitteponden­t din tar& Trenul Bucu­rești-Iași ------ prada! din bandig . ..— îndrăzneții bandiți distrug semnalul de a­­larmă -Lupta Intre trei toameli și cura­­josul conductor îotidia. Un cufăr cu mătăsuri și ciorapi în valoare de aproape jumătate milion, și alte 2 cufere cu trusoul de nuntă a unei domnișoare. Atacurile și prădarea lor de persoane de către trenuri­ban­difi,—semnalate, de la războiu încoace, pe liniile C. F. 8. Cra­­iova-Tg. Severin-Me­hadia-Ce­ran­­­sebeș, au fost inaugurate Dumi­nică noapte și pe linia ferată R. Sarat-Iași. Duminică, pe la orele­ 1 după miezul nopții, pe când trenul ac­celerat No. 601,—care pleacă din Capitală la 9.30 și intră în gara Iași la 7.40, eșen din gara 8. Sarai, trei indivizi suspecți s’au urcat intr’uis vagon de clasa III. Călătorii, din acel comparti­ment povestesc că cei trei nur­­üafiri după înfățișarea lor, și din neastâmpărul pe care-l manifes­ta­u au dat de bănuit, din primul moment. Ei, n’au întârziat mult, au pă­răsit vagonul grăbiți,­trecând în vagonul din coada acceleratului. Bandiții pătrund în vagonul de bagaje Cam trenul înainta cu viteza puternică, când a ajuns, la o dis­tanță aproximativ de 3 km. jum. de la intrarea în gara Sihlea, d. conductor­i. Zaharia, de la vago­nul cu bagaje, se trezește, în va­gon cu cei indivizi­­, revolve­rele îndreptate asupra lui. Conductorul nu se intimidează și se repede la mânerul semna­lu­­lui de alarmă. Funcționarul, uitând de groză­venia situației, continuă cu violență de semnalul a trage de a­­larmă. Bandiții izbucnesc în ho­hote de râs. Ei avusese grija, ca înainte de a da lovitura, să puie în impo­sibilitate de funcționare aparatul semnalului de alarmă. „— Nici o mișcare de acum“, —a strigat unul dintre bandiți,—• îmbrăcat într’o bluză de cioc albă, paiață de oieiu. Lupta între conductorul Za­haria și bandiți Conductorul, uitând pericolul se repede asupra banditului cu bluza albă, încercând să-i smul­gă revolverul. Năvălind ceilalți doi bandiți, d. Zaharia e rasturnat la pământ și iovit cu picioarele. Ei, însă nu se dă întins, se ridică și se așează în dreptul ușei. Bandiții îl trag la o parte. Ei se întinde jos, pentru a îm­piedica să arunce pe ușă cote­țele s­au cuferile din vagonul de bagaje. Un bandit se așează peste conductor, ținându-l pe când ceilalți doi la pământ, pun mâna pe un cufăr elegant și balan­­sându-l unjel îl fac să zboare pe ușă afară. Același lucru cu o bicicletă și mai multe colete mici. Fuga bandiților In urmă, înainte ca accelera­tul să fi intrat în gara Sihlea bandiții au sărit din tren, cu multă abilitate, făcându-se nevă­zuți în huceagurile din apropie­rea gării.­­Conducătorul disolut de cele întâmplate — n’a mai așteptat să se oprească trenul de gona și a și sării gjos din mersul lui, repe­­zindu-se în goană, la șeful gării pentru a-i comunica cele întâm­plate. Imediat au fost avizate postu­rile de jandarmi din Sihlea și Gugeștî. IU Știrea despre cele întâmplate la vagonul de bagaje s’a răs­pândit imediat printre călători, luând proporții alarmante. Îngrijorarea celor cu bagajele la vagon era explicabilă. Un comerciant din Focșani a­­vea un cufăr cu ciorapi și mă­­tăsiri în valoare de peste trei sute mii lei. O domnișoară avea 2 cufere cu tronseul de nuntă Dl. I. Antoniu, șeful trenului și conducătorii Teodor Mihailes­­cu și Alecu Barnea au pus în curent pe călători cu cele în­tâmplate, reușind să-i liniștească. Dacă lovitura n’a luat propor­ții mai mari se datorește incon­testabil numai devotamentului și curajului admirabil de care dai dovada conductorul vagonu­a­lui de bagaje Zaharia. o ședință zgomotoasă a camerei franceze Paris 23. La Cameră s-au pro­dus eri scene zgomotoase. Discursul deputatului de dreap­­ta Bocanovschi a prilejuit alter­ca­ții intre blocul national și stân­ga democrată. Bocanovsk­i a afirmat între al­tele că guvernul d-lui Herriot trebui­­ să se simtă fericit că a­­re de cules roadele politicei fi­nanciare a d-lui Poincare. Aceste îi vor da posibilitatea să înfăptuiască reforme cu care presa stânga va putea convinge pe alegători că guvernarea ac­tuală e salutară pentru Franța și interesele cetățenilor ei. Oratorul a fost violent între­rupt de stânga și s-a produs al­tercații violente.­Fostul ministru de război Ma­­ginot a strigat stângei: „Nimeni dintre noi nu va mai lua cuvân­tul dacă nu înțelegeți să-l res­pectați“. Stânga l-a întâmpinat cu apos­trofări ironice. A început să se strige „les Caillaux“. Ședința a fost suspendată. ------OOXXOO----­Fapta unui agentf de poliție Un lucrător, anume Cibruc, recunoscut om cinstit, veni în Iași pentru două zile în interes familiar. Din­ nenorocire pentru dînsul, avea nevoie de oare­care lămu­riri pentru care se adresă la comisia s­a. Aci fu luat în pri­mire de către agentul Lungu Dumitriu, în lipsa funcționarilor superiori ai comisiei. Nici una nici doua, Lungu trase lucrăto­rului o sfântă bâtie, îi lua și 300 lei ce avea asupra lui, și îi dă­du drum­u. Lucrătorul porni de­a dreptul la prefectura de poliție. Prefec­tul asculta plîngerea și delega pe d-l inspector Știubei cu an­chetarea faptelor. Dl. Știubei făcu repede an­cheta și găsi cei 300 lei asupra lui Lungu ascunși în jiletcă. Agentul a fost arestat îndată și înaintat micului parchet. ■vij»ii»wOflXXXCK)1 Bursa București Buc. 23.­ In Capitală francul fancez 12.60, Lira sterlină 1002 jum., D­olarul 230 și trei sfer­turi, Elveție 41.05, Italia 9.99, Celio 6.80, Austriace 0.32.40. tie» seazafio it*f­fek ...­______izzuzzni. fre| Emiterea urm. mare lat de unui mare an ,purist­iul a dispar­ut din Acum vre-o 2 ani s’a infii­­at re o societate „Industrie și­­ o-­­ pr merț“ fie "nume colectiv, fiifii­­ ja , Tercaniin, Bragan etc. Dupe an - timp rămân ca proprietar ai i­­n­i­mei numai frații Avram și Co­rl I p Tercantin și N. Bragan. . ( acum 8 luni din cauza cr­ . i j ] N. Bragan s’a retras din finisă. Intre timp firmele din Gala , Rothenberg și Armata Trier produc o cerere de declarare faliment a firmei suscitate, pen­tru neîndeplinirea de obligații, de piate în suma de 700.800 IU. Prăjit Tercantin cer alunei un moratoriu, depunând registrei la Tribunal. Registrele fiind cercetate o găsesc în neregulă iar morat­riul se respige, intentându-i proces de faliment fraudulos.I tre timp politele se protestau m 5 te­rSil­e In contra Comercian­t, — din est* urma au retrase ca ars»a­­procesului de feli­­■a­r bătut în loja Trîbu- 111, Joia ircenvă, a fost dată în fine ară ca falifi fraudu- Avram Tercantin și lantin, și pe N. Brâ­nză că acest din ar­­eplinii formalitățile ce­­adul Comercial er­a­­transcrierea. S’a dat­­ arestare pentru A* cantin, care însă e dis- 2 luni. rnea firmelor din Galați 1 d-nii C. Simionescu »diecher. Avram Te­rcan­­si asistat de d. Eugen­ u iar Braga: de d. Nicu i " y Lelyon. Lucrările F­rentulu­i Sosita Prezidează d. Ferechide. Pe banca ministerială d-mn niștri Duca, Mârzescu și­­­culescu, D. DUCA depune câtevă acte de legi: conve jia de trădare între România și L­ira ; convenția între Roma, Ungaria în legătură cu reda­rea bunurilor împărțită de frontiera hotărâtă prin Ir­dela Trianon. D. COST­ACHES­CU, pr. universitar din Iași, relatea cendiul bisericei de la mănăsti­rea Cașin și cere să se ia ma­suri pentru reconstruirea sfântu­lui lăcaș. D. MÂRZESCU depune pro­­ectul pentru autorizarea comunei sa­u de a contracta un împrumut de 5 milioane. Se admite urgența proectului. Se votează apoi legea prin care se acordă un nou termen de grafie pentru plata datoriilor în străinătate în valută forte­i. DISESCU adresează o in­terpelare ministrului de instruc­ție și justiție în legătură cu în­străinarea unor bunuri ale Aca­demiei, fără autorizație și fără licitație. Se ia în discuție legea avan­sărilor în armată La discuția generală ia cuvân­tul : D. COSTACHESCU care spu­ne ca acest proect cuprinde, în legătură cu înaintarea ofițerilor, o serie de măsuri tranzitorii. O lege—spune deputatul ță­rănist—nu trebue să cuprindă de­cât dispozițiuni definitive, cate­gorice. Orice lege cere lasă la bu­năvoința interpretărilor anumite procedee poate încuraja in­tervenția politică, favorul. Dorim ca armata să fie în a­­fară acestor factori care au ca­racterizat pă acum organizarea și conducerea instituțiilor noastre. Legea avansării­­ trebue să planeze deasupra fluctuațiilor bu­nului plac— ea trebue sa fie ex­­presiunea recunoașterei meritu­lui. In continuare profesorul de la Iași analizează pregătirea perso­nalului teh­nic al armatei și con­chide că, în proporție cu chel­­tuelile înscrise în budget la a­­cest capitol, nimeni nu poate să nu o găsească insuficientă. Cere să se procedeze la o serioasă selecție în ce privește recrutarea acestui personal. Ex­­menele ar fi de recomandat ca și contactul cu străinătatea prin instituire de burse pentru meri­­toși. Referindu-se la personalul tec­­a interesul pe care aces­­acordă instituțiilor de spe­­ate. Dl. COSTĂCH :S :U o deosebită severitate din sa organelor superioare, adsprftreîr “«aii­­ '5 furor celor ce nu-și fac da­­r și mai ales atunci când negi­jeniî de așa­­ natură că se produc dezastre ca ulti­deii Cotroceni. O­ legătură cu acesta cere să institue Comisiuni serioase stra se stabili cauza și vi­rații dezastrului. Cameră Prezidează Orleanu. Dl. Dr. Lupu ia cuvântul la sumar. Referindu-se la cuvântarea de­putatului Rot, declară că ritățile trebue să aibă și la mino­noi aceleași drepturi care sunt re­cunoscute și aparate de legii oricărui stat civilizat modern. Cere să se ia măsuri pentr orice încălcare samavolnică acestora — de la ori­cine s’ proveni. Dl. Președinte anunță că lăzi va avea loc, dimineața, e­gerea episcopului Dunărei jos. Dl. Râutu în­fiească pe mi­nerul comunicațiilor de ce a primat legătura pe care trec­ de Dorohoi și Botoșani , cu acceleratul care pleacă București la 18 iani. Dl. ANGHELESCU de proiectul prin care se infiir o secție de pedeagogie pe­gă Universitatea Dl. TANCRED Ăi Buci CONST­­ESCU cere întervetirea nei de zi și ședința de pentru a se lua în discuț­ gea minelor. D-nii Dl. LUPU ȘI MI­RU cer ca discuția ia b­i­nelor să se reia după c­e a terminat discuția lege țămăntului primar. Camera admite șe o noapte pentru a se dis gea minelor. Dl. VAITOIANU def­ectul pentru majorarea selor acelor funcționar­­ului care din neglijent că accidente pe C. F>. Urmează ședința de care se discută proi­einelor. -----DOR XOC / - Recursuri!!' j i.­ ­La 1 Iulie, Înalta ''v.- e Casație, va judeca j­e fiscale din Iași ale d' n Maier, Const. Pelrea,­­ 3-sub, Max Rosenstein .a­sie Trepced, fsl străinătuta Drama amoroasă urm­re un învățător și o învățătoare Roman. — O dramă amoroasă care mișcat profund toate cer­curile din orașul nostru, s’a în­tâmplat Duminică în comuna Miclăușeni, jud. Roman. Dirigintele șef­ia­lei din acea comună era învățătorul bine cu­ Hoseul, Ghețu. Fisurat de 7 ani, trăia în deplină armonie cu so­ția lui, care îi dăduse și un băiat. Anul aceste fu numită la acea școală, ca învățătoare, d-șoara Erdeș. Foarte frumoasă și bine dotată de la natură, a stârnit in merlint dragoste în inima diri­gintelui școalei, Ghețu. L a frământat bietul om, multă vreme, neîngăduindu-și dreptul de a declara sentimentele lui, învățătoarei pe care o iubea. Acum câtva timp, probabil în­vins de pasiunea dragostei, Ghe­­r •­țu își luă inima în dinți, și spu­­n­șoarei Erdeș că o iubește. Diferențe de vrâstă și alte considerente tot atât de puterni­­­­ce, făcuse pe cea interpelată, să răspundă negativ la propunerile învățătorului înamorat. O a doua declarație o hotă­râse pentru Duminecă, când Ghețu se duse acasă la învăță­toarea Erdeș. Ac­laș refuz răsplăti vizita și propunerea lui sinceră dar în­drăzneață. • In culmea chuperărei el scoa­se revolverul și descărca doua focuri în d-ra Erdeș, care fu grav rănită. Un al treilea glonte tras în gură, iasă în nesimțire pe pa­sionatul învățător. învățătoarea a fost transpor­tată la spitalul din Mircești și învățătorul Ghețu urmează a fi înmormântat astăzi. Dram­a aceasta a provocat e­ moțiune în toate cercurile, am­bele victime fiind bine cunoscu­te, și bine apreciate.^ O fatalitate care îndoliază ^pe veci două familii onorabile. i totuși finiunu țâr&n’este* ardelean! s’a Infăptuit —................. Ce dedării un țărănist —— Buc. 24.—Din cercurile țără­n­iste*, pri­nim t... .starea a.de«.. a­’hiî ton­­, zvonurile care au de­terminat să se considere fuziu­­­n­ea neînfăptuită. Discusi­isîie care au avut loc la clubul național — ne declară fruntașul țărănist — nu au avut de obiect „chestiunea Stere“ — în măsura în care presa fachista a reușit să acrediteze, cei care au redus-o în discuție sunt bine cunoscuți de câte­va săptămâni și și-au pus toată nădejdea în congresul de Duminică. CS au fost categoric dezmin­țit in așteptările lor e că masa care a urmat după ambele șe­­­ jipre la Suzana prezidată de d. Dr. Lupu, a reunit, pe­ mttgjog D.1 Maniu care a luat cel în­tâi cuvântat a­b­solute­ cu ace­­laș entuziasm fuziunea, închinând pentru viitorul noului partid. D. M­ihalache și dr. Lupu l-au secondat în acelaș sens. Cât pri­vește pe d. Vai­da relatează presa că despre care ar fi pome­nit de „șantajul Stere“, nu a e­­zitat o clipa să recunoască în noul partid forța politică de mâi­ne a țărei. Partidul național-țărănesc—ne asigură convorbitorul—s-a înfăp­tuit fără eliminarea vre­unuia din elementele care vor indica di­rectivele noului partid. ­­fardații nu a sosit la Rectorat a­ Ministerului instrucțiunii are face cunoscut confli­­c-lui dr. general Mîh­nu­­, ca profesor agregat la ra de Medicină operatoare, soirea s’a făcut pe ziua de se. D. dr. A Slătineanu, rec- Universități, a comunicat Decani de facultăți, a­via plitele dispozițiunii, ca până Iulie, să se termine exa­­lele actualei sesiuni, această măsură e dete­minată textul regulamentului, Cărtun­­ilor și Cantine­or Universitare ce prevede închiderea cămi­­nilor și cantinelor în seara iui de 30 iunie. — Comisiunea de apel de lâ­ngă Ac­ția Financiară din Iași, I urma aprobării Ministerului de mare, și-a prelungit sesiunea venă la 1 August. — D. Orest-Nichita, licențiat in științi a fost recomandat pre­paratei de laboratorul de Mine­ralogie de la Universitatea din Iași, în locul d-lui dr. Dim. Că­dere numit conferențiar Univer­sitar. — D-nii profesori V. Buturea­­nu, N. Costăchescu și C. Popo­­vici, cenzorii consiliului ad­tiv al Căminarilor și Cantinelor, vor proceda zilele aceste­ia calea gestiunilor financiare verifi­ale acestor institutiuni Universitare, în vederea încheerei anului școlar. — Acceleratul plecat Sâmbă­tă seara spre Iași, între gările Frunzeasca și Berbeci a fost stopat un plin câmp, tu totul nop­­tei, de doua Călătorii care nu dormeau, au trecut printr’o panică mare. Cauza stoparii a fost defec­tarea unui vagon cl. III. —Am publicat în ziarul de Du­minică știrea că o doamnă din bună societate israilită, a fost condamnată la 15 zile închisoare pentru că ar fi calomniat pe d-i avocat Virgil Holban. in aceiași zi la judecătoria ocol. f-iu, aceiași doamnă a fost chemată în judecată tot de d-nul avocat Virgil Holban pentru in­sultă. Judecătorul a condsemnat pe acea doamnă, la 30.000 lei a­­mendă și 20.000 lei despăgubiri civile.­­ omxxm.: *«—• L ; ’ D4 colonel Liciu­... un necunoscut La Tribunalul secția l-a, pre­zidat de d. lorga, urma să se judece un proces, în care d-nul colonel Liciu fu citat ca infor­mator. Când colo se constată că pro­cedura sa este împlinită, cit­i pentru d-1 colonel Liciu fu­ înapoiată, cu mențiune, necuno­­­scut. Tribunalul, în unire cu conclu­­ziunile ministerului public, a­­mănă procesul, dispunând în a­­celaș tim­p a se face o adresă prefecturei de poliție, prin cere să se comunice, că d-l colonel Liciu nu este numai militarul bi­ne cunoscut, dar și membru în­ comisia interimară.­­ Bursa Paris paris 23.—Leul a cotat la P­a­ris 8.00 iar la Zurich 2.50,

Next