Lumea, ianuarie-martie 1925 (Anul 8, nr. 1896-1970)
1925-01-01 / nr. 1896
Spre o mare fuziune o acțiune nomă D. Dr. N. Filipescu se găsește la Iași, de două zile. Fruntașul nationalist nu se silește să declare că partidul National-Român, va stabili un program de colaborare cu partidul nationalist al poporului și cel țărănist. Mai mult, dl. Filipescu crede, împreună cu mulți alții, dintre fruntașii tuturor partidelor de opoziție, că o singură grupare politică nu ar putea cărmui—deoarece ar avea să lupte și cu greutățile economice și cu forțele oculte liberale, mult mai puternice și hotărâtoare, decât toate principiile și intențiile bune. D. Filipescu cere tuturor partidelor să facă jertfe, în scop de a realiza o campanie unitară pentru răsturnarea guvernului și pentru înfăptuirea unei coaliții, care să nu mai fie la cheremul d-lui Brătianu. Desigur că în această coaliție n’ar fi să între și partidul poporului. După cât pare, acest partid este chemat să ia locul liberalilor, cu toate asentimentele și garanțiile necesare. Blocul preconizat de dl. Gr. Filipescu va trebui fatal să lovească, nu numai în liberali, nu numai în averescan, ci mai sus, cu mult mai sus. In aceasta acțiune, dl. Fillipescu va avea de partea sa pe dl. Maniu, și în genere pe Ardeleni ? Mai ușor să credem, că dl. Filipescu va avea sprijinul fruntașilor țărăniști, al foștilor săi prieteni din jurul d-lui Argetoianu, dar pe d-nii Maniu și Iorga, greu, foarte greu, să-i antreneze într’o campanie, cu un obiectiv atât de înalt. In convorbirele pe care fruntașul naționalist, le-a avut la Iași, s’a putut convinge că toți șefii locali sunt de acord, asupra necesității absolute de a se stabili un bloc al opoziției, dar că adevărată și unica medica rămân amănuntele. Vor putea trece șefii partidelor asupra acestor amănunte ? Vor admite o luptă fără menajamente și rezerve ? Vor trece peste chestiunile personale ? Acțiunea d-lui Filipescu interesează desigur, viața publică a țărei și desfășurarea luptelor ce se vor da după sărbători. Marea fuziune De altfel roadele acestei acțiuni au început să se arate. al La Bărlad, partidul nationalist Poporului, a dat semnalul. Organizațiile din jud. Tutova, întrunite la 29 Decembrie, au votat o moțiune pe care o publicăm în alta parte a ziarului, prin care se cere realizarea unei mari fuziuni între partidul naționalist al poporului, partidul național român și partidul țărănesc. La Iași, după toate indicațiile, o acțiune similară va porni din partea d-lui Petre Dragomirescu, care după cât suntem informați, a avut mai multe conciliabule în această direcțiune. D. Mihail Negruzzi în acelaș scop, a avut diferite întrevederi cu d. Georgescu-Bărlad și Isăcescu dela Piatra-Neamț, care în cursul săptămânei viitoare se vor întâlni pentru a lua coniac și cu alți fruntași din Moldova. De altfel nici dl. Anghelescu dela Dorohoi, nici dl. Răut nu-și pot ascunde simpatiile lor pentru această mișcare. Se fac toate aceste demersuri, și fuziuni locale, fără asentimentul centrului ? Nu credem. In aparentă mișcarea pornită de la periferie la centru, are propagandiști foarte apropiați de șefii de la București. Rostul d-lui Filipescu în Moldova, nu este lipsit de semnificație. — CQXXCO------*. Voiajul primului ministru bulgar la... Canossa D-rul Tzankoff primul ministru bulgar ne-a vizitat. Ospitalitatea noastră obicinuită ne-a ușurat mult să primim cordial peșeful guvernului bulgar. Intre vizitele inopinate ale cancetarenilor d-rului Tzankoff, în Cadrilater’, și cele protocolare și diplomatice ale primului ministru în București — preferim pe acestea din urmă. Ar fi doar să mai stabilim un mic amănunt: cine reprezintă mai valabil, mai autohton poporul bulgar ? Comitagiul cu securea în brîu, sau d-rul Trankoff cu butoniera înflorită ? Probabil că diplomații noștrii, vor fi, știind cum stau lucrurile :... Vizita primului ministru bulgar, la Belgrad și București este semnificativă. Ar mai trebui să fie și naturală, pentru a ne încânta. Apărători ai pământului nostru, întindem mâna cu plăcere tuturor vecinilor noștrii. N’avem nimic de invidiat, nimic de reclamat de la nici unul din trânșii. Am fi chiar dispuși să l«i dovedim prielinia noastră prin acte de loialitate, cari depășesc solemiitățile motoratare diplomatice. DOCTORUL TZANKOFF Nu putem uita însă, un mic detaliu. Intrebări slave, suntem unicul popor latin. Pentru cine știe, că sîngele apă nu se face —poate nu va neglija aprecierea amănuntului de mai sus — și va căuta să pătrundă în sufletul primului ministru bulgar, pentru a afla dacă sentimentele lui slave și fie slave, sunt mai tari sau mai anemiate, decât cele care-l animă ca trecător șef de guvern, diplomat sau adversar al bolșevicilor ruși. Nițică psihologie nu strici în asemenea cazuri. Diplomaticește și politicește, voiajul d-rului Tzankoff la Belgrad, și mai ales la București, este un fel de Canossa,..ar mai trebui să fie și expresia unei lezidinje sincere, de prietenie, a poporului bulgar față de poporul român, al statului bulgar față de statul român—pentru a o socoti de bun augur. § Numai cu aceste garanții am putea purcede la încheerea de convenții sau acorduri. Mai ales când aceste convenții sau acorduri private apărarea intereselor noastre fată de instigațiile sovietelor. In ce ne privește, situația noastră fața de Rusia este clară. Din moment ce guvernul sovietic va ajunge a se convinge că trebue să recunoască alipirea Basarabiei— vom putea păși liniștit și fără grijă la reînodarea legăturilor noastre cu Rusia. Aceste legături n’au ’’depășit nici odată cadrul unor raporturi amicale, diplomatice. N’am dat, dar nici n’am primit vreodată—prea mult, de la ruși. Incât, nici de acum înainte, n’am avea de așteptat lucruri mari de la ei. Nici chiar de sovietismul lor, de bolșevismul moscovit nu ne temem. Știm prea bine să păstrăm ordinea in țara noastră, pentru a ne îngriji prea tare, de câțiva emisari cari ar fomenta revoluții avortabile, în umbră. Intr’un cuvânt ei sunt slavi și noi, latini. Oare aceeași, este situația bulgarilor, a sârbilor, a polonezilor și a cehoslovacilor ? Că guvernele din Bulgaria și Iugoslavia sunt plictisite de agitatori sovietiști, și că regimurile de acolo ar dori să termine repede cu ei — este foarte adevărat. Că aceleași state ar avea nevoe de concursul nostru pentru a întări carantina spre Rusia sovietică — este evident. Dar totdeauna în asemenea ocaziuni, este bine să știm la ce ne-am putea aștepta noi, la nevoe.? Noi latinii Este fără îndoială că în cearta trecătoare dintre guvernele din Sofia și Belgrad, cu cel din Moscova — forța și autoritatea statului român comptează , nu ar putea fi indiferentă nimaicol, atașarea noastră de una din părțile în ceartă. Dar la apelul nostru, ei vor în stare să răspundă cu aceiași autoritate ? Vor putea ele garanta de hotărârea popoarelor lor slave, în apărarea noastră față de alt popor slav ? In definitiv guvernele din Sofia, Belgrad și București sunt trecătoare. Eterne sunt popoarele. Intre atâtea popoare slave, rolul nostru nu este de a fi deopotriva de prietini cu toate ? E bine să ne amestecăm în sfada dintre frați ? Iată ce ne sugerează vizita d-rului Trankoff. Un bancher-femee Intre alte voluptăți femeile nu le-au refuzat niciodată pe cele pe care le oferă banii, înțelegând prin intuiție că sunt „nervus rerum“ au însetat după ei ca după un mijloc care le putea asigura o garderobă bine garnisită,un budiar elegant, un echipaj luxos și serale somptuoase, nn toate ocaziile însă banul lu era un mijloc pentru scoaterea în valoare a cochetăriei și fiivolităței de bună calitate. Banul ca scop în sine nu a fost adunat decât de bunici și atunci tot pentru ași asigura dragostea nepoților risipitori. Iată însă că America—defentoarea tuturor recordurilor—ne oferă și o capitalistă care face operațiuni financiare de dragul averei și care își neglijează „eternul" pentru un bilanț cu excedente frumoase. Miss Mary B. Andress, e prima femee care și-a organizat în New York o barcă și o conduce cu o dexteritate uimitoare. Și-a înființat filiale în Shanghai și Peking—încredițându-le tot conducerea femenine. Desigur între aînea socolirile de fiecare zi ale pieței și conducerea unei bănci, e o distanță remarcabilă. Femeile americane au străbătut-o. DOXX JEOO— Citiți In pagina 4 Ultimlle știri LUMEA Cum se vindecă frSguriSâ p@§usir@? Un doctor din Mexico, Hooper, a descoperit un mijloc de vindecare sigură palustre. E vorba de a frigurilor un tratament cu o soluție mercurială. Bolnavii care sufereau de ani de zile de această boală căreia nici chinina adesea nu-i dă de hac, pot fi salvați, prin acest tratament, în 48 de ore. Procedeul se experimentează actualmente în mai multe clinice din Europa. Prima ediție a cărții „Robinson Crusoe“ ce vinde cu 53S de dolari Una din cele mai educative cărți ale literaturei universale, „Robinson Crusoe“, romanul de aventuri a scriitorului englez Daniel Defoe, a apărut în prima ediție la Londra, în anul 1719. A făcut mare vâlvă această carte nu numai în lumea copiilor și a adolescenților. In 1720 a fost tradus în limba franceză, germana și olandeză. Un exemplar din ediția apârută în 1719, s’a vândut în ultimul timp la New-York. Societatea Rosenbach a oferit pentru acest op bibliotecei particulare a d-lui Brewerly, suma de 5350 dolari. Chiar când nu se pasionează să se citească, americanii plătesc exemplar cărțile. Bazarul cu imagini impietat. Am analizat cu alt prinț, atitudinea fostului secretar intim, a lui Anatole France, față de maistrul său. Lipsa de pietate poate fi scuzată numai atunci când e înlocuită de un grăunte de geniu. Altfel provoacă indignare sau dispreț. Jean Jacques Brousson care nu e lipsit de talent, ni ci de cultură, are inclinațiuni perverse, sadice. El își batjocorește nu numai idolii, ci propriile sentimente, cele mai sacre din ele. Această înclinație nu e determinată de o concepție cinică asupra moralei, și a vieții. Ea se datorește unui viciu de construcție, care s’a manifestat în anii de copilărie a scriitorului. Brousson era elev semnarist. Pe vremea aceia imberbul se amuza cu o deosebită voluptate, dezmerdănd cadavrele. Se povestește că într'o Duminică după prânz, s’a produs în sala de mâncare a Seminarului, o mare vâlvă, urmată de exclamații și emoțiune. S’a descoperit într’o farfurie cu orez, un os, de o formă oribilă, de origina suspectă. Era o fracțiune a unui cap de mort. Brousson, pentru a face o farsă colegilor săi, n’a imaginat ceva mai bun, decât să ia din muzeul de istorie naturala al școalei, un craniu, pe care, apoi, foarte atent îl aruncă în cazanul de orez, din bucătărie. Nu e de mirare ca imberbul seminarist, ajuns scriitor, să utilizeze toate amănuntele intime ale vieții maistrului său, pentru a produce în unele cercuri ilaritate, în altele desgust . Descriind pe Anatole France în ciplci, fostul său secretar, nu e numai ingrat, ci și de prost gust. Pe nimeni nu interesează cum și-a înșelat Anatole France nevasta, nici micile lui trucuri din intimitatea vieței de bătrân voluptuos. Cât privește insinuațiile în legătură cu opera și cu inspirația romancierului, infamia nu poate prinde: între stilul lui Brousson și a lui France, e nu numai deosebire de lumină, de căldură, ci și de origină. France a creiat, Brousson fabrică. Primul a întrebuințat cultura amuzându-se; acel de al doilea o recomandă speriat, terorizat. Interzis Un tribunal din Paris a condamnat cu asprime pe un contravenient curios. Acesta s-a făcut vinovat de a fi utilizat tramvaiul, pentru anumite nevoi intime, presante — neputând aștepta, bine înțeles, cea mai apropiată stafie. Cazul a fost mult comentat. Cu acest prilej s'a pus în discuție un alt obicei, foarte des practicat: acela de a utiliza alte vehicule (trăsuri și automobile), ca dormitoare și alcovuri. Automobilele închise, mai ales... Nu numai la Paris, or unde... Trecătorii grăbiți sau percepteli expansive se dedau la scene care încep prin a fi grațioase sau sentimentale, și sfârșesc prin a deveni... rubrice... Când călătorii ajung la destinație înainte de vreme, șoferul prudent nu se întoarce și nici nu oprește mașina, merge înainte. Un automobil închis cu perdelele trase, este socotit, (în lumea mare) ca o cameră ambulantă, de hotel. Și pentru toate aceste oficii variate, societatea și șoferul, nu primesc decât taxa. Cetățeanul din tramvai, a făcut și el o intimitate, ca orcare alta, în vehiculul public. El a fost condamnat, și eu drept cuvânt; el nu și-a dat seama că poporului nu-i sunt îngăduite anumite liberalități. Aceia ce călătorul ar fi putut face nestingherit în trăsură, în automobil, sub protecția tradiției și a conductorilor. In tramvai, chiar daca se găsea singur, nu trebuia să-și îngădue. La noi de pildă, asemenea acte se fac în grădini publice, printre trandafiri, la adăpostul vechilor monumente istorice, lăsate în părăsire, la picioarele staittelor sau în mijlocul străzilor, nu însă în tramvai. Este o deosebire și o nuanță. In epoca noastră de înaintata democrație, instituțiile populare trebuesc respectate. Sentința de la Paris, are deci și un înțeles politic... ALFRED HEFTER Legea impreviziunei Ce spune ministrul de justiție Dl. Gh. Oh. Mateescu, ministrul justiției, întrebat de un colaborator al nostru, ce legi pregătește, a răspuns următoarele: — „îndată, după redeschiderea parlamentului, vomu depune legea pentru unificarea legislaturei și legea impreviziunei“. Cineva întrebând pe ministrul ce e cu legea presei, d. Mârzescu a răspuns: — „Pe aceasta o las pentru mai târziu“. -------GOXXOG-----Instalarea motoarelor Diesel la Uzina electrică Eri a sosit în localitate o comisiune de ingineri, care a făcut ultima expertiză tehhnică a cablurilor Uzinei electrice. Această operație încheie tratativele prelimtrii între Societatea comunala, deoparte și Societățile: Augsburg, Siemens Schukert și A. E. G. de altă parte — pentru refacerea Uzinelor electrice din localitate. Tustrele societăți sunt cele mai mari din Europa. Prima, fabrica Augsburg, va furniza trei motoare Diesel a câte 900 cai putere—celelalte două vor reface uzina. Totalul costului se urcă la 191.000 dolari, plătibili în trei ani după refacerea uzinelor. Primul motor urmează a fi instalat după 12 luni, al doilea, după 13 luni și imediat cel de al treilea. Motoarele vor furniza curent pentru lumină și tramvai. Societățile furnizoare primesc un acont de 5 mil. lei, și restul până la 38 mH.—sau căt vor face la scadență, dolarii — se va plăti în doi ani după instalarea motoarelor. —© OXXO ©— „Cina cea de taina“ a lui Leonardo da Vingi, restaurați Din Mailand se anunță în „Corriere della sera“ că un profesor milanez, Silvestri, după un lucru de 5 luni a reușit să restaureze „Cina“ lui Leonardo da Vinci. Cum se știe această piesă a celebrului pictor și scriitor era amenințată să se strice complectamente, fiindcă culoarea se degradase din cauza umiditătei pereților. Silvestri a reușit să întărească părțile minate, să refacă cele distruse, ca să redea tabloului atmosfera lui inițială. Convocarea Marelui Colegiu Universitar D. dr. Al. Slătineanu, Rectorul Universității,’— în urma consfătuirei avute cu d-nii Decani ai Facultăților respective, a decis a participa cu toții, la consfătuirea dela București, convocată de d. ministru al instrucțiunei, pentru ziua de Duminică 4 Ianuarie. Deasemenea s’a decis ca d. Rector dimpreună cu d-nii Decani să se reîntoarcă în localitate Duminică, cu expresul care sosește în Iași, la ora 14.20 noaptea, pentru a participa la ședința Marelui Colegiu universitar, care a fost fixat pentru după amiaza zilei de Luni, 5 Ianuarie. Având în vedere importanța decisiunilor, cari urmează a fi luate în această ședință, s’a Intervenit din timp, pe lângă toți d-nii profesori, absenți din localitate să fie prezenți la ședința de la 5 Ianuarie. -----OO9OXO0— Un conflict regretabil intre doi d-ni profesori de la liceul Național Ancheta inspectoratului general școlar. Unul dintre combatanți se plânge parchetului In urma unui conflict, produs între doi d-ni profesori de la Liceul Național din localitate. Inspectoratul general școlar din Iași, în urma intervenției Ministerului Instrucțiunii, a dispus citarea la inspectoratul general din Iași a ambilor d-ni profesori. Eri, între orele 10—12 dimineață a fost ascultat de profesori.Conflictul, a luat naștere, in decursul unei discuțiuni, referitoare la pregătirea culturală a tinerilor absolvenți ai școalelor particulare etatizate. Se afirmă că d. profesor C. ar fi făcut aprecieri malițioase asupra funcționării liceilor particulare etatizate. Ca răspuns, d. profesor F., enervat, a pus punct agitatei discuțiuni academice, acuzându-și colegul de incorectitudini în dauna administrației unei instituțiuni. * D. profesor C. în urma acuzațiunilor ce i s’a adus s'a dus la parchet, unde a înmânat d-lui procuror Misihănescu, o plângere cerând acționarea în judecată a colegului, pentru calomnie. * Se speră că în urma intervențiunii profesorilor liceului, regretabilul conflict va fi aplanat. bandilit și pisti .i de secondanții lui — Fostul șef al biroului presei, Rossi — atacă pe Mussolini și îl acuză fățiș de crimă — Probabil că ne găsim în ajunul scandalului decisiv, în Italia. Ce va urma, este lesne de prevăzut. Mussolini, care s’a dovedit om de guvern — va trece în opoziție. Nenorocirea îi vine chiar de la amicii lui. Fostul șef al biroului presei Rossi—cel destituit în ziua asasinării lui Matteotti—intim prietinit lui Mussolini, conducătorul de fapt al ministerului de interne împreună cu Finzi—celalt ziarist sacrificat de Mussolini—denunță pe dictatorul Italiei ca autor moral al tuturor crimelor, violențelor și fărădelegilor, implicit ca autor al asasinării lui Matteotti. Memoriul lui Rossi,prezentat judecătorului de instrucție în momentul când s’a predat justiției, vede lumina zilei abea azi. Ziarul „Mondo“ al fostului prim-ministru Niiti — publică documentul epocal—document care a împins la paroxism scandalul politic din Hali . In urma apariției memoriului lui Stossi, situația lui Mussolini este pecetluită. Iată ce cuprinde documentul senzațional: „Fiindcă guvernul, presa și partidul fascist mă acuză, din răzbunare, ca organizator și autor al tuturor iărdelegilor, violențelor, comise din timpul marșului asupra Romei până azi—țin să răspund imediat că tot ce s’a întâmplat, s’a făcut din voința directă, cu aprobarea și complicitatea lui Mussolini. Înțeleg prin aceasta, bruia fixarea lui Amondolos, •*d«iMtK generalului Bono de către Mussolini, și executată de comandantul miliției fasciste Candelari: brutalizarea deputatului Misuri, aranjată de generalul Baibo din ordinul lui Mussolini; atacul asupra lui Forni preconizată de Mussolini și pusă în execuție de vicepreședintele Camerii Ciunta. Atacul și devastarea vilei lui Nitti, au pornit de asemenea după indicațiile primului ministru, tot așa și devastarea localurilor catolice din Lombardia, ordonate de Mussolini și executate de Maggi“. Documentul continuă apoi: „Principalii vinovați in afacerea Matteotti au fost la timp prevăzuți cu pașapoarte false și pocolire de către eneralii Bonot și trecuți în ranța f pentru a răzbuna moartea fascistului Geri. Ei au fost prevăzuți cu bilete de liberă circulație de către direcția generală a căilor ferate, cu legitimații emise de poliția din Roma și de către partidul național fascist. Polemicii« agenției Volta și atacurile din „Popolo d’Italia“ contra opoziției, au fost scrise personal de Mussolini și nu acele organe“, și. Toată Italia este sub impresie acestor senzaționale și grave acuzațhuni aduse primului Ministru.