Lumea, aprilie-iunie 1925 (Anul 8, nr. 1972-2047)

1925-06-10 / nr. 2030

din țară Accident mortal de automobil Buc. 9. In apropiere de Ha­­mengia, un automobil în care se aflau comerciantul Petre Gan­cev și socrul său Ioan Geor­­gescu, s’a răsturnat într’un șanț din cauza vitezei. Petre Gancev a fost omorât pe foc, Georges­­cu și șoferul au fost grav ră­niți. Sovietele încurajează revoluția din China Londra­­. „Vosische Zeitung“ află din Moscova că Sovietele urmăresc cu deosebit interes e­­venimentele din China. Liga „ti­neretului sovietic“ a trimis o te­legramă studenților chinezi, în­­curajându-i în mișcarea lor re­voluționară și exprimându-și în acelaș timp simpatia pentru lu­crătorii chinezi. Radek, într-un articol publicat in „Pravda“, spune că a sosit momentul pentru ca lumea pro­letariatului să-și arate simpatia pentru proletariatul chinez. La noi frig și in America mor oamenii de căldură Telegramele sosite din New­­york, anunță că valul de căldu­ră din întreaga Americă, crește.­­ In Newyork temperatura la um­bră a fost acum două zile la 400 grade Fahrenheit. In statele vestice căldura a fă­cut victime omenești. Nopțile nu aduc răcoare. S’a înregistrat noaptea 80 grade Fahrenheit. Oamenii dorm pe străzi și sub cerul liber. Localitățile balneare și clima­terice sunt pline. Căldura a provocat și o ca­tastrofă de cale ferată. Traversele uscându-se prea tare și îndoindu-se, șinele au plesnit provocând deraierea u­­nui tren. In Washington unde căldura este la paroxism, birourile sunt închise.­­ Din Chicago știrile sunt și mai alarmante. Toată căldura a venit brusc după un frig neobiș­nuit de puternic. După victimele produse de frig, s-au înregistrat a doua zi victime prin insolație. Biroul me­­tereologic din Chicago anunță în ziua de 5 Iunie menținerea valului de căldură încă 3 zile. In New­ York s-au semnalat 22 cazuri mortale insolatie și nu­meroși bolnavi transportați în spitale. Căldura este insuportabilă în statele nordice și mai mare decât în statele sudice. Dincolo de Missisipi, furtunele au pricinuit pagube imense. După conspirația de la Barcelona Explozii și arestări — Paris 8.—Lângă Herpignant în Spania continuă arestările în le­gătura cu conspirația descoperită împotriva Regelui Alfons. Până acum au fost arestați vre­o 100 de tineri catalani. Mai mulți dintre ei vor fi puși în libertate imediat după reîntoar­cerea Regelui la Madrid, ares­tarea lor fiind mai ales o măsu­ră preventivă, în urma descope­ririi recentului complot. Câteva granate și șrapneie au exploadat în diverse puncte din centrul Barcelonei. Exploziile nu au făcut nici o victimă. Se crede că atentatorii au urmărit prin aceasta să provoace numai panică și să protesteze astfel contra prezenței Regelui la Bar­celona. ULTIMA ORA mie le ata l­l lin Prezentarea demisiei din guvern.­­ Consul­tarea primului ministru a altor persoane de onoare.— Răspunsul d-lor Ferichide și general Râmniceanuu.— Buc. 9.— In ziua de 5 Iunie, d. Grigore Filipescu a­­ adresat o scrisoare în termen violent a d-lui Mărzescu, în care între al­tele îi arată că l’a făcut de trei ori la Cameră „canalie”, fără să fi reacționat. D. Hăizescu a pus de îndată în curent cu cele de mai sus pe primul ministru, ce­rndu-i a­­vizul. In acelaș timp­ s-a făcut cu­noscut că în cazul când var re­zulta necesitatea de a ieși pe te­ren, îi va pune la dispoz­iia por­tofoliul ministerial. D. Mărzescu s'a adresat apoi d-lui M. Ferichide, președintele Senatului și d-lui general Răm­­niceanu, fost aghiotant regal. Era d. Mărzescu a trimis zia­relor o scrisoare cu următorul cuprins : „Bine-voi­i vă rog a însera în ziarul d-voastră alăturatul proces­­verbal, ce d-nii Ferichide și ge­neral Rămniceanu mi-au trimis Sămbată 6 Iunie, după ce le-am încredințat scrisoarea țd-lui de­putat Filipescu, care, în publici­tate apare în partea finală, cu cuvinte ce nu sunt în textul ori­ginal ce posed: PROCES-VERBAL „D. G. Mărzescu ne-a comu­nicat subsemnaților o scrisoare a d-lui Grigore Filipescu. Și a cerut ca să-i dăm părerea noa­stră asupra consecințelor ce tre­­bue să atragă de sine această scrisoarea adresată D-sale de d. Filipescu: „Din expunerea făcută de d. Mărzescu, ne-am încredințat că n’a existat nici un diferent între d-sa și d. Filipescu. De altfel d­e chiar scrisoare se vede lă­murit că, cuvântul de „canalie" este adresat d-lui Mărzescu, nu ca o apreciere a omului privat, ci ca o injurie adresată membri­lor guvernului, menținându se în scrisoare că ar fi fost repetat de trei ori la Cameră, la adresa mi­­nisrului. „Astfel fiind, părerea sub­semnaților este că injuria nu a­­tinge personal pe d. Mărzescu. Ea este îndreptată contra minis­trului, membru al guvernului și deci, d. Mărzescu nefiind atins personal, nu trebue să releveze acest cuvânt ofensator f și n’are de cerut nici o reparație. „Este învederat că injuriile a­­dresate miniștrilor, în calitatea lor de membrii ai guvernului, nu intră în categoria celor prevă­zute în Codul de­­‘onoare. In* tr’astfel, luptele politice ar fi în­locuite cu provocări sistematice, provenind de la persoane anume pregătite pentru­­ aceasta, ceea ce este inadmisibil", in­, Fetechide, gen. Râmnicéaríu 0 totóié i l-l Iul Blau Ba congresul de la Bacău — RĂSPUNSUL D-LUI NANIU - Bacău.—Duminică dimineață a avut loc la Bacău congresul or­ganizației liberale din acest județ. Au participat d-nii I. I. C. Bră­­tianu, Al. Constantinescu, G. Mârzescu, Dr. Anghelescu, Tr. Moșoi, Văitoianu, Nistor și In­­culeț, înainte de începerea congre­sului, a avut loc în grădina pu­blică din Răcăciuni, solemnitatea dezvelirea bustului lui Ion C. Brătianu. A vorbit cu acest pri­lej d. AL Constantinescu, care a adus elogii defunctului. In fața școalei din acelaș sat a mai a­­vut loc dezvelirea bustului lui Spiru Haret. Și aici a vorbit d. AL Constan­tinescu, după care au luat cu­vântul învățătorul, primarul satu­lui și câțiva săteni. A vorbit la urmă d. Ionel Brătianu subliniind marea personalitate a lui Spiru Haret. Vizitatorii s’au întors apoi la Bacău, unde au participat la con­gresul organizației liberale din acel județ. A prezidat d. AL Constantinescu. Au luat cuvântul d-nii deputat Cristoveanu și se­nator N. Botez, după care a vor­bit d. Ionel Brătianu, care după ce a făcut o scurtă expunere a situației politice creată de ulti­­mile evenimente, a spus urmă­toarele : „Țin să fac o declarație, că noi facem operă de consolidare. Pe noi nu ne sperie amenință­rile". Și primul ministru dă următo­rul exemplu: „Un automobil când trece printr’un sat, e înconjurat de câni. Totuși, conducătorul in­teligent evită, spre a nu-i călca, iar în urma automobilului cânii se iau la bătae între dânșii. Ast­fel e și cu opoziția. Noi conso­lidăm și vom merge înainte". Primul ministru a arătat apoi că, reforma administrativă, care se legiferează acum, va da o nouă viață țărei. D. Maniu, fiind pus în cuno­ștință de declarația d-lui Ionel Brătianu, s’a exprimat astfel: „Trufașele cuvinte ale d-lui Ionel Brătianu, nu trebue să im­presioneze pe nimeni. El, se în­temeiază pe două nădejdi, pe cari guvernul s’a întemeiat și în trecut: una, că opoziția se va sfâșia între dânsa, în loc de a da atacul în contra guvernului nefast al d-lui Ionel Brătianu, și a doua nădejde a guvernului e, că baionetele puterei publice îi vor sta și mai departe la dispo­ziție. „In ceea ce privește cea din­tâi nădejde, evenimentele din ultima săptămână, au dovedit că opoziția unită, în loc de a se sfâșia între sine, dă asalt con­centric și conștient împotriva gu­­vernului d-lui Brătianu. Tot așa va fi și în viitor. Prin urmare, această nădejde, a D-sale este cu totul fără te­­meiu. In ceea ce privește a doua nădejde, norocul țărei este că înfăptuirea ei nu depinde de d. Ionel Brătianu, ci de factorul hotărâtor constituțional, care de­sigur își va da seama de re­zultatele guvernărei d-lui Brătia­­nu, întemeiate exclusiv pe te­roare și pe falsificarea voinței mas­elor populare. Rămânerea mai departe la gu­vern a d-lui Brătianu, ținând seama de toate împrejurările, o găsesc o imposibilitate politică și un șir întreg de noi încurcă­­turi în viața de stat și în viața economică. Nu mă îndoesc că acțiunea opoziției va avea rezul­tatul dorit contrar dorințelor și nădejdiilor d-lui Ionel Brătianu. ii Când se va sărbători noua fuziune Buc. 9.—Fuziunea între parti­dul poporului și progresist va fi consacra­t la un banchet. Du­minică 14 Iunie în sala „Eforia". Vor perticipa 800 persoane și se vor face declarații personale atât asupra fuziunei cât și asupra situației politice actuale din țară. Dispariția medicamentelor din depozitele armatei — Au dispărut și fiole cu neo­­salvarsan — Buc, 9.­— Ministerul de Răz­­boiu a trimis Administrației Fi­nanțare din Capitală un proces verbal de încheere a comisiunei de control în ce privește lipsu­rile constatate la secția de me­dica­mente. S a constatat în special lipsa a mari cantități de neosalvarsan. Se vor verifica apoi și celelalte secțiunii ale depozitelor de me­dicamente ale armatei, pentru a se stabili în mod precis cifra exactă a fraudelor comise, Un accident și o descalificare la concursul­­ automo­bilistic Boc. 9.— ori la orele 12 ur­mau să sosească în Capitală cei 20 de concurenți, cari au făcut raidul automobilistic. Cu prilejul raidului s-a înre­gistrat un grav accident. D. Delcourt, primul pe listă, a suferit un accident la Reșița și a sosit la etapa Patroșani cu automobilul răsturnat. însoțitorul său, d. locotenent Condeescu, rănit la față și mâni, a fost pansat la Petroșani. Colonelul Arion, comisarul raidului, a pelecat aseară cu trenul spre București. »turiul l-a calificat pe d. Del­­la Petroșani, după luase parte la concursurile d-sa de coastă de la Cluj. Iar chestia Stere Buc. 9.—In ședința de azi di­mineață a Camerei sunt înscriși la sumar d-nii Vaida Voevod și Ion Inculeț în chestia Stere, în urma celor întâmplate în ședința de Sâmbătă după amiază a Ca­merei. Presa franceză și pactul de siguranță anglo­­francez Varșovia 9.— Presa poloneză comentează cuprinsul franco-en­­glez în chestia pactului de ga­ranție. Problema siguranței, gă­sește o soluție amenințătoare pentru Polonia, căci în dosul concepției engleze apare primej­dia acțiunei germane, tinzând la revizuirea tratatelor. „Messager Poloneis" citează articole din presa germană, ară­tând că Reichul nu va accepta condi­țiile Franței și Angliei și își exprimă părerea că propu­nerile Germaniei nu vor avea alt scop de­cât de a zdruncina clauzele tratatului de la Versai­lles. G­UVERNUL pregătește Mesagiul de închiderea sesiunei par­lamentare Buc. 9.—Miniștrii cari au par­ticipat la Congresul liberal din Bacău, au ținut în trenul în care au venit un Consiliu de miniștri. S’a dezbăut cu acest prilej re­dactarea care urmează­­ să se dee Mesagiului de închidere a sesiunei parlamentare. Zăpadă în munții Ardealului Buc. 9. Pe munții Ardealului a căzut un strat gros de zăpadă. Temperatura a scăzut simțitor. Pe munții Paranjului a căzut de asemenea o mare cantitate de zăpadă. și străinătate h­mil­it la drail« — 4 bandiți atacă un convoiu de vite. E Tortura­­rea victimelor. Pățania vătafului — Comercianții de vite lancu Mogoș, Ștefan Cipea, și Alex. Trifu din Bucovina, au cumpărat mai multe vite din satul Cișna­­lia (Basarabia). Cum din Cișna­­lia nu era cale ferată, geomer­­cianții au tocmit niște paznici cari să conducă vitele. Conducerea convoiului a fost încredințată unui oarecare Ti­­mofte de loc din Basarabiasca. Toate au mers bine pănă în apropiere de comuna Cervada. Ajungând în dreptul comunei de mai sus și fiind și pe înopiate, oamenii s’au sfătuit să rămână pe noapte acolo, iar în zorii zi­lei să pornească din nou la la drum. Oamenii legase vitele și pu­sese de mămăligă. N’apucară să îmbuce bine, când din marginea satului apar 4 indivizi înarmați și cu armele întinse îi somează să le predea tot ce au asupra lor.­­Surprinși, bieții oamenii s’au supus, socotocind buzunarele și predând tot ce aveau. Dar bandiții nemulțumiți cu ceia ce au găsit au început să-i tortureze. Intre timp apăru vă­taful Timofte, care era puțin mai motorit. Cum i’au văzut, cei 3 tovarăși de arme, s’au îndrep­tat asupra lui.­­El nu avea la e' mai mult de 860, bani cari fu­seseră dați pentru hrana oameni­lor. Cum bandiții nu vrură să-i creadă, l’au somat să se des­­brace, luându-i hainele. Și pentru ca să-și mai­­treacă vremea, bandiții l’au pus pe bie­tul vatav să facă slumbe și alte maimuțării. La un moment dat, unul din bandiți zărește vitele păscând. Fără a sta mult pe gânduri, «­­trage atenția tovarășilor, care se reped spre vite. Și pentru ca să fie siguri că nu vor fi stingheriți să facă ce vor cu ele, au legat pe paznici, punându-le și câte un căluș. Odată împachetați, i-au luat în cârcă și i-au dus spre marginea unei grădini, unde i-au trântit într’un șanț clar pes­te grămadă. In posesia vitelor, eu luat di­recția spre Cetatea Albă. A doua zi dimineață, niște să­teni trecând prin dreptul gra­dinei au auzit niște gemete, au dat peste bieții oameni uzi până la piele, căci peste noapte plooase.­­ Imediat s’a dat alarma, punân­­du-se în urmărirea bandiților. V. Franța a răspuns la nota bri­­­tanică Ce cuprinde nota franceză Paris 8.­Guvernul francez a răspuns la ultima m­ot­ă britanică în chestia pactului de siguranță. Franța ia notă de expozeul en­glez și mulțumeș­c guvernului britanic pentru declarațiile pri­­v­itoare la garantarea siguranței frontierelor­­ de răsărit ale Fran­ței și Belgiei, în conformitate cu tratatul de la Versailles. Nota mai arată că Franța pune mare preț pe declarațiile Angliei, care dovedesc că și Marea Britanie recunoaște pe deplin obiecțiile ce decurg din tratatul de la Versailles și din pactul Ligei Națiunilor. Nota franceză arată mai de­parte, că în răspunsul pe care l-a dat la memorandum­ul ger­man din 28 Februarie,­­Franța a accentuat că nu poate admite sub nici un cuvânt astfel de clauze teritoriale pe cale de ar­bitraj a tratatului de pace. A­­ceasta se referă atât la fron­tierele de răsărit cât și la cele de apus ale Germaniei. Nota franceză mai constată că Anglia recunoaște că delimi­tare zonei Rhinului pe malul drept nu va­­ împiedeca Franța de a-și menține obligațiile luate, Comutarea unor sentințe in moarte Sofia­­.—Regele a semnat sen­tința de condamnare la smoarte a lui Percemb­eff, una din gaz­dele atentatorilor de la Cate­­drală, și a comutat pedeapsa cu moartea­­ în închisoare pe viață a d-nei Nicolova și a francezu­lui Leger. ] —COX-XOO— Dramă ?într-un avion — Buc. 9. ^Bijutierul milionar Johan Lasser din Strassburg, că­lătorind cu avionul său propriu de la Viena la Budapesta, însoți de secretar și pilotul său, pe drum a fost aruncat de aceștia din avion. El a rămas mort pe loc. Continuând d­umul, cei doi criminali s’au luat la ceartă de la împărțirea bijuteriilor pe care le avea victima. In cele din ur­mă secretarul a aruncat pe pi­lot din avion, îndreptându-se spre Iugoslavia,­­unde a aterisat. Aci a fost prins și arestat. Procesul Spolheim — Buc. 9. Curtea pe apel din Constanța, a amânat pentru 15 Octombrie, judecarea procesu­lui milionarului Spodheim, impli­cat în senzaționalele fraude și sustragerea de la fisc a spirtului de la fabrica din Dumbrăveni. ’VâtLg“'.■ nomQ-Q^ Un memoriu al ministrului instrucțiunii trimis Ligei Națiunilor — Buc. 9.—Am arătat că re­prezentanții partidului maghiar au înaintat o plângere Conciliului Societatei Națiunilor împotriva proectului reformei învățământu­lui întocmit de d. dr. Anghe­lescu. Ministrul instrucțiunei publice a trimis ori dimineață la Geneva, Ligei Națiunilor un memoriu răspuns la întâmpinarea repre­zentanților partidului maghiar din România, în care arată netemei­nicia acestor plângeri. Dealtminteri, acesiiune va for­­ma și obiectul unei largi dez­bateri în Parlament. Reducerea de lei 6, 5 și 4 as­tăzi la „Select" unde se repre­zintă VĂPAIA cu Pola Negri și Alfred Abel și la „Sidoli" unde se reprezintă DOUA ORFELINE, BON No. 42

Next