Lumea, aprilie-iunie 1925 (Anul 8, nr. 1972-2047)

1925-06-25 / nr. 2043

din tara ULTIMA ORA Misterioasa sinucidere a unei tinere fete Buc. 24. — Noaptea trecută, după trecerea acceleratului Bu­­curești-Iași, prin gura Râmnicu- Sărat, mai mulți lucrători au des­­coperit pe linie cadavul oribil mutilat a unei tinere fete in vrâslă de 15—14 ani. Capul cadavrului era tăiat de trup, iar o mârjă și degetele de la un picior erau smulse și până târziu noaptea n’au putut fi găsite. S’a crezut la început că e vorba de un accident de tren. Cerce­tările întreprinse au dus ln con­vingerea că e vorba de o sinu­cidere. Se pare că fata s’a a­­run­cat înaintea acceleratului în momentul trecerei. Faptul că lipsesc cadavrului capul, o mână și degetele de la un picior, fac să se creadă că trenul, după ce a tăsat cada­vrul, a târât mai departe cu el aceste părți ale corpului. Consiliu de miniștrii Buc. 24.­ Membrii guvernului au fost convocați în Consiliu de miniștrii pentru Joi la orele șa­se seara, Ic Sinaia. Se vor în­deplini formalitățile pentru tre­cerea perogativelor regele asup­ra consiliului de miniștrii pe tot timpul absenței din fără a Suve­ranului. Apoi miniștrii vor merge in corpore la gară pentru a con­duce pe Suveran, iar spre seară se vor întoarce în Capitală cu un tren special. *-----00X5000----­ Prinderea unui fals agent de siguranță La poliția garei se primeau zilnic reclamațiuni din partea țăranilor care si plângeau că un agent de siguranță, care fă­cea razii prin tren, i-a înșelat cu bani. Toate încercările autorităților de a pune mâna pe misteriosul agent au rămas zadarnice. Intr’una din zile țăranii Mi­­­on Poetaș, Nicu Decusearu,­Hie O­­luiescu, Simion Tanase treceau prin drep­ut restaurantului »Co­roana“ din Bulevardul Ferdinand zăriră pe individul care le- a ce­rut actele. Imediat unul din ță­rani a anunțat comisariatul gă­­reî, care l-a surprins pe individ făcând chef. La interogator, arestatul a măr­turisit că se numește Radu Mi­ron și că opera numai când era ber­t, procedând în modul ur­mător : Se urca în tren, de preferință pe distanța Ungheni-Calaraș­, a­­ci intra în vagoanele de cl. III și ochia țăranii, cerăndu-i actele. Cum majoritatea din ei nu se aveau cu dânșii, îi strângea pe toți la un loc și îi amenința cu arestarea și darea în judecată. Oamenii, îngroziți, dădeau tot ce aveau numai ca să scape. Față de recunoașterea faptelor Miron a fost înaintat parchetului• Sinuciderea un­ui ofițer Buc. 24, Sublocotenentul Ca­li­st­rat Georgescu, de la mantanța Brăila, delegat cu aproviziona­rea de cereale a Basarabiei, pe când venea din comuna Ghiri­­șeni s’a aruncat într’o fântână, înecându-se. Se pare că el a comis acest act disperat în urma delapidărei unei sume de bani ce-i fusese lucredințată. Un nou partid comunist cehoslovac Praga 23­—Cu participarea a 70 de delegați a avut loc Du­minică constituirea unui partid comunist independent cehoslovac. *•"00X3400----.... »wssunmacm Primirea triumfală pregătiți lui Amundsen = fn capitala Norvegiei dO=7 - O nouă călătorie cu zepel înele ia Polul Nord— Oslo 23.— Senzația zilei aici este provocată de scrisoarea tri­misă de căpitanul Eckener, co­mandantul dirijabilului Z III, ca­re i-a condus din Germania In America. Prin scrisoarea trimisă lui A­­mundsen, Eckener îl învață să facă împreună o nouă expediie polară pe calea aerului. „Sincerile mele felicitări—scrie Eckener lui Amundsen— pen­­tru succesul expediției d­v. care s’a terminat în bine. Sper că în sensul celor vorbite împreună la New­ York să începem pre­parativele în vederea unei noui expediții polare, la care să luăm parte“. Cu toate că Amundsen n’a ajuns felul său principal, Polul Nord, totuși întreaga Norvegie e plină de un entuziasm pentru eroica sa încercare. Regele și Parlamentul norvegian l’au feli­citat­­ telegrafic pe Amundsen, urându-i „bun sosit”. Se crede că la 10 iulie, A­­mundsen va sosi la Oslo. Capitala Norvegiei se pregătește pentru primirea triumfală a lui Amundsen și a celorlalți mem­bri ai expediției. Vor avea loc cu acel prilej mari solemnități, la care vor lua parte Regele, membrii guvernului, membrii Par­lamentului, societățile școlare, precum și toate oficialitățile- Oslo e pavoazat cu steaguri. In Cameră, președintele a li­mit o cuvântare, arătând victoria pe care a câștigat-o Amundsen în expediția sa la Polul Nord. La ultima sa ședință a Consiliu­lui de miniștrii, a luat parte și Regele, care a ț i­us cel dintâi să preamărească în cuvinte en­tuziaste eroica încercare a că­pitanului Amundsen. Despre pericolele ce a avut de întâmpinat expediția, Amund­sen a dat nouă amănunte în care arată că, la un moment dat unul din aparate a fost lovit de un eno­m munte de ghiața, și numai cu mare enevoință avia­torii au putut scăpa cu viată și­­ să desfacă aparatul din în­cleștarea de ghiață. In tot­­ timpul zborului, cele două aparate erau depărtate unul de altul, așa în­cât cel ce luase loc în fiecare din ele nu știau d­n soarta celorlalți. Frigul era grozav.­ La aflarea sfirei morfei fătului său Lincoln Bisworth a fost adânc îndurerat. El a declarat că în­treaga avere a familiei sa­le o pune la dispoziția lui Amundsen, aceasta fiind ultima dispoziție din testamentul defunctului său pe*­­­rinte. Mari furtuni pe coastele Angliei — Londra 23. — La Halifax bântue de câteva zile o groaz­nică furtună. Din această cauză portul fa suferit stricăciuni re­marcabile. Numeroase rase de pescari au fost scufundate. Sunt foarte multe victime omenești. PAINLEVE și problema Marocului Paris 23.—Ziarele arată mult interes pentru dezbaterile ce vor începe la Cameră asupra Maro­cului. D. Painleve a declarat lui „Petit Parisien“ că va face isto­ricul actualului conflict și va po­vesti diferite faze ale conflictului. A promis că va răspunde la toate chestiunile care se vor pune. „Petit Parisien“ scrie că Painle­ve va face aluzie la uneltirile co­muniste. Nu va vorbi însă de ur­măririle ce s’au pus la cale, ci va lăsa în grija justiției să for­muleze dacă este cazul să se ceară ridicarea imunităței parla­mentare a deputaților comuniști, cari întrețin legături cu Abd-El- Krim. In orice caz—scrie „Petit Parisien"—ministerul și-a asigu­rat majoritatea. Se crede că voturile sociali­știlor se vor repartiza ca și la recentele serifine, adică o pro­porție mai mult sau mai puțin forte va fi pentru guvern, iar de altă parte se socotește că osti­litățile socialiștilor se vor mani­festa mai ales pe tărâmul finan­ciar, Partidul socialist francez își reia libertatea de acțiune Paris 23.­ Referendum­ul par­tidului socialist francez cu pri­vire la votul grupului parlamen­tar asupra moțiunilor Morel și Renandei, implicând încetarea politicei de sprijinire și reluărei libertăței de acțiune a partidului, a dat următorul rezultat: Prima moțiune 45 voturi a doua 39 voturi, iar moțiun­ea Au­­riot, cere­a cerea continuarea sprijinului a obținut 12 voturi. Votul membrilor din comisia administrativă a partidului: mo­țiunea Morel 15 voturi, moțiunea Renande­ 8, Auriol 0. In total moțiunea Morei a ob­ținut 60 voturi, Renandel 47, Au­riol 12. Pare sigur că grupul va însăr­­cina pe unul din membrii să in­tervină în ședința de după a­­miază, în dezbaterile Camerei, asupra politicei din Maroc și să explice punctul de vedere a­­doptat. Avansarea ca șefi de gară Buc. 24. Administrația căilor ferate a dispus ca începând de anul acesta, nici un candidat nu va putea fi trecut în categoria șefilor de gări principale, până ce nu­­ vor fi îndeplinit cel pu­țin doi ani de funcționare ca controlori. Cei 16 comuniști condamna — Ședințe Consiliului de­­ Buc. 24.—Ori după amiază la orele 4 s’a dezbătut în fața Con­siliului de Război al Corpului II de armată, procesul celor 16 co­muniști dispăruți in împrejurările cunoscute. S’a dat cetire ordo­nanței definitive. Comisarul regal a luat cuvântul și într-un aspru rechizitoriu a cerut condamnarea în contumacie a tuturor inculpa­ților. Consiliul a intrat în deli­berare, și după puțin timp a a­ dispăruți——­­ un contumacie ăzboi al Corpului II — dus un verdict de condamnare pentru toți. Fie­are în parte a fost con­damnat la câte 10 ani muncă silnică, în contumacie, —ooxxoo— Leul la Paris Leul la Paris a cotat 9.80, la Zurich 2.35 Prinderea unui falsificator de po­lițe La Siguranța locală se cerce­tează faptele săvârșite de Indi­vidul Neculai Ionekie, originar din București. El a fost prins la Tg.­Frumos, unde se dădea drept negustor. P­rând suspect, i s-a cerut să se legitimeze, el prezintă o su­medenie de acte printre care și polițe în valoare de 25 000 lei. Relatându-se cazul Siguranței locale, aceasta a cerut să se înainteze individul, care a fost adus ori în localitate. Cu cercetările a fost însărci­nat de comisar Filon.­ Strâns cu ușa, individul a de­clarat că este re­zertor și că a fost condamnat pentru spargere. Asupra poalelor care s’au gă­sit asupra lui, a declarat că sunt false. Se fac cercetări pentru a se vedea dacă nu mai sunt și alte fapte la activul său. Succesul unui savant român la Paris Paris 21. Profesorul Roux a făcut ori o interesantă comuni­care la Academia de științe în privința experiențelor colabora­torului său Levaditii, care a rea­lizat un corp nou, conținând 15 în sulă arsenic, 41 la sută bis­mute pentru tratarea sifilisului. Savantul român Levaditti făcând o serie de 30 injecții intrave­­noase asupra a 30 bolnavi, a constatat un efect terapeutic re­marcabil. Treponemele au dis­părut după prima injecție, iar rănile s-au cicatrizat repede. Accidentul din str. Ștefan cel Mare Eri după amiaza, pe la orele 1 și jumătate, lucrătorul Melces­­cu Marin lucra la etajul al II-lea dela casele Leon Mayer, fostă locuința a d­lui dr. Ni aer­ea­nu din str. Ștefan cel Mare. in vreme ce încerca să des­chidă o ușa care stătuse închi­să vre-o trei ani, din nebăgare de seamă pă­i pe un balcon. Balconul fiind putred, scândurile se desfăcură și sărmanul lucră­tor căzu jos dela etejul II. Victima, în stare gravă a fost transportată la spitalul Sf. Spi­ridon. D. dr. Lupu la Chișinău Buc. 24. Eri după amează la orele 2, cu expresul, a plecat la Chișinău d. dr. Lupu, în vederea campaniei pentru alegerea de senator. Ceilalți fruntași ai opo­ziției vor pleca Sâmbătă seara. Un împrumut intern al Rusiei Sovietice Moscova 23.—Comisarul de la finanțe, Sokolnikoff a declarat că Rusia Sovietică ia face un îm­prumut intern, pentru refacerea situației economice a Sovietelor, în suma de 300 milioane ruble. In buget va fi prevăzută suma de 325 milioane pentru împrumutu­rile pe termen lung, care vor fi acordate industriei și agriculturei. Acord franco­spaniol în Maroc Madrid 23.­—Delegația franco­­spaniolă a semnat acordul pen­tru supravegherea coastelor ma­ritime din Maroc. Bursa București Paris 10.32; Londra 1068 ,­ New- York 219; Zurich 42.70 ; Mi­lano 8.25; Bruxelles 10.23,­Praga 6.53; Belgrad 3.30; Viena 31; Marca aur 52.50. , OQSMMhr* ­și străinătate MUSSOLINI DESPRE FASCISM „Suntj gata să apăr fascismul chiar cu prețul sân­gelui meu“. Roma 23.­1- După închiderea Congresului fascist, Mussolini a ținut în discurs, în care și-a ex­primat satisfacția pentru rezulta­tele congresului, în care fasciștii s-au găsit în fața unor fapte în­deplinite. Fascismul nu este o adunare de oameni care vorbesc, ci o armată—a spus Mussolini. A de­clarat că condamnă­­ violențele. Este favorabil sindicalismului, care trebue să organizeze mas­­sele muncitorești.­­Este însă ad­versar absolut al demagogiei. A declarat că nutrește o adevărată venerație pentru Constituție. Par­lamentarismul a trebuit să fie limitat, astăzi fiind pe primul plan puterea executi­vă. Puterea executivă declară răz­boiul și închee pacea. Această putere executivă, care dispune de toate forțele armate ale sta­tului, care trebue să pună în mișcare în fie­c­are zi mașina complicată a administrației în stat nu poate fi redusă să as­culte de o adunare de manechine care să o facă să joace după capriciul lor. Puterea executivă este puterea suverană a națiunei și șeful ei suprem este Regele, întreaga legislație fascistă este inspirat de această predom­inare a pu­­terei executive. Mussolini a spus apoi congresiștilor:­­ „Intoarceți-vă la vetrele voas­tre și strigați cât mai prielnic că drapelul revoluției fasciste este în mânele me­u și m­ă sunt gata să-l apăr, chiar cu prețul sângelui meu. Primul ministru grec despre relațiile româno­­elene Athena 23.— Primul ministru Mihalacopolos a declarat urmă­toarele asupra relați­lor între Ro­mânia și Grecia: Raporturile româno-elene sunt dintre cele mai cordiale. Ambe­le state au interese comune pen­tru menținerea păcei în Balcani. Deși intre ambele state nu există nici un tratat de alianță, raporturile sunt mai bune de cum au putut fi dacă eram aliați. Cred posibil o alianța cu România pe baza menținerei „statului quo“ balcanic. Chestiunea admiterea Germaniei în Uniunea internațio­nală de chimie Buc. 24.­Ele au continuat lu­crările celei de a șasea con­ferințe de chimie, u­na din ches­tiunile cele mai interesante care s’au dezbătut a fost: Intrarea Germaniei în Uniunea interna­țională a chimiei. Chestiunea s’a pus în ședința de eri în mod preliminar, iar azi se va lua o decizie. O parte din cei prezenți au fost de părere că Germania nu trebue primită în Uniune, d­e­oarece nu face parte din Liga Națiunilor. Alți membrii au răs­puns că Uniunea este o Instituție independentă de Societatea Na­țiunilor și au­­ cerut admiterea Germaniei, a cărei știință nu poate­ fi exclusă din cercetări ce au de scop refacerea și pro­gresul omenirei. S’a ridicat atunci chestiunea, dacă se poate lua o hotărâre deși unii membrii importanți lip­sesc de la conferință și s’a ce­rut amânarea discusiunilor. Ger­mania nu a cerut până acum să fie primită în Uniune, fiindu-i frică de un refuz. Pe de altă parte Uniunea de chimie nu poa­te lim­ita Germania, până ce a­­ceasta nu va prezenta o cerer­e în acest sens. Chestiunea aceasta va fi am­plu discutată în ședința de as­tăzi. Validarea mandatelor deputați­or partizani ai lui Rădici Belgrad 24. Comisiunea par­­lamentară pentru validarea man­datelor, a validat mandatele a 26 membri din partidul lui Ră­dici. Au rămas să mai fie vali­date încă trei mandate ale de­putaților aflați în străinătate. Citiți its pas vn.? 4 Ultimii« știri Preotul din Tomești atacat de bandiți Se telefonează din comuna Tomești că o bandă de hoți a atacat din noapte casa preotului Pătrașcu, parohul bisericei din Goruni. Hoții după ce au devalizat mai multe camere s-au făcut ne­văzuți. Conferința de la Moscova Paris 23.—Ambasadorul ger­man la Moscova și ambasadorul Sovietelor­­ la Berlin pleacă azi la Moscova pentru a lua parte în conferința asupra politice ex­tern la care vor lua parte am­basadorii Sovietelor din Paris și Londra. informații — Buc. 24. In locul deceda­tului Anghel Saligny, a ost de­semnat ca viitor președinte al căilor ferate dl. Al. Cottescu, fost director general al căilor ferate. Din acest consiliu vor mai face pare ca membri d-nii Enil Miclescu, fost director general, Corneliu Bălteanu, fost director regional, Romulus Baiulescu și Oscar Kriacescu. — Se telefonează din comuna Costuleni, că­­ri a avut loc în satul Hilița o sângeroasă încăe­­rare între mai mulți flăcăi. Unul dintre beligeranți, grav rânit va fi transportat la spitalul Sf. Spiridon din Iași. — Senatul universitar va fi convocat, înainte de 30 lign­e, în ședință plenară ,pentru a se pro­nunța asupra mai multor chestiuni în legătură cu asigurarea bunei funcționări a Universității, în cu­rsul viitorului an universitar. — învățământul superior pri­mar va fi inaugurat cu începere de la 15 Septembrie în întreaga țară. Cursul superior va avea cla­sele : a cin­cea, a șeasea și a șaptea. —Belgrad 23.—Starea sanatarei primului ministru Pasici s’a a­­meliorat. RON No. 55 Reducerea de lei 6, § și 4 n­ djieme Sidoli și Select.

Next