Lumea, aprilie-iunie 1925 (Anul 8, nr. 1972-2047)

1925-06-11 / nr. 2031

T > X Politică si sociala — Ziar independent din țară De ori până azi București 9 (Telefonate) Atacul contra d-lui Mârzescu Azi după amiază la Cameră, ministrul justiției a fost luat cu asalt. Opoziția, în special na­ționalii au tras la răspundere pe d. Mârzescu în chestia arestărei d-lui Condrus. N'au lipsit a­­menințările directe și violente. Dl. Ioani­escu a dat termen de 3 zile. Dacă nu primește un răs­puns satisfăcător, opozița va re­curge la măsuri impuse de ne­cesități contra celor cari, de bună știință, au atacat în afară de lege pe adversarii politici. Dl. Mârzescu a răspuns că, în virtutea art. 23, 24, 27, 127 și 157 din procedura penală. Parchetul poate pune concluzii de arestare înaintea judelui de instrucție și când acesta refuză înaintea Tribunalului și apoi ți­na­intea Camerei de punere sub acuzare. Acesta este­­ cazul și face o­­biectul unei constante jurispru­­dente a Casației de la 1 22 iunie 1918 pănă azi. Se poate ca o­­crotitorii d-lui Condrus și actul lui,de agresiune săvârșit, să pre­tindă ca Parchetul să nu fi făcut opoziție la Tribunal, după ce ju­dele de instrucție nu i-a arestat și apel la Camera de punere sub acuzare, după ce Tribunalul a aprobat părerea judelui [i de instrucție, dar să se observe că prin aceasta se cere­a renunțarea la exercițiul în drept legal în fa­voarea d-lui Condrus. D. Mârzescu a apărat integri­tatea jus­iției și a cerut să nu se împieteze asupra drepturilor ei. Bine­înțeles că d. Ioanițescu nu s’a declarat satisfăcut. El pretinde că se aplică doua mă­suri : una pentru Halipa și alta pentru Manolescu-Strunga. Când Manolescu-Strunga este condam­nat, judecătorul este mutat, iar când Halipa este pălmuit, țără­niștii sunt trădători. Când Mano­­lescu este lovit, împotriva legei, agresorul, cu „Legiunea de o­­noare“, este arestat preventiv. Se înmormântează drepturile e­­lementare publice. „Cânii" RIA"* La ordinea zilei este califica­tivul cu care premierul a onorat opoziția la Bacău : ,Cânii“. D. Iorga a ripostat: — „Noi ce știa, cânii cu de­cret, suntem niște câni cari pă­zesc regulamentul împotriva bes­tiilor ilegalităjei, cari vor să-l «fâșie. Acesta a fost răspunsul dat in Parlament. Șeful opoziției a mai dat un altul în scris: — „Câini au calități. Sunt cre­dincioși stăpânilor casei, sunt indiferenți față de trecători, ino­fensivi, sunt incapabili de vicle­nie și dacă s’ar curajos la fă­cători de rele, ei îndeplinesc o o­stilă operă de salvare a sei de care se țin“. D. dr. Lupu pregătește și el un răspuns, care va fi:— se a­firmă extrem de violent. Vor răs­punde și d-nii Mihalache și Ma­­niu. — Vom răspunde pe rând to­t cânni, până vom sfășia, pănă vom rupe bucăți bestia care ne provoacă“— spunea azi pe s­azele Camerei un fruntaș cu­ar­delean. Anglia părăsește Polonia Formula pactului de siguranță încheiat între Anglia și Franța, este­­ o mare deziluzie pentru țarile din orientul Europei. An­glia se obligă s­ă apere Franța și Belgia în căzut când unul din aceste state să fie atacat. Dacă Germania va ataca Po­lonia, Anglia nu va interveni. Va lăsa deplină libertate Franței să facă ce cfede de cuviință. In cercurile diplomatice polo­neze sa discută cu imult interes bazele [pactului de siguranță. Dacă pentru Front», pactul de siguranță este o victorie, pentru țările Micei Antante este, fără îndoială, o deziluzie. O scrisoare postumă Marghiloman fiind luat arbitru de către d. Stoianovici în ches­tia prepara­tivelor făcute la Iași în vederea fuziunei cu Averescu, a scris următoarele rânduri ve­chiului său partizan : „Dragul meu iar v’ați aprins toți ca paiele. Vina este a lui Meisner. Convo­carea dela Iași a fost o greșa­­lă. Nu este de­loc ce a vorbit el, căci de scris, nimic asemă­nător. Este clar­­ că, dacă parti­dul o ia razna și proclamă el fuziunea, eu n’am direcția și n’am decât să mă dau în lături. Strâng mâna afectuos" Marghiloman". Desigur însă că d. Meissner are documentele d-sale în acea­stă chestie. Iar contingentarea Se va înființa un serviciu al contigentărei cerealelor. Ministe­rul de interne va institui un fond de rulement pentru cumpărarea cerealelor necesare consumului intern. După ce se va face apro­vizionarea, se va fixa fiecăruia agricultor cota de export. Lloyd George și sionismul Lloyd George a participat la festivi­atea dată în memoria de­functului istoric englez Arthur Davis. Solemnitatea a avut loc la societatea istoricilor evrei. Lloyd George a fost introdus de Israel Zangwil. Lloyd­­ George a declarat (reproducem textual) : „In timpul războiului, Alloții au adresat un apel către poporul evreu. El a fost inspirat de sim­patie și chiar de admirație pen­tru poporul evreu. To­i învățam în școală istoria evreilor. In școa­la în care am învățat eu, se pre­da istoria evreilor mai bine de­cât istoria noastră» națională. Eu aș putea vorbi despre oricare din regii lui Israel, mă îndoesc însă dacă aș fi putea vorbi mai mult de­cât despre șase din re­gii Engliterei. Istoria și litera­tura evreilor se desfășoară și astăzi și influențează puternic caracterul epocei și raporturile dintre neamuri. Toate faptele mari vin dein­­ popoarele mici. Națiunea britanică n’a făcut pen­tru omenire a ceea ce a realizat micul popor evreu, care este chemat să săvârșească în [viitor încă multe opere mari. Ii.„Persecuțiile au întărit poporul în așa fel, încât n’a mai putut fi distrus. Sunt recunoscător d-rului Chaim Weizmen, că m’a orien­tat spre Zionism. Acesta, ca un geniu al chimiei, a adus Angliei numeroase servicii. El a desco­perit mijloace de a extrage al­coolul din lemn, zahărul din po­rumb și secară. „După război a fost întrebat de guvern, cum poate fi mulțu­mit. Dr. Weizman a răspuns „Faceți ceva pentru poporul meu“.­­ El a refuzat onoruri și aur și a cerut reclădirea tarei sale. Ni­meni altoi în lume n’a făcut mai puternică impresie asupra Europei Creștine. El a fost astfe cel mai impresionant avocat al cauzei evreești*. Am reprodus textual declarația fostului prim-ministru englez, care a fost transmisă ca un Mesagiu prin fără fir. Sentința în procesul comuniștilor Buc. 10. Ori după amiază au continuat dezbaterile în procesul comuniștilor. Au fost interogați mai mulți acuzați, după care consiliul intrând în deliberare, a dat următoarea sentință: Au fost condamnați în contu­macie la 10 ani recluziune: Bo­ris Ștefanov, Buiu Iosei, Trifu și Coble Ellek. La 3 ani: Kahane Burăch. La 3 ani: Vasile Dauș ș Macq­ieș Egnian. La 2 ani: I­­vănuș. La 1 an Marian. La 1 an și 10,000 lei despăgubiri: Lazăr Odon, Lucso Ferentz, Klein Sán­dor, Hirsch, Marian Deziderius, Voina Lavos, Jacob Sakec, Va­­suta Bella, Zontagen. La 6 luni: Ladislau, Fanghel Pal, Nagy Ia­­noș, Ferentz Soronak, Sándor, Zerbergher. Au fost achitați Gh. Cristescu, M. Cruceanu și alți patru. Procesul celor 16 comuniști dispăruți se va judeca în cursul verei. Misterul din Galata-Iași Se telefonează din comuna Galata, că săteanca Anghelina Sușnici, un rănd în livada casei, pentru a culege buruene pentru vacă, a găsit lăngă un copac, un copilaș înfășurat intr’un plodt. Micuțul abandonat de sex mas­culin are vârsta de peste două luni. După calitatea pânzei scufiei­­lor albe, frumos tivite și lineta plodului, copilașul nu părea a fi a unei sătence. Sunt indicii că micuțul a fost adus, cu o trăsură din oraș și abandonat, în timpul nopții în grădina gospodinei­­ Anghelina din Galata. El a fost adus în Iași și inter­nat la Institutul Grigorian. Investigațiunile făcute de jan­darmi în regiunea G­­later pen­tru descoperirea mamei denatu­rate au rămas infructuoase. In prezent se fac cercetări în­­cartierele Nicotină și Socola, ca­ ULTIMA ORA si străinătate —taoKitom—■, Bursa București Paris 10.65; Londra 1046; New­ York 215; Zurich 41.90; Mi­lano 8.62; Bruxelles 10.45; Praga 6.40; Belgrad 3.20; Viena 30.50 Marca aur 51.50, Suveranul primește în audiență pe­­ șefii opoziției Buc. 10.­— S’a stabilit în mod definitiv că Suveranul va începe a acorda audiente ^cu începere de Joi. Cel dintâi va fi primit I. P. S. S. Patriarhul Miron Cris­­tea, care —după cum se știe— n’a putut fi învestit până azi, din cauze boalei Suveranului. Investirea sa ca Patriarh se va face cu tot fastul, îndată du­pă reîntoarcerea Regelui din străi­nătate. Vor fi primiți apoi in audien­tă pe rănd d-nii ^General Ave­rescu, N. Iorga, Iuliu Maniu și C. Argetoianu. Conferința balcanică la Praga Praga 9.­La sfârșitul săptă­­mânei acesteia va avea loc la Praga, Conferința balcanică, la care va lua parte între el­ii, d-nii Vanderweide­r și Fried Ad­ler. Se va delibera­­ asupra par­­ticipărei social-democraților bul­gari în guvernul Tzankov. Ches­tiunile va fi apoi supuse­­ spre examinare Internationale­ II. Prizonierii români din Rusia Sovietică Buc. 10.—Ministerul de răz­­boiu, de acord cu ministerul de externe tratează prin „Crucea Roșie Internaționala“, repatriarea în țară a lor poo români­i af­lați prizonieri în Rusia. niHmnani din­ Cazul Condrus—Manolescu-Strunga. — Interpela­rea d-lui Ioanițescu —Răspunsul d-lui Mârzescu. In ședința de ori dimineață a Camerei, opoziția a protestat îm­potriva faptului că Adunarea nu e în număr. D. V. Brătianu a caracterizat aceasta drept „ob­strucție“. * D. IORGA: Primul ministru ne-a conferit titlul de dulăi. Ei bine, suntem dulăii regulamen­tului, nu bestiile ilegalităței. Fanarioții din partidul conservator D. GRADIȘTEANU la sumar se referă la cele spuse de d. Mărzescu că, fanarioții au fost în partidul conservator și pro­testează contra acestei­­ afirmații. «Dl. IORGA: Dar fanarioții pot fi oameni onorabili. Sunt alții însă, care pun tricolorul la un capăt de bâtă. Dl. GRADIȘTEANU : S’ai pu­tea să am și sânge fanariot, dar n’am. De aceea țin să arăt că în partidul conservator „n’au fost fanarioți. Ieșirea d-lui Mârzescu o consider nenorocită. Dl. MÂRZESCU răspunde că n’a avut intenția să jignească onorabilitatea cuiva.­­ A luat apoi cuvântul d. M. POPOVICI la convenția dintre stat și Banca Naționala, expri­mând punctul de vedere al par­tidului national. In ședința de după amiază a prezidat d. Petre Gârboviceanu. Pe banca ministerială d-nii Mâr­zescu, Chirculescu, Cipăianu. Dr. ANTON IONESCU face o comunicare în chestia un­ei de­cizii a comisiunei interimare a Capitalei. Cazul Condrns-Ma­­nolescu-Strunga Dl. D. R. IOANIȚESCU edre­­sează o o interpelare d-lui mi­nistru de justiție asupra cazului Condrus-Manolescu Strunga și in chestia mutărei la Babadag a judecătorului Radulescu, care l-a condamnat pe dl. Manolescu- Strunga pentru lovire cu incapa­citate de lucru.IPi ofestează con­tra amestecului politicei în justi­ție și arată că guvernul întrebu­ințează două măsuri : una pentru șefii opoziției, ai căror agresori sunt lăsați liberi și alta pentru liberali. v*Cere intervenția ministrului de justție pentru punerea în liber­tate a d-lui Condrus, a cărui a­­restare o socotește ilegală, a­­restare făcută sub presiunea gu­vernului. Judecătorului de instrucție a Tribunalului, cari au respins ce­rerea­­ Parchetului de Ilfov, li se cuvin omagii, pentru că s’au ri­dicat deasupra politicei de par­tid, pe când Parchetul­­ se pre­tează fie sub influența guvernu­­lui, care i-a ordonat să-l aresteze pe d. Condrus. Dl. IOANIȚESCU interpelează apoi pe d. ministru al mun­cei asupra retragerei din­­ Parlament a legei repauzului Duminical, a casei de muncă și asupra po­liticei guvernului față de munci­tori. „Arestarea e legală* D. MÂRZESCU răspunde la prima interpelare a d-lui Ioani­­­escu și spune că arestarea d-lui Condrus nu este un act al gu­­­vernului ci a Camerei de pune­re sub acuzare. Chiar dacă ar fi ilegală, arbitraje, nici eu, nic­­ol. Ioanițescu și nici Parlamen­tul nu pot s-o revizuiască, îm­potriva ei există numai recursul în Casație. Parchetul a exercitat un drept legal iar Camera de punere sub acuzare a procedat de asem­enea reg.nl. Nu poate vorba de nici un aviz al minis­­s­terului de justiție. Arestarea preventivă pentru lovire cu capacitate de lucru este perfect legală. În ce privește mutarea la Ba­­badag a judecătorului Rădules­­cu, d. ministru de justiție spune că aceasta s’a făcut în urma ra­poartelor superiorilor săi, cari au raportat că el condamnase un deputat in timpul sesiunei parlamentare, fără a fi cerut în prealabil ridicarea imunităței sale parlamentare. D. CHIRCULESCU răspunde la interpelarea a doua a orato­rului. Spune că guvernul are o politică socială bine definită, a­­rătând că toate mișcările de de­zordine au fost puse la punct. D. IOANIȚESCU, in replică, se declară nemulțumit cu răs­punsul d-lui Mârzescu. Votarea miraculoasă de zi și articole Se intră în ordinea se continuă votarea pe a reformei administrative. Ar­­cotele se votează unul după altul, fulgerător. Opoziția [aplaudă I­­ronic, în strigate de „Bravo”. La un moment dat, d. Madgearu se adresează unui majoritar și-l întreabă la ce articol s’a ajuns cu votarea. Majoritarul, care a­­țipise puțin, a­­ spus un număr care reprezenta cu 60 de articole în urmă, unde se ajunsese de fapt cu votarea. S’a produs mare ilaritate. In timp ce se continuă votarea pe articole și-a făcut apariția pe banca ministerială d­ 1 Ionel Bră­­tianu. Opoziția a exclamat: A!­A ! O voce din opoziție l-a rugat pe președinte să I învețe pe ra­portor să citească mai tare „ca să audă și primul ministru des­­pre ce e vorba“. D. D. R. IOANIȚESCU se urcă la tribună și cere președin­telui să ridice ședința în semn de doliu, pentru înmormântarea libertăților publice. 1 Președintele ridică ședința la orele 5.45. Iarredința de noapte s’a continuat discuția generală asupra convenției dintre stat și Banca națională. »««»OBXXROO­­*«* tu jurul demisiei d-lui Lascar Antoniu In cercurile politice din Ca­pitală se comentează mult, per­severen­ța d-lui Lascar Antoniu în demisia sa din gruparea pro­gresistă. D-nii Jean Mil­ilnea și C. Mi­­clescu pun mari slJruinți pe lân­gă D-sa, ca să participe la în­trunirea comitetului fuzional și la banchetul, care va avea loc la 44 d­t. Se zice, că nici întrevederea dintre d. general Averescu și d. Lascar Antoniu, — provocată de dorința Generalului de a avea o explicațiune cu fruntașul progre­sist,—nu a putut determina o mo­dificare a acestuia. Se pare că de abia după de­săvârșirea fuz­i­ei d. Lascar An­toniu va eși din rezerva, pe care și-a impus-o, și va vorbi spriji­nit de documente. Date fiind temperamentul, cum și situațiunea excepțională de a poseda numeroase fapte din in­timitățile lui Alexandru Marghi­loman, cum și scrisori politice, care privesc direct pe unii din fruntașii grupării progresive în special din Iași—ne așteptăm ca șarja fruntașului politic să fie destul de viguroasă și interesantă. Lets­ la Paris a î-n Leul la Paris a cotat irich 2.45. 9.45, Ce cuprinde' acordul anglo-francez în chestia pactului de siguranță Geneva­­. Chamberlain a re­­mis lui Briand răspunsul britanic la ultima notă franceză în direc­­zia pactului de siguranță: înțelegerea acum definitivă în­tre Anglia, Belgia și Franța, stipulează hotărârea formală a Marei Antante de a garanta fron­tiera Ruhrului, definită prin tra­tatul de la Versailles. Anglia va considera de „Ca­sus belli“ orice violare din par­tea Germaniei a clauzelor mili­tare și teritoriale interesând fron­tiera renană. Pentru a garanta această frontieră, Anglia se o­­bligă să pună la dispoziția Fran­ței și Belgiei, totalitatea forțelor sale navale și militare. In ce privește frontiera orien­tală a Reichului, Anglia declară în mod special că va observa cu strictete stipulațiile și obliga­țiile luate prin tratatul de Ver­sailles. Anglia lasă Franței deplina li­bertate de a da orice formă va crede de­ cuviință obligațiilor sale generale și comune în diferendul aliaților săi. In cazul când aliații ei de la est ar fi obiectul unei a­­gresiuni caracterizate, Franța va va fi autorizată să utilizeze zona renană pentru a ajuta pe aliați) atacați. . Admiterea Germaniei în Liga Națiunilor nu poate avea loc pă­nă în ziua când Reichul va fi semnat un pact de siguranță in totul conform condițiilor mai sus arătate. Informații .Ministerul de finanțe a trimis circulari tuturor Administrațiilor financiare din țară, punăndu-se in vedere că pe ziua de 15 iu­­nie toți funcționarii de naționa­litate străină vor fi supuși exa­menului de limba română, ur­mând ca acei cari vor căd­ea la aceste examene, să fie conce­diați din serviciu. — Din ordinul d-lui colonel Ionescu, prefectul poliției, a fost înaintat parchetului, plăpumarul Alex. Dumitriu, care a molestat la Copou în ziua de 7 or. pe d-rele Beți Abramovici și Malvi­na Șapsă. — Azi va avea loc la par­chet, confruntarea d-lui Iancu Șișman din Briceni, victima a­­gresiunei din Socola cu tânărul Haimovici și studentul Gheor­­ghiu. — Ori după amiaza a încetat din viață subcomisarul Tibichi, după o activitate de 34 ani în poliție. Din inițiativa prefecture­­ de poliție i se va face funerarii o­­ficiale. — Cu ocazia­­ inspecțiilor în­ cure pe la brutării s’au dresat mai multe procese de contraven­ție, găsindu-se pânea cu lipsă la cântar. Reducerea de lei 6, 5 și 4 as­­tăzi la „Select“ unde se repre­zintă VĂPAIA cu Pola Negri și Alfred Abel și la „Sidoli“ unde se reprezintă DOUA ORFELINE. RON No. 43

Next