Lumea, octombrie-decembrie 1925 (Anul 8, nr. 2127-2204)
1925-11-25 / nr. 2175
-4 din țară: De e Împotriva lui Barbusse Am asistat la demonstrația contra d-lui Barbusse. In fruntea manifestanților, hotărât și calm, pășea străinul, fără să privească nici în dreapta, nici în stânga lui; încruntat, fixa din când în când pe unii din trecători, cari se adresau lui, întrebându-l: — „Unde e Barbusse? Caree Barbusse?“ El răspunde, uneori cu blândețe, alte ori nu fără amărăciune : — „Oui, c’est moi Barbusse“. Ajuns în fața Cercului Militar, s’a întors spre manifestanți, cu gândul desigur de a interoga asupra scopului demonstrației. Se răspândi însă numai decât și se adresă unui grup de studenți cari-l aclamau : — „Pe cine aclamați ? Pe mine sau pe ceștiaiari ?“ In drum până la hotel, Barbusse a avut timpul și desigur și n*niștea necesară, cu tot zgomotul din spatele lui să se convingă odată mai mult că mai ales pe „calea victoriei“, distanța cea mai mică străbate sub mari amenințări. 20 la sută Banca Națională refuză orice fel de preschimbare de portofolii dacă nu se achită cel puțin 20 la sută din valoarea efectelor cerute la preschimbare. Din această cauză,o criză în curs devine mereu mai acută. Un împrumut de 100.000 lei astăzi este in adevăr o mare problemă. Sunt întreprinderi care controlează zeci de milioane și nu sunt în stare să-și plătească funcționarii. Situația desigur că nu poate dura astfel. La această conjunctură se adaugă urcarea lirei sterline și nesiguranța pieței franceze. P. Iorga și expozeul d-lui Vintilă Bratianu D. Iorga a dat ordin să nu se publice expozeul ministrului de finanțe în oficiosul partidului national. In schimb, drept orice comentariu, d. Iorga a făcut următoarea observație: " „La 1 ianuarie 1922, când d. Brătianu a luat frânele guvernului, situația era următoarea : Lira serlină 545 lei, dolarul 135 lei, indexul de scumpele 16. După 4 ani de guvernare, cu care se laudă d. Vintilă Brătianu, situața este următoarea: Lira sterlină 1074, dolarul 222. Indicele de scumpele 48. D. Iorga adaugă: jiff„Acelaș progres a fost înregistrat în toate comeniile „politicei de prevedere“ a partidului liberal După plecarea lui Barbusse manifestațiile au continuat. Grupuri de studenți au venit în fața hotelului „Athenee Palace", unde au continuat să-l huiduiască timp de o oră. L-au condus la gară în huidceli. In oraș deasemenea au avut loc aseară manifestații împotriva lui Barbusse. Grupuri de manifestanți s-au răspândit pe Calea Victoriei, unde au demonstrat contra scriitorului francez venit în anchetă la București. Au coborât în strada Sărindar unde au făcut de asemenea o manifestație ostilă și prelungită ziarelor „Adevărul" și „Dimineața". Au fost aduse forțe armate. Manifestanții au fost izolați. S’au regrupat din nou și au continuat manifestația până târziu noaptea.Pe Calea Victoriei se auzeau strigăte , au venit să „Jos comuniștii care ancheeze în România". S’au produs și unele incidente între demonstranți și armată. ~ » București 23 (Telefonate) Papai congresul averescan Toată lumea este de acord că succesiunea guvernului a fost aranjată în familie. S’a suggerat ideea d-lui general Averescti să facă o expunere a programului de guvernământ. Aceia ce a și făcut: Programul doctrinal a fost încredințat d-lui I. Petrovici; d. Manoilescu a expus programul economic. Deasemenea s’au făcut promisiuni în legătură cu situația ofițerilor și a funcționarilor. S'a discutat noul regim sanitar și al învățământului. Generalul Averescu a ținut să se înfățișeze ca viitor șef de guvern, cu asentimentul bineînțeles discret al liberalilor. Situația in Franța După ce d. Painleve a prezentat demisia guvernului (vezi telegimele din altă parte a ziarului), a avut loc o consfătuire politică. Fruntașii partidului s’au pronunțat pentru un cabinet al cartelui. Paul L’encourt a susținut teza intrarea partidului social si n guvern. El crede că este nevoe de o acțiune legală și fermă pentru apărarea instituțiunilor republicane. Demonstrația de la Cluj La Cluj a avut loc ori întrunirea „Ligei apărărei nationale creștine“. S'a făcut o mare demonstrație. C. Cuza a vorbit din balconul hotlului. A expus programul ligei. In arena parcului a s’a făcut sfințirea drapelului. Procesul locot. Morărescu In fata Consiliului de Războiu al Corpului II armată a venit spre judecare procesul faimosului locotenent Aurel Morăresu. In acest proces mai sunt implicati 25 grade inferioare și civili. Prezidează d. colonel Iordăchescu, acuzarea e susținută de d. căpitan Chiiac. In ședinta de azi au compărut în sața Consiliului acuzatul și martorii. S'a hotărât ca martorii absenți să fie aduși de urgentă, find citați cu mandate telegrafice. S'a început interogatorul acuzatului, locotenent Aurel Morărescu. Ședința s’a ridicat la orele 7 seara, rămânând în continuare pentru mine. O manifestație pacifistă Sindicatele naționale ale marinarilor din Franța au propus ministrului marinei ca în ziua de 4 Decembrie, când se va anunța semnarea acordului de la Lo Brno, toate vapoarele aflate în porturi să sărbătorească acest eveniment prin pavoazarea vaselor. Incident la Belgrad S'a produs un incident totre guvernul iugoslav și Vatican în chestia administrăreii stilurilor Sf. Ieronim. Nu s’a produs pănă acum nici o declarație oficială. Incidentul este viu comentat de întreaga presa. Expozeul d-lui Vintilă Brătianu) Dl. Vintilă Prătianu este sigur că de astă dată se va putea realiza un împrumut. Fapt este însă că odată cu retragerea guvernului, casa statului va fi absolut goală. Bugetul pe 1926 va fi de 29 miliarde la venituri, adică un plus de 6 miliarde lei față de anul trecut. Surplusul a fost realizat prin modificarea tarifelor poștale și a R. M. S. Legea cimbrului a adus și ea un venit de 400 milioane lei. Se mai adaugă 1 miliard, excedent realizat pe anul 1925. La cheltueli, bugetul prevede 23 jumătate miliarde. Va săm că se înregistrează un plus de aproape 6 miliarde lei. Ce se va face cu 6 miliarde ? 1.300.000.000 lei se va efectua pentru deschideri de credite. Pentru a se putea face față necesităților cerute de regularea datoriilor interaliate, 4.000.000.000 se vor afecta pentru sporirea salariilor funcționarilor și anume : 3 miliarde pe ziua de 1 ianuarie 1926, iar un miliard pese 6 luni, cu începere de la 1 iulie 1926. Se va face deci o ameliorare totală de 4 miliarde. Cu alte cuvinte se vor spoi salariile în mediu cu peste 65 la sută. D. Vintilă Brătianu crede că mai rămân de rezolvat încă două chestiuni: regimul datorilor interaliate și apoi stabilirea drepturilor și oblig fiilor ce izvorăsc din tratatele de pace. După Anglia, d. Vintilă Brătanu speră să fe.ă ,1? c% i?rf,priÄ* război. România are asigurate sumele necesare pentru anuitățile cuvenie statelor debitoare. * Bineînțeles că expunerea acestui buget, destul de favorabil, îl face pe d. Vintilă Brătianu opimist. El crede că capitalul străin va putea fi ușor adus în țară. Cu ale cuvinte, dacă noul guvern va reuși să facă un împrumut, d. Brătianu, din opoziție, va declara sus și tare. — „Dacă acest împrumut se face, faptul se datorește mie, care timp de patru ani am lucrat la echilibrarea bugetului și la crearea de excedente“. Acest expozeu, d. Vintilă Brătianu l'a făcut reprezentanților presei. Ultima oră 1 1 pîn a azi Un întreg oraș distrus Paris 23.— Întregul oraș mexican Zihuspaneto a fost complect distrus de un torent al fluxului de 31 picioare, cauzat probabil în urma unui cutremur în Oceanul Pacific. Explozie pe un remorcher Paris 23.— Se anunță din Rio de Janeiro că pe bordul unui remorcher s-a produs o explozie. Sunt 17 victime omenești. Bursa București Paris 8.9\ Londra 10.86 NYork 223. Zurich 43.28. Miliano 9.00. Bruxelles 10.10. Praga 6.57 Viena 31.35. Berlin 53.75. O moară distrusă die incendiu Un groaznic incendiu a distrus complect moara Vasuia din cartierul Corni. FochI a luat naștere în împrejurări necunoscute până acum, din magazii de târâte, situată în acelaș corp. Facările au isbucnit la orele 11 noaptea, cuprinzând întreaga clădire, au ars deasemenea p tu vagoane cu grâu și alte cereale. Opera de salvare a fost infructoasă. Pagubele sunt foarte mari. Moara era asigurată pentru suma de șase miloane. /și străinătate DEMIR GÜIERHOIM EIDIEEZ Painleve pus în minoritate la Camera. Cine va forma noul guvern — Paris 23.—Camera franceză a continuat cri discuția asupra problemei financiare. După votarea art. 2, Panleve a adresat un ultim apel, declarând că, dacă acesta nu va fi ascultat, nu-i va fi cu putință să mai păstreze răspundeea guvernării. Camera a votat apoi art. 3 și 4, relative la „Casa de amortizare“. Și ședița de după amiază' Camera se pregătea să voteze art. 5 privitor la consolidarea mai multor bonuri de tezaur și ale apamiei naționale, când Herrot a citit în numele guvernului un paragraf adițional, tinzând să degajeze răspunderea serviciilor de credit national fata de purtătorii de bonuri pe termen scurt. In mijlocul unei vii agitații, raportorul general a explicat că n’a avut timpul material să supun această adăugire comisiunei financiare și n’a stăruit pentru voinea paragrafului adițional. In cele din urmă, Camera a respins cu 278 naturi contra 275 art. 5. Ședința a fost imediat ridicată. Painlene a hotărât să prezint p demisia întregului cabinet. Paris 25. Căderea guvernului se datorește faptului că 26 deputați comuniști cari dimineață se abținuse de la vot, au votat în ședința de după amiază pentru suprimarea art. 5 * Paris 25.— Președintele republicei Doumergue a primit aseară pe d-nii Herriot și de Seiles președinții Camerei și Senatului într-o lungă consfătuire. In cercurile politice se afirmă că e posibilă constituirea unui guvern de concentrare națională. Vizita d-lui Barbusser. In discuția Camerei Depunerea bugetului general al statului In ședința de azi a Camerei, d. Viniă Brătianu, ministru de finanțe, a depus proectul de buget pe anul 1926, rugând pe deputați să voteze urgența, pentru •$^CU la at____1 __ ______ -Si cât mai curând posibil. Vizita d-lui Henry Barbusse . Dl. dr. Lascu a răspuns d-lui Duca, asupra vizitei intelectualilor străini, veniți in anchetă în România. Vorbitorul a adus la cunoștința Camerei scrisoarea deschisă, către conducătorii României, un fel de ultimatum pe care Henry Barbusse i-a trimis din Paris guvernului nostru. Guvernul român—spune oratorul— nu trebue să stea de vorbă cu d. Barbusse, care trebue să fie invitat să viziteze Ungaria, Italia lui Mussolini, sau Spania lui Primo de Rivera, ci trebue să tragă la răspundere pe acei cari au omorâs sute și mii de soldați cari au asgurat paza la frontiera Nistrului, pe atentatorii dela Seral sau pe acei cari în Rusia au asasinat în massă pe intelectualii cari nu simpatizau cu Sovietele. S’a comis o greșală considerabilă că s’au deschis larg porțile pentru Barbusse. — T — ” potriva amestecului Liegei Națiunilor n legiuirile românești. D. Duca care se afla pe banca ministerială, n'a răspuns nici un cuvânt. Anchetă la Hotin D. dr. Pistiner a cerut d-lui ministru de războiu să deschidă o anchetă asupra furtului din Hotin, cănd a fost omorât un soldat. Camera a votat apoi o serie de deschideri de credite, fără însemnătate, după care președintele a jujicilt sedintfr jh ^ smeGilffl dup^^ridicarea^edintei, d]intilă Brătianu a convocat comisiunea financiară, căreia ministrul de finanțe i-a făcut un expozeu pe care-l publicăm la rubrica „De eri pănă azi)“. Sfâșietoarea scenă din str Baciu Frânarui Ioan Colceag din str. Baciu 20, întorcându-se Duminică pe la orele 2 noaptea acasă, a auzit gemele care veneu din locuința vecinului său, cizmariul Toader Ciohodariu. Pătrunzând în casă, o priveliște sfișetoare i s’a înfățișat în fața ochilor. Pe un divan zăcea moartă, o tânără fată, ca de 18- 19 ani, iar pe un altul se sbăteau în ghiarele morJei cizmarul Toma Ciohodariu și un copil de 16 ani. Frânarul a dat alarma și la țipetele sale, au sărit vecinii și sergenții. Cei doi lined au fost transportați la spitalul Sf. Spiridon. La prima examinare, constatându-se că sunt intoxicați, li s’a făcut o puternică spălătură. După un scurt timp, copilul și-a putut reveni în fire. Starea celuilalt fiind gravă, i s’au făcut și câteva injecții. Copilul a declarat—de față fiind și d. procuror Panu—că se numește Ion Ciohodariu și e fratele mai mic al cismarului.mpreună cu sora sa Ținea, au venit din Bereasca, Vaslui, să-și vadă fratele mai mare. Duminică seara, a luat cina la restaurantul Iancu Megalopol din stada Uzinei No. 57, unde au mâncat câte un borș și o porție de pilot cu carne. Dl. procuror Penu a dispus transportarea cadavrului la morgă spre a i se face autopsia, ordonând o serioasă anchetă. Dl. comsar Bobeica, ajutat de subcomsaru Vasi i», au făcut ori dimineață o perchizie la restaurantul Megalopol. Nu s’a găsit nici un vas de cupru, toate fiind de tablă smalțulită. Pus în curent asupra celor întâmplate, restauratóul a declarat că din aceeași mâncare, au mai mâncat și alții. Cercetările continuă. Autopsia se va face astăzi. Informații — Marele Colegiu al Universității din Iași a fost convocat pntru ziua de 17 Decembrie spre a desemna un senator în locul regretului pol. M dei Cantacuzino. — In fața Tribunalulu secția II, s’a judecat ori opozi la făcută de Parchetul local, contra ordonanței judecătorului de instrucție prin care s-a pus în libertate pe manipulantul Bordeanu, unul din conducătorii celor două tramvae care au pricinuit nenorocirea din str. Păcurari, când a fost ucis copilul Th. Vasiliu. Tribunalul a fost compus din d-nii Râșcanu și Poșa, iar ca procuror d. Panu. Tribunalul a primit opoziția, reformând ordonanța judecătorului de instrucție și a lansat mandat de arestare contra manipulantului. Azi se va judeca la Camera de punere sub acuzare, aelul manipulantului Acurlonei, contra confirmării mandatului său de arestare. — D. Radu Nicolescu din str. Morilor, a reclamat Poliției, că pe când trecea pe stradă, un individ ar fi încercat să-l prade. Numai datorită alarmei care a dat-o și intervenției a mai mulți alți locuitori, d. Nicolescu a putut scăpa nejeful. Fiind urmărit, individul n-a putut fi prins. Totuși el a fost recunoscut a fi locuitorul Gh. Moraru din str. Ipsilanie. Comisia 1 a deschis o ancheta. — in localitate s’au declarat ori două cazuri noui de scarlatina. Bolnavi sunt doi copii ai servitorului d-lui senator Crupenschi. Copii bolnavi au fost internali înpital. — D. procuror Misihănescu, fiind grav bolnav, a fost internat ori în spitalul Sf. Spiridon, secția d-lui prof. dr. Hortolomei. PROCLAMAREA noullor licențiați ai Facultății de Drept din Iași iată numele noilor licențiați ai Facultăței de drept dinași, proclamați în sesiunea de toamnă : Averbuch Mariana, Boceaagă Oprea, Bartal Gh., Berea Gh. Emilian, Berzea Gh. Gh., Braga-Ghiu,tffid Gh., Crețulescu Valeriu, Cobâleanschi P. D., Ciulei Alex., Cogan Titus, Cojocariu Vasile, Croitoru Ijic, Carniol Ioan, Constantinescu Aih., Curpan D., Cihaia Gh., Deleanu Ștefan, Dintevici Gh., Dimitriu Petru, Drăgulinescu Ath., Dimiu N. 1., Fimbușiu Dănilă, Erbiceanu Elvira, Erăchescu Dim., Gaube Victor, Gherghiu I. Anibal, Gligor C. Gaube V., Gutunoiu I., Grigoriu Paul, Hamangiu P. Victor, Hohor Veniamin, Hlihort M. Iftimescu A., Ionescu D., Iliescu L., Inescu C. loan, Ionescu D. C-tin, Isac Ioan, Ionescu Romeo, Ianacova Claudia, Kapitanei Fiorea, Kleper Sofia, Delladecima Pauleta, Klaresfeld Eduard, Laureniu I. Petru, Lăzărescu Laura, Livovschi Grigore, Loceric Alex. Lupan N. Vladimir, Lisievici Emilia, Lushi is Elena, Manoliu Emanoil, Marinescu Gh. Neculai, Morărescu Aurel, Marinescu Traian, Moisiu Gh. Titus, M'hăilută Elena, Munteanu Corneliu, Mezearici Eemia, Mihailescu T. Neculai, Naidinschi St. Dim., Neculau Grigorie, Necșulescu Gh., Ojog Victor, Ostache D. Ioan, Paulian I. C-tin, Popescu M. D-tru, Pitsru C-tin, Petrescu Macan, Popovici Peru, Poeană T. G ., Popovici Ilie, Petrescu Gh. Gh., Popescu V., Popa N. V., Preda Șt., Raboveanu Ovidiu, Roșanu M. I., Răulescu N. Șt., Rozenkanpt Iacob, Savinescu Eugen, Leon M. Scarlat, Șeinescu Radu, Spirdo*nescu Th. Aurelian, Săvescu I. L, Serghie Cornela, Stoica I. Ștef., Smirea I. Stănescu N., Stăiescu Hie, Llovici Iosef, Smarandescu Constantin, Solodovnicov Dim., Sonnenfeld Sofia, Sufletel Emil, Tanase I. Istrate, Trestinn Lavenjia, Târnoveanu Gh., Țurcan Ioan, Tomescu Vasile, Tofan Const. Tol*cev Dim., Urescu Ioan, Vaja Alex., V za Cezar, Vasilescu Gh. Mihai, Camburov Boris, Casian Adrian, Klein Bernard, Pascu Const., Popescu Gh. Alex., Tulea Mihai, Diaconescu Șt. Nec., Dumitrașcu Mihail, Popescu C. Ioan, Ghipescu Gh., Popescu V. Nec., Dimitrescu Marin, Popescu P. Petre, Smochină Nechita, Buia N. Lisimah, Pope Gh. Dim., Sava Grig. Ioan, Ionescu D. Nec., Negrei Gh . Pontescu I., Ojoja Leonid, Ivanovici D. Suceveanu Gheorghe. Const. și % —Leul la Paris a cotai 41 60 la ^ Zurich 2.37 1J2