Lumea, octombrie-decembrie 1925 (Anul 8, nr. 2127-2204)

1925-11-25 / nr. 2175

-4 din țară: D­e e Împotriva lui Barbusse Am asistat la demonstrația con­­tra d-lui Barbusse. In fruntea ma­nifestanților, hotărât și calm, pășea străinul, fără să privească nici în dreapta, nici în stânga lui; încruntat, fixa din când în când pe unii din trecători, cari se a­­d­resau lui, întrebându-l: — „Unde e Barbusse? Caree Barbusse?“ El răspunde, uneori cu blân­dețe, alte ori nu fără amărăciune : — „Oui, c’est moi Barbusse“. Ajuns în fața Cercului Militar, s’a întors spre manifestanți, cu gândul desigur de a interoga a­­supra scopului demonstrației. Se răspândi însă numai de­cât și se adresă unui grup de studenți cari-l aclamau : — „Pe cine aclamați ? Pe mine sau pe ceștiaiar­i ?“ In drum până la hotel, Barbus­­se a avut timpul și desigur și n­*­niștea necesară, cu tot zgomotul din spatele lui să se convingă o­­dată mai mult că mai ales pe „ca­lea victoriei“, distanța cea mai mică străbate sub mari amenin­țări. 20 la sută Banca Națională refuză ori­ce fel de preschimbare de portofolii dacă nu se achită cel puțin 20 la sută din valoarea efectelor ce­rute la preschimbare. Din această cauză,o criză în curs devine mereu mai acută. Un îm­prumut de 100.000 lei astăzi este in adevăr o mare problemă. Sunt întreprinderi care con­trolează zeci de milioane și nu sunt în stare să-și plătească func­ționarii. Situația desigur că nu poate dura astfel. La această con­­junctură se adaugă urcarea lirei sterline și nesiguranța pieței fran­­ceze­. P. Iorga și expo­­zeul d­-lui Vinti­­lă Bratianu D. Iorga a dat ordin să nu se publice expozeul ministrului de fi­nanțe în oficiosul partidului nati­onal. In schimb, drept orice co­mentariu, d. Iorga a făcut urmă­toarea observație: " „La 1 ianuarie 1922, când d. Brătianu a luat frânele guver­nului, situația era următoarea : Lira s­erlină 545 lei, dolarul 135 lei, indexul de scumpele 16. După 4 ani de guvernare, cu care se laudă d. Vintilă Brătianu, situaț­a este următoarea: Lira sterlină 1074, dolarul 222. Indi­cele de scumpele 48. D. Iorga adaugă: jiff„Acelaș progres a fost înregi­strat în toate comeniile „politicei de prevedere“ a partidului liberal După plecarea lui Barbusse manifestațiile­­ au continuat. Grupuri de studenți au venit în fața hotelului „Athenee Palace", unde au continuat să-l huiduias­­că timp de o oră. L-au condus la gară în huidceli. In oraș dea­­semenea au avut loc aseară manifestații împotriva lui Bar­busse. Grupuri de manifestanți s-au răspândit pe Calea Victo­riei, unde au demonstrat contra scriitorului francez venit în an­chetă la București. Au coborât în strada Sărindar unde au fă­cut de asemenea o manifestație ostilă și prelungită ziarelor „A­­devărul" și „Dimineața". Au fost aduse forțe armate. Mani­festanții au fost izolați. S’au re­gr­upat din nou și au continuat manifestația până târziu noap­­tea.Pe Calea Victoriei se auzeau strigăte , au venit să „Jos comuniștii care anche­eze în Ro­mânia". S’au produs și unele incidente între demonstranți și armată. ~ » București 23 (Telefonate) Papai congresul averescan Toată lumea este de acord că succesiunea guvernului a fost a­­ranjată în familie. S’a suggerat ideea d-lui general Averescti să facă o expunere a programului de guvernământ. Aceia ce a și făcut: Programul doctrinal a fost încredințat d-lui I. Petrovici; d. Manoilescu a ex­pus programul economic. Deasemenea s’au făcut promi­siuni în legătură cu situația ofițe­rilor și a funcționarilor. S'a dis­cutat noul regim sanitar și al în­vățământului. Generalul Averescu a ținut să se înfățișeze ca viitor șef de gu­vern, cu asentimentul bine­înțeles discret al liberalilor. Situația in Franța După ce d. Painleve a pre­zentat demisia guvernului (vezi telegi­mele din altă parte a zia­rului), a avut loc o consfătuire politică. Fruntașii partidului s’au pro­nunțat pentru un cabinet al car­­telu­­i. Paul L­’encourt a susținut teza intra­­rea partidului social si n guvern. El crede că este nevoe de o ac­țiune legală și fermă pentru a­­părarea instituțiunilor republicane. Demonstrația de la Cluj La Cluj a avut loc ori întruni­rea „Ligei apărărei nationale creș­tine“. S'a făcut o mare demons­trație. C. Cuza a vorbit din bal­conul hot­lului. A expus progra­mul ligei. In arena parcului a s’a făcut sfințirea drapelului. Procesul locot. Morărescu In fata Consiliului de Războiu al Corpului II armată a venit spre judecare procesul faimosului lo­cotenent Aurel Morăres­u. In a­­cest proces mai sunt implicati 25 grade inferioare și civili. Prezidează d. colonel Iordă­­chescu, acuzarea e susținută de d. căpitan Ch­iiac. In ședinta de azi au compărut în sața Consi­liului acuzatul și martorii. S'a hotărât ca martorii absenți să fie aduși de urgentă, find citați cu mandate telegrafice. S'a început interogatorul acu­zatului, locotenent Aurel Moră­­rescu. Ședința s’a ridicat la ore­le 7 seara, rămânând în conti­nuare pentru mine. O manifestație pacifistă Sindicatele naționale ale mari­narilor din Franța au propus mi­­nistrului marinei ca în ziua de 4 Decembrie, când se va a­nunța se­m­narea acordului de la Lo­ Br­no, toate vapoarele aflate în por­turi să sărbătorească acest eve­niment prin pavoazarea vaselor. Incident la Belgrad S'a produs un incident totre guvernul iugoslav și Vatican în chestia administrărei­i stilurilor Sf. Ieronim. Nu s’a produs pănă acum nici o declarație oficială. Incidentul este viu comentat de întreaga presa. Expozeul d-lui Vintilă Bră­tianu) Dl. Vintilă Prătianu este sigur că de astă dată se va putea realiza un împru­m­ut. Fapt este însă că odată cu retragerea gu­vernu­lui, casa statului va fi ab­solut goală. Bugetul pe 1926 va fi de 29 miliarde la venituri, adică un plus de 6 miliarde lei față de anul trecut. Surplusul a fost rea­lizat prin modificarea tarifelor poștale și a R. M. S. Legea cimbrului a adus și ea un venit de 400 milioane lei. Se mai adaugă 1 miliard, ex­cedent realizat pe anul 1925. La cheltueli, bugetul prevede 23 ju­mătate miliarde. Va să­m că se înregistrează un plus de aproape 6 miliarde lei. Ce se va face cu 6 miliarde ? 1.300.000.000 lei se va efectua pentru deschideri de credite. Pentru a se putea face față ne­­cesitățil­or cerute de regularea datoriilor interaliate, 4.000.000.000 se vor afecta pentru sporirea salariilor funcționarilor și anu­me : 3 miliarde pe ziua de 1 ianuarie 1926, iar un miliard pes­e 6 luni, cu începere de la 1 iulie 1926. Se va face deci o ameliorare totală de 4 miliarde. Cu alte cu­vinte se vor spo­i salariile în mediu cu peste 65 la sută. D. Vintilă Brătianu crede că mai rămân de rezolvat încă două chestiuni: regimul dato­rilor in­teraliate și apoi stabilirea drep­turilor și oblig fiilor ce izvorăsc din tratatele de pace. După An­glia, d. Vintilă Bră­tanu speră să fe.ă ,1? c% i?rf,­­pr­iÄ­* război. România are asigurate sumele necesare pentru anuitățile cuveni­e statelor debitoare. * Bineînțeles că expunerea aces­tui buget, destul de favorabil, îl face pe d. Vintilă Brătianu op­i­­mist. El crede că capitalul străin va putea fi ușor adus în țară. Cu a­le cuvinte, dacă noul gu­vern va reuși să facă un împru­mut, d. Brătianu, din opoziție, va declara sus și tare. — „Dacă acest împrumut se face, faptul se datorește mie, ca­re timp de patru ani am lucrat la echilibrarea bugetului și la crearea de excedente“. Acest expozeu, d. Vintilă Bră­­tianu l'a făcut reprezentanților presei. Ultima oră 1 1 pîn a azi Un întreg oraș distrus Paris 23.— Întregul oraș mexi­­can Zihuspaneto a fost complect distrus de un torent al fluxului de 31 picioare, cauzat probabil în urma unui cutremur în Oceanul Pacific. Explozie pe un remorcher Paris 23.— Se anunță din Rio de Janeiro că pe bordul unui re­morcher s-a produs o explozie. Sunt 17 victime omenești. Bursa București Paris 8.9\ Londra 10.86 N­­York 223. Zurich 43.28. Miliano 9.00. Bruxelles 10.10. Praga 6.57 Viena 31.35. Berlin 53.75. O moară distrusă die incendiu Un groaznic incendiu a distrus complect moara Vasuia din car­tierul Corni. FochI a luat naș­­tere în împrejurări necunoscute până acum, din magaz­ii de tâ­râte, situată în ace­laș corp. F­a­­cările au isbucnit la orele 11 noaptea, cuprinzând întreaga clă­dire, au ars deasemenea p tu vagoane cu grâu și alte cereale. Opera de salvare a fost infruc­­toasă. Pagubele sunt foarte mari. Moara era asigurată pentru su­ma de șase mil­oane. /și străinătate DEMI­R­ GÜI­ERHOIM EIDIEEZ Painleve pus în minoritate la Ca­­m­era. Cine va forma noul guvern — Paris 23.—Camera franceză a continuat cri discuția asupra pro­blemei financiare. După votarea art. 2, Pa­nleve a adresat un ultim apel, declarând că, dacă acesta nu va fi ascultat, nu-i va fi cu putință să mai păstreze răspun­de­ea guvernării. Camera a votat apoi art. 3 și 4, relative la „Casa de amorti­zare“. Și ședița de după amiază' Camera se pregătea să voteze art. 5 privitor la consolidarea mai mu­ltor bonuri de tezaur și ale apamiei naționale, când Her­­r­ot a citit în numele guvernului un paragraf adițional, tinzând să degajeze răspunderea serviciilor de credit national fata de purtă­torii de bonuri pe termen scurt. In mijlocul unei vii agitații, raportorul general a explicat că n’a avut timpul material să su­­pu­n această adăugire comisiunei financiare și n’a stăruit pentru voin­ea paragrafului adițional. In cele din urmă, Camera a respins cu 278 naturi contra 275 art. 5. Ședința a fost ime­diat ridicată. Painlene a hotă­rât să prezint p demisia întregu­lui cabinet. Paris 25.­ Căderea guver­­nului se datorește faptului că 26 deputați comuniști cari di­mineață se abținuse de la vot, au votat în ședința de după a­­miază pentru suprimarea art. 5 * Paris 25.— Președintele re­­publicei Doumergue a primit a­­seară pe d-nii Herriot și de Sei­­les președinții Camerei și Se­natului într-o lungă consfătuire. In cercurile politice se afirmă că e posibilă constituirea unui guvern de concentrare națio­nală. Vizita d-lui Barbusser. In discuția Camerei Depunerea bugetului general al statului In ședința de azi a Camerei, d. Vin­­iă Brătianu, ministru de finanțe, a depus proectul de bu­get pe anul 1926, rugând pe de­­­­putați să voteze urgența, pentru •­­$^CU­ la at____1­ __ ______ -Si cât mai curând posibil. Vizita d-lui Henry Barbusse . Dl. dr. Lascu a răspuns d-lui Duca, asupra vizitei intelectuali­lor străini, veniți in anchetă în România. Vorbitorul a adus la cunoștința Camerei scrisoarea deschisă, către conducătorii Ro­mâniei, un fel de ultimatum pe care Hen­ry Barbusse i-a trimis din Paris guvernului nostru. Guvernul român—spune ora­torul— nu trebue să stea de vor­bă cu d. Barbusse, care trebue să fie invitat să viziteze Ungaria, Italia lui Mussolini, sau Spania lui Primo de Rivera, ci trebue să tragă la răspundere pe acei cari au omorâs sute și mii de soldați cari au as­gurat paza la frontiera Nistrului, pe atentatorii dela Ser­al sau pe acei cari în Rusia au asasinat în m­a­s­s­ă pe intelectualii cari nu simpatizau cu Sovietele. S’a comis o greșală considera­bilă că s’au deschis larg porțile pentru Barbusse. —­­­­ T — ” potriva amestecului Liegei Na­țiunilor n legiuirile românești. D. Duca care se afla pe ban­ca ministerială, n'a răspuns nici un cuvânt. Anchetă la Hotin D. dr. Pistiner a cerut d-lui ministru de războiu să deschidă o anchetă asupra furtului din Ho­­tin, cănd a fost omorât un soldat. Camera a votat apoi o serie de deschideri de credite, fără însemnătate,­ după care președin­tele a ju­jicilt sedintfr jh ^ smeGilffl dup^^ridicarea^edin­­tei, d­]intilă Brătianu a convo­cat comisiunea financiară, căreia ministrul de finanțe i-a făcut un expozeu­­ pe care-l publicăm la rubrica „De eri pănă azi)“. Sfâșietoarea scenă din str­ Baciu Frânarui Ioan Colceag din str. Baciu 20, întorcându-se Dumini­că pe la orele 2 noaptea acasă, a auzit gemele care vene­­u din locuința vecinului său, cizmariul Toader Ciohodariu. Pătrunzând în casă, o prive­liște sfișetoare i s’a înfățișat în fața ochilor. Pe un divan zăcea moartă, o tânără fată, ca de 18- 19 ani, iar pe un altul se sbă­­teau în ghiarele morJei cizmarul Tom­a Ciohodariu și un copil de 16 ani. Frânarul a dat alarma și la ți­petele sale, au sărit vecinii și sergenții. Cei doi lined au fost transportați la spitalul Sf. Spi­ridon. La prima examinare, consta­­tându-se că sunt intoxicați, li s’a făcut o puternică spălătură. După un scurt timp, copilul și-a putut reveni în­­ fire. Starea celuilalt fiind gravă, i s’au făcut și câteva injecții. Copilul a declarat—de față fi­ind și d. procuror Panu—că se numește Ion Ciohodariu și e fra­­tele mai mic al cismarului.­mpreună cu sora sa Ținea, au venit din Bereasca, Vaslui, să-și vadă fratele mai mare. Du­minică seara, a luat cina la res­taurantul Iancu Megalopol di­n st­ada Uzinei No. 57, unde au mâncat câte un borș și o porție de pilot cu carne. Dl. procuror Penu a dispus transportarea cadavrului la mor­gă spre a i se face autopsia, ordonând o serioasă anchetă. Dl. com­­sar Bobeica, ajutat de subcom­saru Vasi i», au făcut ori dimineață o perchiz­ie la restaurantul Megalopol. Nu s’a găsit nici un vas de cupru, toate fiind de tablă smal­­țulită. Pus în curent asupra celor în­­tâmplate, restaurató­ul a declarat că din aceeași mân­care, au mai mâncat și alții. Cercetările continuă. Autopsia se va face astăzi. Informații — Marele Colegiu al Univer­­­sității din Iași a fost convocat p­ntru ziua de 17 Decembrie spre a desemna un senator în locul regre­­tului p­ol. M dei Cantacu­­zino. — In fața Tribunalulu secția II, s’a judecat ori opozi la făcută de Parchetul local, contra ordo­nanței judecătorului de instrucție prin care s-a pus în libertate pe manipulantul Bordea­nu, unul din conducătorii celor două tramvae care au pricinuit nenorocirea din str. Păcurari, când a fost ucis copilul Th. Vasiliu. Tribunalul a fost compus din d-nii Râșcanu și Poșa, iar ca procuror d. Panu. Tribunalul a primit opoziția, reformând ordo­nanța judecătorului de instrucție și a lansat mandat de arestare contra manipulantului. Azi se va judeca la Camera­­ de punere sub acuzare, a­elul manipulantului Acurlonei, contra confirmării mandatului său de a­­restare. — D. Radu Nicolescu din str. Morilor, a reclamat Poliției, că pe când trecea pe stradă, un in­divid ar fi încercat să-l prade. Numai datorită alarmei care a dat-o și intervenției a mai mulți alți locuitori, d. Nicolescu a pu­tut scăpa nejeful. Fiind urmărit, individul n-a pu­tut fi prins. Totuși el a fost re­cunoscut a fi locuitorul Gh. Mo­­raru din str. Ipsilanie. Comisia 1 a deschis o ancheta. — in localitate s’au declarat ori două cazuri noui de scarlatina. Bolnavi sunt doi copii ai ser­vitorului d-lui senator Crupenschi. Copii bolnavi au fost internali în­pital. — D. procuror Misihănescu, fiind grav bolnav, a fost internat ori în spitalul Sf. Spiridon, sec­­ția d-lui prof. dr. Hortolomei. PROCLAMAREA noullor licențiați ai Facultății d­e Drept di­n Iași iată numele noilor licențiați ai Facultăței de drept din­ași, pro­­clamați în sesiunea de toamnă : Averbuch Mariana, Boceaagă Oprea, Bartal Gh., Berea Gh. Emilian, Berzea Gh. Gh., Braga-Ghiu,tffid Gh., Crețulescu Valeriu, Cobâ­­leans­chi P. D., Ciulei Alex., Co­­gan Titus, Cojocariu Vasile, Croitoru Ijic, Carniol Ioan, Constantinescu Aih., Curpan D., Cihaia Gh., Deleanu Ștefan, Dintevici Gh., Dimitriu Petru, Drăgulinescu Ath., Dimiu N. 1., Fimbușiu Dănilă, Erbiceanu El­vira, Erăchescu Dim­., Gaube Victor, Ghe­rghiu I. Anibal, Gli­­gor C. Gaube V., Gutunoiu I., Grigoriu Paul, Hamangiu P. Vic­tor, Hohor Veniamin, Hlihort M. Iftimescu A., Ionescu D., Iliescu L., In­escu C. loan, Ionescu D. C-tin, Isac Ioan, Ionescu Romeo, Ianacova Claudia, Kapitanei Fio­­rea, Kleper Sofia, Delladecima Pauleta, Klaresfeld Eduard, La­­­ureniu I. Petru, Lăzărescu Laura, Livovschi Grigore, Loceric Alex. Lupan N. Vladimir, Lisievici E­­milia, Lushi is Elena, Manoliu Emanoil, Marinescu Gh. Neculai, Morărescu Aurel, Marinescu Tra­­ian, Moisiu Gh. Titus, M'hăilută Elena, Munteanu Corneliu, Me­­zearici E­emia, Mihailescu T. Ne­culai, Naidinschi St. Dim., Neculau Grigorie, Necșulescu Gh., Ojog Victor, Ostache D. Ioan, Paulian I. C-tin, Popescu M. D-tru, Pitsru C-tin, Petrescu Ma­c­an, Popovici Pe­ru, Poeană T. G ., Popovici Ilie, Petrescu Gh. Gh., Popescu V., Popa N. V., Preda Șt., Ra­­boveanu Ovidiu, Roș­anu M. I., Ră­ulescu N. Șt., Rozenkanpt Ia­­cob, Savinescu Eugen, Leon M. Scarlat, Șeinescu Radu, Spirdo*­nescu Th. Aurelian, Săvescu I. L, Serghie Cornel­a, Stoica I. Ștef., S­mirea I. Stănescu N., Stăiescu Hie, L­lovici Iosef, Smarandescu Constantin, Solodovnicov Dim­., Sonnen­feld Sofia, Sufletel Emil, Tanase I. Istrate, Trestinn Lav­enjia, Târ­­noveanu Gh., Țurcan Ioan, To­­mescu Vasile, Tofan Const. Tol*­cev Dim., Ur­escu Ioan, Vaja Alex., V za Cezar, Vasilescu Gh. Mihai, Camburov Boris, Cas­­i­an Adrian, Klein Bernard, Pas­­cu Const., Popescu Gh. Alex., Tulea Mihai, Diaconescu Șt. Nec., Dumitrașcu Mihail, Popescu C. Ioan, Gh­ipescu Gh., Popescu V. Nec.,­­ Dimitrescu Marin, Popescu­­ P. Petre, Smo­chină Nechita, Buia N. Lisimah, Pope Gh. Dim., Sava Grig. Ioan, Ionescu D. Nec., Negrei Gh . Pontescu I., Ojoja Leonid, Ivanovici D. Suceveanu Gheorghe. Const. și % —Leul la Paris a cotai 41 60 la ^ Zurich 2.37 1J2

Next