Lumea, aprilie-iunie 1926 (Anul 9, nr. 2280-2354)
1926-04-01 / nr. 2280
Ultima fază a crizei de guvern noul guvern . După cum am prevăzut și am nunat încă de acum 3 săptămâni — Suveranul a încredințat Generalului Averescu formarea guvernului. Generalul l-a făcut, după cum se va vedea mai jos, din elementele fostului cabinet averescan. Nu s’a făcut nici o schimbare, decât doar ridicarea în grad a d-lui Goga. Este un guvern de alegeri. Democrația țării trece printr’un moment de deziluzie și grea încercare. Nu mai puțin își poate face o imputare , n’a fost bine servită de fruntașii ei. Mai eroică a fost țara, care trecând peste toate prigoanele și persecuțiile, a împus în două rânduri victoria partidelor democratice. Din partea lor, aceste partide n’au făcut dovada sacrificiilor. N’au fost eroice în măsura in care a fost țara.S’au perdut în discuții mărunte ; s’au pândit reciproc , unele din partide fiind chiar dispuse de a se trăda și a lucra“. Au perdut timpul cu pertracerări, ușurând jocul liberalilor. Aceștia au putut lesne convinge pe Suveran că nu este posibilă o conlucrare între partidele care timp de 3 ani nu s’au putut înțelege temeinic. Dacă erau mai hotărâte și mai prompte în facerea acordului, ajutau poate și grupul de stânga din partidul poporului în tendința lui de democratizare a partidului averescan. Nefăcând sacrificiul la timp, în momentul crizei de guvern, s-au prezentat dezmite, lăsând câmpul liber pentru operațiile liberalo-averescane. Partidele democrate trebue să-și facă un mare reproș. Democrația din țară nu trebue să se descurajeze. Să continue lupta, fiindcă în primele rânduri ale partidului venit la putere,—poate elementele cele mai bune,— sunt doritoare de a contribui efectiv la unirea tuturor forțelor democratice. Este poate unica speranță care ne-o oferă noul regim. Guvern de alegeri După cum am anunțat în prima ediție specială, (apărut ori la ora 12 a. m.), generalul Averescu a fost însărcinat de Suveran cu formarea guvernului. Generalul întocmise lista după cum am anunțat-o ori dimineață. Prezentându-se Suveranului, generalul Averescu, odată cu formarea cabinetului a primit și unele indicațiuni în ce privește fomarea guvernului. M. S. Regele a cerut ca în cabinet să figureze numai foști miniștrii, socotind guvernul Averescu în formațiunea actuală, ca un guvern strict de alegeri. la acest sens, generalul Averescu, convocând pe toți partizanii la o consfătuire, a făcut apel la fruntașii tineri desemnați a intra în guvern, ca să înțeleagă și să aprecieze indicația Suveranului și să renunțe la pretențiile lor justificate. Generalul a mai declarat că guvernul în formațiunea lui actuală, fiind strict destinat pentru alegeri. Suveranul i-a dat asigurări formale, că, după alegeri va putea remania larg cabinetul, introducând elementele tinere, consacrate. Se va face loc atunci de Ion Manoilescu, Anibal Teodorescu, Berlescu, Cornescu, Musceleanu și Otetelișanu. După această consfătuire prealabilă, generalul a schimbat prima formație a listei pe care am dat-o cei dintăi în edițiile ziarului nostru: Averescu, președinte Goga, internele Mitilineu, externele Coandă, industrie Goldiș, culte și arte Negulescu, instrucție publică Trancu, munca****“" Ion Lapedatu, finanțe Cudalbu, justiția Petrovici, ministru fără portofoliu Gen. Văleanu, comunicații Gen. Mircescu, răsboi Părintele Lupaș, sănătate , Garoflid, domenii Grozea, lucrări publice ț-Dori Popovici, Bucovina , Sergiu Niță, Basarabia. Misiunea Generalului Ilișcanu Generalul Râșcanu n’a Intrat în guvern. Din cercurile averescane cele mai bine informate, se anunță că Generalul Râșcanu va avea o misiune specială de o foarte mare importanță. Ortodoxă și uniți Cu intrarea d-lui V. Goldiș în guvernul Averescu, s’a cimentat colaborarea ortodoxilor din partidul național cu partidul poporului. Se poate deci afirma că ne găsim în fața unei sciziuni iremediabile în rândurile partidului național. Vechea și ascunsă animozitate dintre ortodoxi și uniți a eșit la suprafață. D. Vasile Goldiș și Părintele Lupași fruntașii partidului naționali sunt în acelaș timp í exponenții [ortodoxismului cultural, în permanentă emulație față de uniții reprezentați demn de d-nii Maniu și Vaida Voevod. Ne găsim oare ț în fața unui proces ce se deschide în rândurile populare ale partidului național ? Vom vedea. In tot cazul d. Goga își sărbătorește prima mare victorie împotriva d-lui Maniu. Să nu spunem ultimul cuvânt. d. Maniu mai are drept la replică. Poate să fie mai puternică decât riposta d-lui Goga. Frământări literare cu înlocuirea alfabetului drille«. 11 prin cel latin —.... ‘ In anul 1860, Mihalache Cogălniceanu pe atunci Ministru al Departamentului pricinilor din lăuntru dă ordin ca în toate cancelariile și oficiile Prințipatului Moldovei să se scrie ordinele și toate adresurile în corespondență cu litere latine, în loc de cele cirilice cu cerdac cum p se obicinuise încă de pe la anii 1560 încoace. Mareau scârba cinovnicilor și a nadialonicilor cari erau nevoiți ca în cel mai scurt timp, să deprindă scrierea cu litere latine căci ordinul era scurt și cuprinzător „cel care nu se va conforma de îndată va trebui să-și înainteze demisionul din servicm . Tocmai între delete din acest timp, găsesc o foarte curioasă corespondență între oficiul „Co-misiunea Epitropicească din „ Iașii și boierul Gheorghe Cantemir de la Bacău, în pricina unei curatorii familiare în — Comisiunea Epitropicească din Iași, trimite cu poșta în anul 1861 Februar 17, o adresă oficială către boerul Gheorghei Cantemir din Bacău — arpSa scusă caligrafic cu litere noi la fine—pe care îl învita pe Cantemir ca negreșit să fie următorii: la termenul fixat pentru ziua de 17 Martie când are loc vânzarea prin licitație a moșiei Șărbăneștii proprietatea răposatului Mihalache Stere pentru orfani, de care d. Gh. Cantemir făcea parte din sfatul de familie al minorilor răposatului M. Stere. , Gheorghe Cantemir primind adresa, cu tot necazul scrie pe ea următorul răspuns sub formă de rezoluție însă cu slova ve, ehte cirilică foarte citeț: „Nici franțuzăști, nici latinești» ■ nici păsărești, n-am învățații. Să fiu când de am pututu ceti Ute* i rile de mai sus și prin urmare , nu înțălegu ce să mai cere di la mine, căci cu toati dările te am i plătite după cvitanjiele ce păs■trez“. Gh. Cantemir. Și nu s’a dus cuconul Gheorghieș la termin pentru că n’a înțăles adresa pe care a înapoiat-o cu răspunsul de mai sus. La al doilea termin, Comisia Epitropicească îi mai trimite o altă adresă cu data de 2 April 1861, tot în acelaș cuprins, ca Să se prezinte la Tribunal în ziua de 4 Maiu. Dar iată că Gheorghe Cantemir dârz cum era și hotărât în ale lui și de data asta f scrie pe adresă tot cu slove ciirilice următorul răspuns sub formă de rezoluție, restituind iar a- 1dresa către Comisie : „Am mai răspuns pe masă* mine adres că n’am învățat franțuzăști, nici lătinăști, ba nici chear păsărește. Pe când m-au dat tatăl meu la școală la Botărșăni, la psaltul Iordache, D-zău 1 să'l ierte și să-i fie țărâna gșoaîă : ra, nu să slujă Moldova, cu litere străine. De aceea nici cunosc fasămine schimonositul de slove. Prin urmare fiindcă după două ideasuri de strașnică muncă, n’am fost în stare a mă lămuri din adresul di față, apoi rog că de altă dată să mi să trimită odată cu adresul și preampidantul ce au scris-o, ca să mi-o citească pre înțeles“. ^ Gheorghe Cantemir 1 1861 Mai intăi TRAIAN ICHIM, paleograf Linia ferată to~ Belgrad — Bucii«» j PlCtOil ili USSSil După știrile din Roma, un grup de finansiști italieni auînaintat lui Mussolini proectul pentru construirea unei linii ferate transbalcanice Spalato—Belgrad—București, care să legei porturile italiene Barca, Ancona, Pescara, Neapole cu Odessa și rețeaua căilor ferate rusești. După părerea acestui grup, linia Spalato*—Odessa prezintă o mare importanță pentru Italia. Ea va contribui la realizarea de nouă piețe pentru industria italiană. Finansiștii italieni [reclamă pentru dânșii 80o% din acțiuni și dreptul de exploatare a liniei pe timp de 99 ani. Se urmărește de asemenea ca cercurile iugoslave să fie și ele interesate în această întreprindere. Cercurile sovietice din Paris, care au cunoștință despre acest proect, demonstrează că el poate fi realizat numai în cazul când chestiunea Basarabiei va fi rezolvată. Numire a Epitropia Sft. Spiridon, a fost ori înștiințată că prin înalt decret Regal, d-na dr. Lucia Borcia a fost numită medicul primar definitiv al institutului Gregorian, pe care l-a condus și până acum. Citiți In Pag. 4-a Ultimele Știri IIW’*—1111.'fm'him'Hi* 1 * * 4,'11’"1111" ■« I fi ■IHM II re?« i de Mussolini Mussolini a ținut să arate că e mai catolic decât Papa și «u e așa de roman încât ca și Remus și Remus are aceiaș slăbiciune pentru animale sălbatice. Că să apară în evoluție față de strămoșii săi, „Ducele“ nu s’a maregat de lupoaica simbolică. A făcut progres. A cercat sa se întovărășească de o leoaică. O bună bucată de vreme Mussolini putea fi văzut plimbându-și dorul de a realiza imperiul roman, alături de o tânără descendentă leonină. Leoaica însă creștea și pe aceiaș măsură se diminua curajul șefului fascist. Rezultatul fură [într'o bună zi liiata^ leoaică se văzu transportată într'o grădină zoologică din Roma. Marele Duce se dovedi infidel față de preferința lui de atâtea luni și o trăda pentru o șopârlă. Acest animal avu norocul de a-i fi prezentat de către o femee—o englezoaică de o frumuseță. Costumul în care fu prezentată șopârla fu cel fascist: o camașă neagră întorzonată cu culorile drapelului italian. Mussolini fu mișcat de atenția și de figura englezoaicei care-i oferi ca talisman felina reptilă. Ca să-i omagieze animalul,Mussolini hotărî să o lanseze ca o insignă fascistă, alături de celelalte : camașa neagră, casse-tale-ul etc. £ Iată lansată moda șopârlelor— chiar în Italia în care fascismul a sancționat prin lege specială deliciul timpului. Ut loc de BAZAU Pn nouri stătut In Franța sunt atâtea Institute, începând de la cele mai serioase până la acele de frumuseță și de oenologie (știința vinurilor). Ultimul pe care îl lansează un tehnician distins, Louis Gastin, este un institut de psihofizică aplicată. Știința pe care o cultivă acest institut este fiziognomica. Desigur, a existat în toate timpurile credința că față este oglinda sufletului. Ochii au vorbit nu numai in timpurile noastre când se vorbește atâta. Ca o harpă eoliană fața înregistrează cu fidelitate tot zumzetul pieței interioare. Pentru a nu trece printre oameni ca printr’o pădure de mistere se impune să ne inițiem în această știință, căreia Louis Gastin îi acordă acelaș prestigiu ca și matematicei. Cu metoda ei vom putea astfel discifra toate secretele scrutând doar obrajii. Desigur, nimic mai comod, mai ales pentru cei care prin profesiunea lor au de aface cu masele : magistrații, avocații, oamenii politici etc. Nu se poate însă acorda credit nelimitat entuziastului tehnician francez. Fiziognomia nu va putea depăși cercul observațiilor empirice și va fi totdeauna victima impresiilor și asociațiilor de idei ale celui ce cercetează. Portretul unui om va rămâne aceiași enigmatică priveliște. Și după cum vorba ne-a fost dată ca să ne ascundem gândurile, la fel fața a fost croită ca să ne putem masca adevăratele stări de suflet. Nu există o corelație fatală între mișcările vieții interioare și contracțiile musculare faciale. Excrocii de rasă au o deosebită calitate de ași masca înclinațiile perverse. Au o candoare pe figură, care tocmai aceasta ii înarmează în profesiunea lor. Sunt foarte rare cazurile care confirmă existența unor tipuri criminale,—cum credea Lombronzo. Aceasta,e mai ales în vremurile noastre când „lupta pentru existență“ este justificarea deghizată a oportunității tuturor inelegantelor — să zicem — față de Codul penal. Incorectitudinile nu se mai practică în forme flagrante; s'au grupat într’o ideologie a violenței și printr’un consimțiment tacit și unanim nu găsesc o reprimandă fățișă, ci provoacă doar o platonică ridicare din umeri. Comprehenzivi unul față de altul, oamenii au ajuns să se considere toți că făcând parte din acelaș trust—al integralei tolerante. E singură solidaritate pentru atingerea căreia nu s’au dus lupte prea acerbe și nu s’au pârjolit pe rug prea multe cadavre. EM. SERGHIE Agresiunea contrar d-lui Mârz ÎÎESCU amintitul, dacă n’o fi pur și simplu criminal, care a copleșit cu pumnii pe d. D. Mârzescu, își va primi pedeapsa legală. A fost nevoe de multă stăpânire de sine, ca atentatorul să nu fie linșat, primind astfel pe loc răsplata faptei sale odioase. Fostul ministru de justiție reîntorcându-se în țară, după o lipsă de două luni, desigur că nu se va lăsa impresionat prea tare de gestul unui declasat. Simpatii unanime îl înconjoare. [Toți oameni de bine îi doresc o complectă însănătoșire,spre satisfacția sa și a țării, care este îndreptățită a aștepta încă multe servicii din parter. lașul în special îl așteaptă și îi doresc acum la afirmarea primăverii, o primenire întreagă a sănătății. Rădici pentru Introducerea limbii esperantiso în școlile iugoslave Cu ocazia sosirei sale la Zagreb, ministrul instrucțiunii publice Ștefan Rădici a primit o delegație din partea societăților esperantiste iugoslave care au intervenit pentru [permisiunea de a se organiza cursuri speciale de esperanto. Ei au arătat că însuși Societatea Națiunilor la recomandat Esperanto ca cea mai nimerită limbă internațională. Ștefan Rădici a promas, nu numai ,că va satisface cererea lor, dar că va dispune ca un anul școlar care vine să se introducă Esperanto ca obligatoare atât in școlile comerciale superioare cât și în școlile medii, I UN PROFET de MOARTE Ziarele engleze anunță că marele profet al indienilor și cunoscutul cântăreț al naturii, este iarăși grav bolnav- Rabindranath Tagore a obținut în 1913, premiul Nobel, iar acum doi ani a avut un neobișnuit succes in Europa, unde a ținut un ciclu de conferințe, în armonioasa-i limbă maternă. Este una din cele mai impresionante figuri din literatura mondială. ................imwmmu^im............. .......... .■»■ [UNK] [UNK] [UNK]>»■ [UNK] — ............... (aitali mitul tómért bilanțuri» mărluri- Suntem în perioada lor ! Toate bărbile îșisesc un beneficiu de 20—25 la sută. Am zis mărturisesc, căci de fapt el este cu mult mai mare. Ceia ce prisosește peste acesta este repartizat pe articole și capitole ce nu le poate pricepe ordine. Nici chiar fiscul atât de bănuitor și asupritor pentru micul comerț, nu poate să contrazică bilanțurile băncilor așa de bine ticluite. In timp ce băncile anunță câștiguri atât de mari, micul comerț este gătuit, sugrumat de dobânzile uzurate ale băncilor. Zilnic i se protestează polițele, zilnic micii negustori sunt chemați în stare de faliment. Vina cea mare a acestor cauze, înainte de fisc și a dobânzilor uzurate o poartă însuși negustorii. 4 Trăim în timpul asociațiilor de tot felul—chiar politice—și totuși negustori mea stă cu brațele încrucișate, l nnștită așteptând mâna lui D-zeu, celebra „pară mălăiață“ !nima stă în mâna noastră , ne cunoaștem boala, îi știm chiar și leacul, este pe buzele tuturor, dar nu are nimeni inițiativa scuturării nevoiei ce ne apasă. Ne lăsăm conduși ca niște robi a marilor bănci și a cămătarilor de cari se servesc acestea. Oare nu este păcat de aceste timpuri de libertate și expansiune generală ! ? De ce nici negustori nu ne unim cu toții să formăm singuri o bancă proprie a noastră, să fie a tuturor și a nimănuia. Nimenea să nu fie capitalist, nimeni să nu fie interesat să se ia dobânzi mari! Banca „Micilor Negustori“ va lua banii necesari direct de la Banca Națională cu 6 la sută și îi va împărți cu 12—14 la sută. Dividende de sfârșit de an nu trebuie și vă asigur că totuși va da 8—10 la sută. Cu acest chip, operațiunile celorlalte bănci vor scădea, nu ne vor mai avea de clienți și când nu vor mai avea cui să dea cu 26 la sută—o singură bancă din acest oraș mai dă cu acest procent, celelalte cu 30-40 la sută,—îl vor scădea treptat, treptat până ce vor ajunge la procentul rațional de 10—12 la sută, cum era înainte de război. De ce oare unui negustor nu-i este îngăduit să câștige mai mult de 30 ore la orce arlicol, aceasta numai teoretic, căci azi cu criza ce domnește nu scoate nici cheltuelile, iar băncilor la banii,—singura lor marfă,—ce îi iau de la Banca Națională cu 60 po, le este permis să ia de 5—7 ori mai mult ? ! De ce băncile iau procen’e așa de mari ? Fiindcă capitalul din bănci în cea mai mare parte apui ține la o seamă de persoane, cari în loc să fie cămătari pe nume proprii, s’au asociat, au facut societate anonimă și nu mai speculează ei ci banca și ca atare nu au nici o milă de cei ce muncesc din greu să le plătească uzura. Mici comercianți treziți-vă cât mai este timp ! Nu vă lăsați să vă distrugă cu desăvârșire camala marilor bănci. Să ne unim cu toții să formăm banca voastră! Pilda ne este dată de populația de la țară care n’a putut scapa de camătă decât prin bănci populare. Noi nu trebuie să formăm mai multe ci una și solidă. GH. I. BEJENARU Diplomat al școalei superioare de comerț, comerciant \ Curiozitățile vieții Cilmănânci și cât bea un om în viața lui Doi medici francezi au făcut un calcul interesant, asupra cantității de mâncare și băutură cât consuma un om în viața lui. Cifrele la care ajung acești medici par curioase, dar socotelile confirmă afirmațiile lor. Bineînțeles că socotelile nu se potrivesc pentru starea de războiu, când cantitățile alimentare sunt extrem diminuate. După rezultatele celor doi medici, se constată că europeanul mănâncă mult mai mult în raport cu cantitatea de care are nevoie pentru păstrarea sănătății și pentru munca sa. Pentru un om, cantitatea totală de alimente și băuturi ce o consumă în toată viața sa—socotită la 70 ani—se ridică la fantastică sumă de 74 tone. Din aceasta sumă, cantitatea băuturilor este de 40 tone, pe când a alimentelor solide e de 34 tone, deci omul bea mai mult decât mănâncă. In mijlociu, omul consumă pe an aproape o tonă și jumătate de alimente și băuturi. Carnea e consumată în cantitatea cea mai mare de către un om în timpul vieții sale. După calculele învățaților, un om mănâncă în toată viața sa 4550 kgr. carne, ceea ce revine pentru un an 65 kgr. Iar într’o zi 180 gr. Cantitatea aceasta repartizată pe specialități, ar reprezenta : 3 boi de câte 700 kgr. fiecare, 3 porci de câte 150 kgr., 5 viței de câte 100 kgr., 15 berbeci de câte 70 kgr. Pâinea consumată în timpul unei vieți de om, se ridică la 14 tone. Cartofii se ridică la 9 tone, zarzavaturile la 5—6 ț tone. Cât privește, acuma, cantitățile lichide, cifrele sunt în adevăr fantastice. Dacă un om ar consuma zilnic numai jum. ligr. vin sau bere, în 60—70 ani ar absorbi 126 hectolitri. In privința apei, dacă am sposi pentru fiecare zi jum. litru, în toată durata vieței omul ar consuma 12—13 tone de apă. Tot în timpul vieței, omul consumă 150 kgr. cafea, care este făcută în plus cu 12.ooo kgr, apă și loo kgr. de zahăr. Așadar, omul consumă în timpul vieței, cantități considerabile din fiecare aliment. Totalul din fiecare aliment ar putea hrăni o zi înteagă câteva orașe. Și omul nici nu-și dă seama cât profită pe pământ în timpul vieței!... I* B. Școlare — Ministerul Instrucțiunii a aprobat d-lui conferențiar universitar Emil Diaconescu menținerea concediului pănă la finele anului» de la catedra sa de Istorie de la Liceul internat. $ «sei^^iwawhriaaf r;