Lumea, iulie-septembrie 1926 (Anul 9, nr. 2355-2432)
1926-09-15 / nr. 2420
lumea LA ORDINEA ZILEI lungi cu subsecretarul de stat Grandi, delegatul Italiei la Liga Națiunilor. Convorbirile au urmat în legătură cu stabilirea unor relațiuni mai cordiale între Italia și România și cu încheierea tratatului româno-italian. La toate discuțiile ori de câte ori generalul Averescu atingea chestiunea ratificărei Basarabiei de către Italia, primea invariabil acelaș răspuns . Italia a semnat protocolul de la Paris și crede că la aceasta trebue să se reducă atitudinea ei în chestia Basarabiei—pe care o socoate închisă. Un alt împrumut ? Aceiaș sursă de informațiuni dă ca sigură realizarea în Italia a unui alt împrumut de 50 milioane lire. Suma aceasta, România o împrumută pentru a-și desăvârși organizarea marinei. Din suma de 50 milioane, se vor construi 3 vapoare pentru a face parcursul Constanța-Alexandria. Acestea vor costa 160 milioane lei. Se va continua a se reface astfel în Italia mai toată marina de războiu a României. Cheltuelile în această direcție se evaluiază la 1200 milioane lei. 1 Carambolurile tradiționale .Anacronică mai e la noi toata [disputa pe tema tradițional’sau[lui. Trebue să fii orb ca să nu trezi că toate la noi în țară continuă pe șarul tradiției. Ce guvern nou s’a instalat la cârmă [fără să fi urmat de o lungă [trenă da diurniști. Ce săptămâni sau scurs fără ca măcar un accident să nu se semnaleze pe ‘caile noastre tarate! Suntem ‘niște tradiționaliști noutrance. pe Ne am instaurat într’o seamă de obișnuințe din care nu ne dăm nici mori. Au ajuns așa de firești că nici nu ne mai revoltăm. Cine mai cutează să scoată o vorbă, când aude că un cetățean e bătut la poliție sau cine ar protesta că samavolnic s’a scos din serviciu un funcționar ! «Așa e la noi“ pune capăt oricărei indignări. Protest ul public nu ia forme mai agresive și mai personale. Tradiția aceasta a ajuns tiranică. Cum mă minunam dăunăzi cer noi că în Franța înlocurea ilegală a unui funcționar a provocat la Paris o adunare a profesioniștilor, în urma căreia ministerul respectiv a fost nevoit sa revie asupra măsurei ! Ce exotic pare faptul acesta la noi. Acceptăm totul cu indiferența cu care întâmpinam succesiunea zilelor. Un nou «accident“ 'de cale ferată ! Accident: vorba vine. Din vncinsa organelor de control ceferiste, două trenuri s’au izbit cap în cap, ca doi berbeci ce și-ar disputa rezistența craniană într’o rezistență de 80 km. pe oră ! Rezultatul: au fost sacrificate atâtea vieți omenești. Faptul a trecut la rubrica celor diverse. Cei în drept s’au grăbit la fals,dica anchetă, continuând apoi să-și vadă de biurocrnstea comodă. Intr’oră cu rudimentară civilizație, faptul s’ar pedepsi fără cruțare și până la cele mai superioare sfere. Suntem în fața unui atentat. Neglijena devine crimă. Mai ales când nu e accidentală. Ce vei zice când veți afla că pe linia Galați —Tecuci șinele au început sa plesneasca și nimeni nu se alarmează. Unde s’a mai auzit ca pe o line principală să se căsătorească pe șine care datează dela ISâO ! Sârbo» traditional" m—acel al inconștentei și complectei dezinteresări de avatul și o Sedta cetățenlor contribuabili 1 Alegerii« fel legerle parțiale din Ilfov, Buzău, Calavra, Vâlcea și Tutova s’au efectuat și ele după normele tradiționale. Au indicat toate prestigiul guvernului și dizgrații în cere cede opoziția numai prin simplu fapt că se respectă obiceiul pământului. Nimeni n’are dreptul să fie nemulțumit. Se realizează dreptate imanentă slărei de fapt o la care au contribuit pe rând, tot așa de copios, toate partidele ce s’au succedat la cârma țârei. Dl. Pana dipa, dl. Lupu, Ioanițescu își mușcă desigur unghrile că n’au putut aduna pe numele pa ziduri lor sufragiile decizive. Dl. Nae Simionescu* Bârlad are ferma convingere că a fost deposedat de un bun care îi revenea în întregime. Dl. Duca n’are cuvinte să-și mângă amicul pe care l-a expus la o cădere dezagreabilă. Toți cei de mai sus se consideră victimele unei nedreptăți strigătoare la cer, a unul guvern care capătă ploaie adjectivările pejorative. In realitate, toate s-au întâmplat conform uzuanțelor prestabilite, dând satisfacție unui sistem. Învingătorii nu sunt fericiții aleși, învingător este sistemul. Măria Sa sistemul care a adunat pe rând sufragiile cu prezente ale tuturor învinșilor de azi. Resemnați-vă, deci, d-lor candidați întristați temporal și gândindu-vă la satisfacțiile pe care vi le va da, la timp aceleași metode sacrosant instituite. 1h cer deci cu învingătorii de azi, clamați în cele 4 unghiuri ale țarei: «Mărire ție, sfântă Tradițiune* ! Generalul Averescu Sn con* ciabufe » General«! Averescu ai fCM «!?a estefa vorbiri jriî Problema cunoașterei originei Umanității preocupau pe învățați încă din timpurile cele mai vechi. Chestiunea a fost studiată în tot complexul ei și numeroși cercetători credeau că auzolvat-o. Totuși problema e recurs. Umanitatea s’a așezat pe pământ în epoca ce variază norm, după dogmele religiei , părerile științei. Bblia vorbește de 5=-6ooo ani de la apariția oamenilor, știința încearcă să dovedească că stabilirea omului pe pământ datează de 2ooooo ani ! Este Asia leagănul Umanității ? Învățații susțineau că Asia ar fi locul unde a apărut omul pentru prima oară. In favoarea acestei ipoteze, cercetătorii arată că în acest continent se găsesc condițiuni de viață prielnice aproape pentru toate rasele. Aici se găsesc toate climatele diverse și rase de culori diferite. Studin i fiecare rasă c’e pe pământ. Învățații atig concluzia că particularitățile raselor nu sunt decât o derivare de la prima rasă ce o stabilesc ei în Asia, Ipoteza de mi sus, nu poate fi confirmată. Lipsesc dovezile preistorice, care și indice că cele susținte de viițați sunt verosimile. Alți cercetători au abandonat ipoteza aceasta, căutând o nouă deștegare a problemei. Noi cercetări arheologice au fost făcute în Australia, de către savantul Herbert Basedou. Basedou a găsit urme care per să deie oarecari indicațiuni la rezolvarea problemei. Numeroși cercetători, auzind de primele rezultate ale lui Basedou, s au întovărășit în cercetările sale. In urma noilor săpaturi solul australian, s’au găsit măruntarii care par a data din vremurile preistorice în epoca apariției omului. După părerea lui Basedow, Australia, Africa de sud și India au făcut parte dintr’un vast continent numit Godwana. Leagănul speciei omenești ar fi între Australia și Africa. Din acest loc s’a împrăștiat omenirea în toate părțile. Noua ipoteză asupra originei omului In timp ce Basedou emite ipoteza originei omului în Australia, profesorul Dart, de la univ. din Johannesburg, a făcut o descoperire importantă în Africa, care va reuși poate să aduca rezolvarea complectă a problemei originei omului. In Transvaal s’a găsit un schelet de tip negroid, care prezintă particularități foarte vechi . Mai recent, Broken-Hll (Rhodesia) s’a descoperit un craniu de om, care are ca actere ce se apropie de ale maim úelor. Profesorul Darl, căruia se ctitorește această mare descoperire, a dedus o serie de concluzii extrem de interesante. împreună cu un alt craniu, găsit la Taungs, a putut reconstitui, în totul, tipul complect al omului maimuță. Alăturea de savantul Darl, an* h opelog«! El,tot Smith, continuă $ fmmmUm n*» speciemenească dispărută sau actuală. Toate particularitățile conduc la concluzia că este treapta cea mai inferioară a oamenilor. Bazați pe o sumedenie de deducții, savanții conchid că craniul găsit este al unuia din primii strămoși ai noștrii. De aici, se deduce mai departe că în regiunea africană din jurul ținutului Brcken-Hill, ar fi apărut primii oameni. Chestiunea expusă nu este încă rezolvată în mod definitiv. Toate afirmațiunile învățațior nu este decât simple ipoteze. Problema este încă în stadiu. I. B Mol descoperi frl Un nou continent și o nouă origină a omului Atentatul politic de la Geneva O telegramă anunță că la Geneva era pe cale să se întâmple un atentat la viața delegatului elvețan la Liga Națiunilor, d. Motla. Poliția din Geneva a dat la timp de firul complotului. Asasinul care avea să opereze, e un student rus din clubul anarhiștilor internaționali. Motivul pentru care urma sa’l extermine pe Modar pentru a-și răzbuna asupra Elveției, pe a cărei teritoriu a fost omorât delegatul sovietic Worowski. Să se oftenească pâinea . n ancheta pe care am întreprins-o în cursul unei călătorii prin câteva orașe din nordul Moldovei a fost de natură să ne pună în contact cu o seamă din cultivatorii de grâu ai regiunei. Am avut astfel ocazia de a ne convinge că suntem într’o perioadă de supra ofertă de grâne. Canttăți mari își așteaptă cumpărătorii care întârzie să negocieze. In județul Vaslui stau gata de a se preda loco sau orice altă gară 5oo vagoane grâu. Deținăorii ne au asigurat că sunt dispuși să trateze în jurul prețului de 75.000 lei vagonul. Aceiași e stuația la Botoșani și Dorohoiu. Grâul țărănesc ajunge să fie evaluat până la 68—70 mii tei vagonul. In aceste condițiemi apere imperativă datoria de a semnala posibilitatea unei osteniri a prețului fainei și deci a pânei. Morarii cere de o bucata de vreme tac și-și văd de treburi, ar putea da măcar acum o pildă de—să zicem—obiectivis Je, cerând Primăriei revizuirea de rigoare a prețurilor. De data aceasta pentru a se micșora tariful prețurilor. Mai ales că morarii ieșeni se aprovizionează cu grâu dela mici cultivatori. In aceste condiții diferența mire prețul adus al pâinei și acel real, e destul de împovărătoare petru punga cetățenilor. Prețurile actuale corespund unei piețe în care grâul s’er negocia aproape de loo,coo lei vagonul. Distanța până la 75,poo lei cum se oferă din belșug pe piață, impune o scădere a prețurilor pâinei macar cu 2 lei. Fără să păstim deci pe nimeni, cerem să se ia în considerare prețurile pâinei, reducăndu-se la cel puțin 11 lei pâinea albă și în proporție și cea de cablatei 11-a. Ster face astfel un act de dreptate pentru populația care, și de dda aceasta, își pune — ca totdeauna—nădejdea în autoritățile comunale. Să se revizuiască deci prețurile pâteei, așa cum o reclamă prețurile în ogoare ale grâului. Sperăm că de data aceasta vor fi de aviz cu noi și morarii în cunoștința celor relatate mai sus. Așteptăm. O artistă Invinue este un dentist că i-a compromis frumusețea Se acordă o deosebită atenție procesului ce are acuma loc la Budapesta, în care o cunoscută artistă maghiară invinuește pe un d entist că ia alterat frumusețea făcându i imposibilă activitatea pe scenă. Această artistă care este angajată de o societate cinematografică italiană fiid la Budapesta, a mers la un dentist pentru a i se plomba sau îmbrăca dintele într-o foijă de aur. Medicul dentist ia tratat dintele timp de 2 săptămâni, iar artista a fost foarte mulțumită de recitat. Câteva zile după aceia, când artista a vizitat pe medic pentru ultima dată, a simțit o puternică durere lângă locul unde dintele a fost plombat. fHA recurs imediat la razele Roentgen și s’a constatat că în gură i s’a format un abces care este o consecință a tratărilor dentistului. Artista s’a întors grăbită la dentist care a încercat să înlăture abcesul, fapt care însă nu i-a reușit. Abcesul a procurat artistei dureri insuportabile. Astfel ea a fost nevoită să se supună unei operații, care i-a fost făcută prin partea exterioară a obrazului. In urna acestei operații obrazul i-a rămas cu o cicatrice destul de vizibilă. Artista declară că din această cauză frumusețea ei a seferit foarte mult și că nu va mai putea apare în film. Ea ce e medicului dentrist o despăgubire de 500 milioane coroane maghiare (un milion și jum.tei) In cercurile artistice maghiare rezultatul accesului este așteptat cu mare interes. ------ . * Mussolini și situl Frangesc de Asisi Mussolini e dintre acei potentați care nu disprețuesc serviciile reclamei. Ea le apreciază deosebit. De aceia, ori de câte ori e vre’o aglomerație de cetățeni, Mussolini ține să apară primind cu satisfacție manifeste,fie ce se fac, vizitei sale totdeauna „inopinate“. Mussolini cultivă și publicitate prin broșuri ocazionate. Cu ocazia sărbătorirei celui de al 7-lea centenar a sitului Francesc din Asisi fasciștii au edita, în „Biblioteca culturei fasc’se“ un volum extraordinar. S’a încercat a se stabili o paralelă scoțându-se în evidență analogiile în restența și caracterul sftului și al „Ducelui“. Autorul constata la ambii acelaș dor de muncă, aceleași vise de tinerețe, acelaș sprit de renunțare, o aceiaș dragoste pentru animate, natură și muzică. Toate virtuale aparțin în egală măsură ambilor supra-oameni. Desigur, autorul nu are în vedere decât să extindă până la compleență proporțiile personalităței lui Musolini. Misticismul lucrare! apare ca ceva vroi, din ordinile Insulei. Dacă pentru Mussolni apropierea de sfântul din Asisi e măgulitoare desigur,devotații sfântului nu vor ezita de a opina că la mijloc e o meschină impietate. Citiți in Pas. 4-a Ustîșniio Știri D. ministru V. Goldiș a dat o prire satisfacție Mitropoliei Moldovei Menținerea și punerea la budget a noului seminar monahal din M-rea Neamț.—Conferința de eri de la palatul metropolitan Eri au sosit în localitate P. C. S. Arhim. Daniel, starețul M-rei Neamț, însoțit de C. S. Arhidiaconul dr. Laurențiu Busioc, Rectorul seminarului „Sf. Vasile“ din Mrea Neamț. După amează, rambii fruntași monarhi au fost primiți în audiență de I. P. S. S. Mitropolitul Pimen, în prezența preoților Valeriu și Cicerone Iordăchescu, Em. Vasilovschi și C. Dron. In conferin(a ținută la Palatul Mitropolitan s'a discutat asupra organizării seminarului, în vederea începerei noului an școlar. Cu această Prelat, a fost cca dune înaltul încunoștiințat de P. C. Arh. f Daniel că Ministrul Cultelor a acordat suma de trei sute de mii lei, pentru funcționarea acestui așezământ cultural până la 1 Ianuarie, — dela care dată noul seminar va prevăzut prin budgetul Eforiei și centrate a bisericei române ortodoxe. S’a decis apoi ca deschiderea noului an școlar să aibă loc la 1 Octombrie. Deschiderea se va face cu o deosebită solemnitate. Dacă împrejurările îi vor permite,înaltul Prelat va cinsti aceasta solemnitate culturală prin prezența Sa. i Vasile Bogrea S’a stins un om cum poate niciodată nu vom mai avea unul. A doua zi după o operație desperată, f Vasie Bogrea a dispărut dintre noi. Nația noastră a pierdut o comoară. Era cel mai învățat dintre Romîni. Era un neîntrecut vorbitor și un profesor fără pareghe. Era un caracter vrednic de vremile antice. Ere, în suferința lui de atâția ani de zile, un sfînt. Și cei cari l’au urât și prigonit se vor descoperi mișcați in fața unei asemenea pierderi. N. IORGA „Neamul Românesc“ Cu cât s'a oftenit făina in Rusia După datele comisariatului de comerț, prețurile diferitelor feluri de făină au scăzut cu 4 la sută. Fabricile de făină își vând produsele cu prețuri interioare celor din anul trecut. Cooperativele din Polonia In Polonia se află în prezent 16,855 cooperative, între care sunt 6,334 cooperative de consum, 6,270 de credit, loooa agricole, 934 de construcții, 774 pentru creșterea vitelor, 437 comerciale, 421 de meserii, 108 editoriale, 91 profesionale, 486 cooperative diferite. nu PASSICI se retrage dara politica. Nicolae Passici, care se află în prezent la Monte Carlo, a avut acolo o consfătuire cu d. M. Dragovici, cu care a discutat diferite chestiuni politice. După întoarcerea sa la Belgrad, Dragovici a făcut importante declarații personalităților conducătoare ale partidului rădică1, care fapt a avut ca urmare o adâncă animare în cercurile adepților lui Passici. S’a stabilit cu această ocazie că zvonurile în privința retragerii lui Pasatei din politică, sunt neîntemeiate, Bisericești P. S. S. Arhiereul Grigorie* Botoșăneanul, Vicarul Mitropo* liei Moldovei va oficia la 19 Septembrie sfințirea bisericei din Dolhești— Felticeni * Soborul mănăstirei Cozancea —Botoșani au făcut o întâmpinare 1. P. S. S. Mitropoltului Moldovei, prin care roagă a fi numit ca superior al mănăstirei ieromonahul Visarion Covaliuc, Mitropolia Moldovei a aprobat hirotonirea ca preot a diaconului Petru Avramott dela parohia Doina — Chișinău. C. S. arhidiaconul mitropolitan Marțian a fost delegat a reprezenta Mitropolia la examenele de corijare dela cântări bisericești a școala de eparhiei Moldovei. Examenele vor începe la 15 Sepembrie. • Preotul Gh Bart parohul bisericei din com. Ripiceni a demisionat pe ziua de 1 Octombrie din fruntea parohiei. Mitropolia Moldovei a aprobat ridicarea la rangul de econom a preotului Gh. Manoliu veneratul paroh al bisericii din Dolheștii Mari—Fălticeni. CEREȚI „POLITICA, Ancheta de la Teatrul din Chișinău La Teatrul Național din Chișinău a avut loc o gravă neînțăegere între două grupe de artiști. Ca să se pue lucrurile la punct, s’a apelat la minesterul Artelor. A fost însărcinat cu acerea unei anchete, d. inspector al artelor, I. M. Sadoveanu. Cercetând citit artiștilor împricinați, a găsit de cuviință că pentru propășirea instituției se impune conilierea ambelor grupări beligerante. Ceia ce s’a și efectuat în prezența delegatului anchetator, reuându-se normal repetițiile în vederea deschiderea nouei staguni. Școlare D-ra Clemente Popa, studentă la Fac. de Știință d.n Iași a fost confirmată de Ministerul Instrucțiunii ca instruioara la șc. de adulți de la fabrica Textil din Iași. • Revizorul școlar, al jud. Iași, în urma infracțiunilor primite de la Minsterul Instrucțiuni a făcut cunocu tuuror normaliștilor cari au primit posturi în învățământul primit, pe ziua de 1 August,— să se prezinte la posturile respective în ziua de 15 Septembrie. La aceiași dată se vor ținte învățătorii, cărora nu preli s’au aprobat transferarea, sau detașarea solicitate. ft Ministerul a aprobat strămutarea gradinei de copii din comuna Brodoc, județul Vaslui, în comuna Grajdiur , acelaș județ. D. I Grigoraș a fost numit d.rigir. « al școalei primare din Osești Vaslui. Părintele profsor Econom I. Grigoru a fost cetegat în comisia de examinere a corigenților de la șc. prof hională „Mircea” din Vasui. Părintele profesor Econom I. Grigoriu a fost delegat în comisia de examinare a origenților de la șc. profesională „Mircea” din Vaslui.• Ministerul Instrucțiunei a acordat d-rei Xene Ionescu, maestre suplinitoare la șc. „Reuniunea Femeilor Române“ în cong'du pe timp de șapte luni. Informații — Parlamentarii axeres card din Iași au fost convocați la consfătuire, pentru mâine Mercuri după ornează, la Primărie. La această consfătuire au fost invitați ambii prefecți și eforii Ca ei Sf. Spirdon. Se va discuta asupra modalității unei serioase intervenții pe lângă guvern, în vederea continuării refacerii Iașului. — Ministerul Instrucțiunii a cerut Inspectoratulu general al Regionalei școlare Iași, să se înainteze neîntârziat un tablou de tați funcționari—babați și femei—pendinte de menționatul Inspectorat. — Astăzi are loc la doriința d-lui deputat Petru Pogonat, o restrânsă conferință politică, în vederea intocmirei listei definitive a viitoarei comisiuni Interimare. r A