Lumea, iulie-septembrie 1926 (Anul 9, nr. 2355-2432)
1926-07-22 / nr. 2373
<tr aradiile așamă Interesul ce l’a arătat d. Petrovici, universității eșene, a făcut o excelentă impresie în toate cercurile universitare. Cum avem toată încrederea în hotărârea și perseverența ministrului de instrucție, sperăm că d-sa va reuși să traducă în fapt toate planurile de învestire și complectare a universității și căminurilor eșene. Realizarea operei la care s’a angajat noul ministru de instrucție publică, îl va așeza pe d. Petrovici în rândul bunei tradiții eșene, pe care au ilustrat-o atâția fruntași ajunși conducătorii statului, și acum de curând, de atâtea ori regretatul Gheorghe Gh. Mârzescu. Noi, pe cari ne interesează mai puțin partidele, fiindcă credem mai mult în oameni, socotim că va fi din partea d-lui Petrovici și o cinstire a memoriei regretatului fost miiistru de justiție, dacă va reuși să realizeze frumoasele sale idei de înzestrare și consolidare a Universității noastre, rămasă fata la vreme în urma celorlalte universități din țară. Avem toată încrederea că d. Petrovici se va dovedi un bun, un mare eșan. Instantanee dramatice Modul cum a fost răsturnat guvernul Briand, va forma încă multă vreme obiectul discuției mondiale. Herriot a avut un rol singular. Briand ca niciodată a fost dramatic. Rezultatul prim e cunoscut. Dar efectele ciocnirii celor doi fruntași ai vieții publice franceze, se vor resimți mai târziu. După toate aparențele, H rriot ar avea dreptate. In fond, chestunea se prezintă astfel. In ceasul al 12-lea, este îngăduit a transforma un mijloc în scop? Parlamentarismul este un mijloc. Scopul: fericirea și prosperarea statului. Când mijlocul devine scop (ca la Herriot) ne întrebăm (dacă statul, adevăratului scop nu rămâne în suferință?(teza Briand) Iată de ce spunem că acest duel dramatic, e departe de a se fi consumat. Momentan,, înregistrăm gesturile și declarațiile unora și altora. Când Briand împreună cu întregul guvern s’a prezintă președintelui republicii, pentru ai înainta demisia, ca de obicei, ziariștii îi așteptau cu nerăbdare. Primul care a eșit a fost Gaillaux. Urcând în mașina în care-i aștepta soția,tovarășa atâtor suferințe și speranțe reparatoare, răspunse întrebărilor : „Nu exstă soartă mai fericită ca a mea". Credea foarte serios, că nu poate fi cineva mai fericit decât să scape de răspunderea unei situații atât de grele ca acea a unui ministru de finanțe francez. Briand, la alte întrebări ale acelorași ziariști, a precizat: „Renunțați la speranța că voi fi din nou propriul meu urmaș ! Am crescut prea mulți moștenitori de tron, acest mediu mi-a devenit pur și simplu împovărător“. Astfel s’a încheiat prima parte a unei drame politice. Restul îl vom urmări. O caracterizare D-na Elena Văcărescu, despre care ne ocupăm în altă parte a ziarului, în acelaș interview apărut în „Neue Freie Presse“, vorbind de situația din Balcani, are o caracterizare fericită. — La întrebarea , nu ne amenință nici un pericol în Balcani ?—a răspuns : „Oh, nu, hotărât nu L. popoarele balcanice sunt foate frați ai nenorocirei, ai suferinței. Cum dar n’ar dori, pace, liniște“. Comunitatea suferință, solidaritatea nefericirii—atâtea motive ca statele balcanice să nu lupte între ele, să nu se sfâșie. O frumoasă contribuie la psihologia păcii ! Un poet în serviciul diplomației; un dipomăt cu simțire. Iată cum se prezintă prima femee diplomat: Meritul se repercutează și asupra noastră, a țării, a statului, care este atât de bine reprezentat. RSSgHIS&IMESS SRa BIN TARA ȘI a»trÜMir&afote Educația militaristi lor școli Sub titlul „Arta scrisului, edilului și armelor“, care este de altfel și deviza acualelor școli secundare rusești, publicistul M. Braghinski publică n „Ogoniok“ din Moscova, un articol ..supra exercițiilor militare din școlile sovietice. M. Braghinski explică necesitatea exercițiilor militare pentru elevi, indispensabile pentru arta scrisului și ceaiului, accentuând că nici un stat din lume nu este așa amenințat de razbi ca Rusia sovietică. Uniunea sovietică este o cataractă în ochii întregei lumi burgheze și stelei capitaliste, care în vis și realitate, se gândesc numai la nimicirea primului stat sociaist din lume. Modul cel mai eficace pentru apărarea țării, spune autorul articolului, este sistemul miliției teritoriale, care are de scop să pregătească cu cât mai puține jertfe, cel mai mare număr de cetățeni pentru luptă.1 Războaele viitoare vor fi după părerea autorului, războaele colosalelor armate de milioane, îndărătul irodului va lucra o armată industrială într-un număr extrem de mare, pe fronturi vor lupta armatele de luptători oie Ui. Ca această armată de luptători să fie bine comandată, este necesar să educăm un număr îndestulător de comandanți, cari să fie gata a contribui într-un caz de grabnică mobilizare la formarea cadrelor militare. Cu serviciul militar, cu termenul atît de scurt, este imposibil, scrie Braghinski, să pregătim buni comandanți din oameni, a căror cultură nu este prea largă. De aceia armata roșie se adresează școlilor și caută în rândurile tineretului școlar cadrul necesar al viitorilor ei comandanți. După cum se poate vedea, Rusia cultivă cât poate spiritul militarist. Sovietele organizează în toate centrele rusești mari jocuri militare. La Moscova pe câmpul Hodînko, unde s’a întâmplat o mare ctastrofă în Mua încoronării ultimului țar, s’au făcut pe timpul sărbătorilor cooperativiste mari agitații pentru contopirea proletariatului cu armata roșie. Cu această ocazie a vorbit și comandantul regiunii militare Moscova, Bazilevich După ce a demonstrat necesitatea colaborarii dintre proletariat și armata roșie spre mirarea populației ș a armatei, a declarat „Streaga lume, cu toate că vorbește des pre dezarmare, se înarmează cu cea mai mare febrilitate“. Cuvântarea sa Bazilevici a încheiat-o cu cuvintele : „Dacă namicii noștri vorbesc despre dezarmare, inspectează și arm :, soldate roșu“. Apoi înaintea unei asistențe de 80 mii a manevrat aproape întreaga garnizoana din Moscova, înfățișând lupta cu inamicul. Lupta a fost începută cu mișcările patrulelor de recunoaștere. Au urmat apoi atacul infanteriei, aruncarea de bombe, atacul chimic și ieșirea tancurilor. Lupta s-a încheiat cu goana cavaleriei, care a urmărit armatele fugare. Prozatorii ruși contemporani Zilele acestea a apărut la Moscova o nouă carte, cuprinzând autobiografiile prozatorilor ruși contemporani. Cartea cuprinde date interesante, cele mai multe necunoscute, asupra nolor scriitori ruși, dintre care mulți și-au câștigat în literatură un nume cu vază. Astfel: Romancierul Vsevolod Ivanov, cunoscut și în străinătate prin romanul său „Dunele azurii" fost la început tipograf, apoi aratist de circ, a devenit pe urmă „fakr“ și „derviș“, îngrijia diferite obiecte și a jucat și pe paiața. Ivan Kasatkin era la început lăcătuș, apoi fochist la căile ferate, marina pe vapoare de marfă, conducător de plute, lucrător la ferăstrae în păduri, etc. Nicolai Liașco a fost chelner de cafenea, pe urmă ucenic la o fabrică de bomboane și în fine lucrător în șantiere. Pavel Nicovoi era zugrav, a învățat apoi sticlăria, și pictura, a lucrat ca fotograf și ca lucrător la o fabrică de săpun și vopsele. N. Oguev, A. Okulov, A. Sobol și alții au cunoscut bine închisorile rusești și mizeria vieții de emigrant. Mulți din ei au fugit din închisoare amenințați de grele pedepse. A. J Kovlev, A. Onîghn și A. Nieviorov sunt de orgnă țărănească și au suferit în tinerețe multe r psuri. O scrisoare a lui Maxim Gorki Ziarul „Vecerneaia Moskva“ anunță că la Petrograd a sosit o scrisoare de la Maxim Gorki în care autorul anunță că șederea la Sorrento a contribuit mult la sănsarea sa. El lucrează în prezent la un mare roman, care va fi o cronică a anilor de la 1880 până în prezent. Romanul va apare abia după ce toate capitolele vor fi isprăvite , sub titlul „40 de ani". LUMEA D. ministru I. Petrovici și lașul D. ministru al insracțiunii publice, I. Petrovici,sa vizitat Duminică seara toate încăperile Universității, precum și vasta grădină a Universității. I)*sa proectează ca, în grădina alaturi de clădirea Seminarului de slavistică, să clădească imediat localurile necesare facultăților de drept și litere. După cât aflăm, ambele aceste facultăți vor forma un careu, având în mijlocul lor arborii seculari din grădina Universității. In noua clădire se va instala și Seminarul de slavistică care, în încăperea de astăzi nu mai poate dăinui.9 Construindu-se localuri i, proprii , cele două fauitați, atât Rectoratul Universității, cât și biblioteca și facultatea de științi, vor câștiga prin aceia că se vor putea instala mai comod, încăperile actuale nemai fiind suficiente. Recorajul Universității va putea ocupa din sălile făcutații de drept, unde -și va instala casieria și sala comisiunii căminurilor. De asemeni și făcutatea de științi va mai putea ocupa câteva săli de la facut. de drept. Pe de altă parte, biblioteca, astăzi cu totul neîncăpătoare, se va întinde în actualele săli ale facult. de litere. Monumentul lui Eminescu D. ministru Petrovici a vizitat și căminul de studente din str. Carol, unde, se știe, se va așeza în grădină monumentul lui Eminescu. Senatul universitar a acceptat ca monumentul marelui nostru poet, să se așeze în grădina căminului, față 'n față cu statuia lui Mihai Cogălniceanu. • De asemeni, d. Prinistru Petrovici a acordat toate sumele necesare pentru reprațiunile și îmbunătțirile ce trebuesc aduse căminarilor și cantinei universitare din Iași. S’a aprobat de asemeni ca școala de conducătoare de copii, de sub conducerea d-rei Negri, să ocupe localul unde actualmente este căminul studențesc din str. Carp. Universității i s’a mai pus la disposiție de către ministerul insrucțiunii publice imobilul Miclescu din str. impas 40 Sfinți. Sanitare — D. dr. Petru Cazacu, inspectorul general al Regionalei sanfare Iași, însoțit de d. dr. C. Vasliu, medicul primar al județului au participat ori In solemnitatea inaugurală a Infermeriei rurale din Comuna Șipotene. înfierează purtarea d-lui dr. — Lupu---- =r Acordarea relațiilor cu dl. Halipa — intransigența d-lui Vlad Cazacliu și a pi’Ieteriilor săi—Se cere un comunicat Chișinău 20 — Ani relatat la timp că fără n.șii basarabeni au primit cu surprindere urmată de revoltă atitudinea d-lui dr. Lupu în legătură cu optarea sa Jr pentru județul Lăpușna. Se știe că la întrunirea Comitetului țărănesc regional, ce a avut loc la Chișinău, se hotărâse ca foțt regățenii aleși și în Basarabia să opteze pentru locurile din regat, rămânând ca Basarabia să revie basarabenlor. Deciziunea aceasta s’a luat conform discuțiilor urmate la Centru. Dr. Madgearu a avut mandat oficial de a încredința pe basarabeni, în același ședință a Congresului de la Chișinău, că nici o excepție nu se va face cu nimeni. Iată însă că intre timp intervin fapte noui. ' Pr. Pr. Lupu și ambcii personali Dl. dr. Lupu, cu gândul de a-și consolida situația de la Centru, față de ceilalți factori hotărâtori, nu știa cum să aprecieze mai omagial intenția d-lui Ioanliescu de a se înscrie în partidul erenesc. S’a gândit să-i asigure un loc în parlament. N’a ezitat astfel i de a-și călca un cuvânt dat de trei ori. Fapte arhicunoscute Da ! dl. dl. Lupu și-a călca un cuvânt dat de 3 ori. Nu invensăm nimic. Totul e riguros exact. O știu toți acei care ai stat de vorbă cu dl. Vlad Cazacliu,fratele fostului deputat a cărui scrisoare de deschidere a luptei împotriva d-lui dr. Lupu a,alăru*, de curând în „Politica“.) D. V.ad Cazachiu a fost de trei ori asigurat de d. dr. Lupu că va veni d-sa la rând, ca fiind imediat pe listă după fruntașul de la Huși. Prima asigurare i-a fost dată la Chișinău — cu ocazia Congresului. A doua, la București. D. dr. Lupu spera să i poată convinge pe d. Cazacliu să renunțe la mandatul ce i se cuvenia. L’a invitat la București. In fața intransigenței fruntașului basarabean, d. dr. Lupu se părea că renunțase a mai opta pentru Chișină. l-a dat a doua oară cuvântul d lui Cazacliu că d-sale ti va reveni mandatul. Aceiași promisiune i-a fost întărită d-lui Vlad Cazacliu printr’un al 3-lea cuvânt, dat într’o convorbire ce a avut loc la Elysée. A învins însă amiciția pentru d. Ioanițescu. Izolarea d-lrnâ Bialappa Gestul d-lui dr. Lupu a produs o vie nemulțumire. Toți fruntașii țărăniști basarabeni sunt în jurul d-lui Vlad Cazacliu. La ultima întrunire de la Chișinău au luat parte d-ni Cazacliu, Buzdugan, Iacobescu, Ghinsberg, Panișca, Luncescu, avocat Hopubeli etc. și delegați din provincie. Atitudinea d-lui dr. Lupu a fost unanim blamată.Ca prima reacțiune s’a cerut clarificarea situației d-lui Halipa ! I s’a trimis să raspundă : E pen tru sau contra d-rului Lupu. In cazul prim, să explice cum si justifică purtarea față de basarabeni. Dacă dl. Halipa nu va satisface cererea majoritaței țărăniste, se va proceda la convocarea unui congres regional care va urma să decidă și asupra situației din partid a d-lui Halipa. Cum se vede, țărăniștii basarabeni sunt gata să mai facă și alte victime. II. Impuj» gata să tmleae Toate aceste frământări par a’l fi neniștit febril pe d. dr. Lupu. D-sa face toate sforțările pentru a reface tot ce a stricat. E pus pe conciliabule și orice fel de promisiuni, in acest scop l’a invitat la București, cu repetate telegrame, pe d. Vad și Grișa Cazacliu. N’a reușit să capete decât un răspuns : „din cauză de boală, nu ne putem deplasa“" Acesta-i stadiul frământărilor din partidul țărănist basarabean. Dacă nu se pot preciza de pe acum rezultatele acestor mișcări, din convorbirile pe care le-am avut cu diverși fructași pasionați în această luptă, apare clar că țărăniștii basarabeni nu pot uita atitudinea d-lui Lupu și sunt gata să treacă peste toți cei care, din rândurile lor, ar înțelege să justifice cei ce s’au petrecut cu repartizarea mandatului de la Lăpușna. In aceste condiții, precizările d-lui Halipa vor deveni cheia de boltă a conflictului. Rep. Avocați, jesui politician și evrei Apropierea n’o facem noi. A făcut-o fondatorul unei noi asociații austriace. Profesorul dr. Ude din Graz a pus bazele unei societăți economice cu denumirea „Asociația oamenilore treabă“. La ședința de constituire, un ingner Kollmann a propus ca în comitet să nu fie primiți evrei, jesuiți, politicieni și avocați. De legătura de...rassă er fi între acești diferiți reprezentanți ai diferitelor religiuni și rasse—nu știm. Fapt este că dezideratul inginerului cu multe fobii, a fost primit. De unde, pentru o parte de austriaci, avocatul, iezuitul sunt un fel de evreu, contra cărora determinează un fel de antisemitism. Mare-i grădina lui D-zeu !«_, ti» .A. SULTANUL DE LA PARIS Sultanul pe care tot Parisul a ținut să-l vadă zilele acestea este stăpânul Marocului. A venit la Paris pentru a asista la inaugurarea unei moschee. Cu această ocazie a fost reținut la președintele republicei, cu care s-a întreținut câteva ore. In una din vizitele pe care le-a făcut prin Paris, a avut de întâmpinat o manifestație ostilă a comuniștilor francezi. In tantaneul nostru a surprins în mers automobilul prezidențial în care se aflau : sultanul Juset, președintele Doumergue, generalul Lasson și Sir Kaddur Ben Chabrit. Elena Văcărescu = Sa cronica diplomatică = Ziarele din străinătate se ocupă de delegata României la Liga Națiunelor . D-na Elena Văcărescu. Ziarul „Neue Freie Presse“ publică un interview cu distinsa reprezentantă a României, interview pe care-l prefațează cu o introducere plină de laude la adresa d-nei Văcărescu. Prezența ei în forul celei mai selecte diplomații și celei mai grele—s’a valorificat deplin. Numai așa se explică cuvintele precise ale unui diplomat englez, care ia o masă împreună cu Elena Văcărescu și cu ziaristul austriac, fără gând de curtoazie, ci din convingere, a spus : „Orice om poate fi înlocuit , v’ați putea imagina Liga Națiunelor fra d-na Văcărescu ?“J Ziaristul adaugă la această observație plină de admirație pentru delegata României, însemnările lui cari sunt tot atât de măgulitoare pentru noi și d na Elena Văcărescu. După toate părerile și după convingerile tuturor diplomaților, d-na Elena Văcărescu este prima femee diplomat. O recunoaștere care nu ne poate decât bucura, dat fiind că suntem încă în așteptarea primului diplomat barbar-român, cu vaza și autoritatea primei noastre diplomate ! In interviewul acordat, d-na Elena Văcărescu, pledează cu căldură pentru Societatea Națiunilor, pe care a văzut-o trecând prin toate boalele copilăriei, și care este sortită unui succes asigurat pentru viitor. Fără a fi de un optimism exagerat, delegata României dovedește o serioasă și profundă cunoaștere a oamenilor și a conjucturilor diplomatice.Nici nu-i de mirare !... D na Văcărescu n’a fatat degeaba. A cultivat relațiuni diplomatice, a stablit legături, și a promovat oameni, într’o calitate pe care a desăvârșit-o. Astăzi ideia femetei diplomat a triumfat pin prezența, munca, și priceperea d-nei Elena Văcărescu. Când ziaristul austriac părasia biroul delegatei noastre, aștepta în anticameră Paul Boncour. D-na Elena Văcărescu nu-și perde timpul degeaba, și nu se se mulțumește cu un rol decorativ. Muncește. LOCUITORII din capitala Poloniei După statistica publicată acum câteva zile se poate vedea că populația Varșoviei a crescut la peste un milion. După recensământul din ultimle zile, Varșovia numără 1.015.000 locuitori din care 463.000 bărbați și 551 000 femei. După confesiune sunt 731.003 catolici și peste 312.000 evrei, Adîg Unghen Pașa noul prim mini stru eg plean ------------- - Lege contra risipei Zlele acestea, president!!I ce mi’etului executiv central de ra Rusia, a admis puterea în vigoare a legii prin care tace instituțiile și întreprinderile stiului sunt obligate a realia cât mai mari economii. Neconformarea va fi aspru pedepsită și toți membrii comitelor administrative vor fi dați în judecat și condamnați conform cu această lege»