Lumea, iulie-septembrie 1926 (Anul 9, nr. 2355-2432)

1926-07-22 / nr. 2373

<tr­ aradiile așam­ă Interesul ce l’a arătat d. Pe­­trovici, universității eșene, a fă­cut o excelentă impresie în toate cercurile universitare. Cum a­­vem toată încrederea în hotărâ­rea și perseverența ministrului de instrucție, sperăm că d-sa va reuși să traducă în fapt toate planurile de învestire și complec­­tare a universității și căminuri­­lor eșene. Realizarea operei la care s’a angajat noul ministru de instruc­ție publică, îl va așeza pe d. Petrovici în rândul­­­ bunei tradiții eșene, pe care au ilustrat-o atâ­­ția fruntași ajunși con­ducătorii statului, și acum de cu­rând, de atâtea ori regretatul Gheorghe Gh. Mârzescu. Noi, pe cari ne interesează mai puțin partidele, fiindcă credem mai mult în oameni, socotim că va fi din partea d-lui Petrovici și o cinstire a memoriei regre­tatului fost­­ mi­iistru de justiție, dacă va reuși să realizeze fru­moasele sale idei de înzestrare și consolidare a Universității noastre, rămasă fata la vreme în urma celorlalte universități din țară. Avem toată încrederea că d. Petrovici se va dovedi un bun, un mare eșan. Instantanee dramatice Modul cum a fost răsturnat guvernul Briand, va forma încă multă vreme obiectul discuției mondiale. Herriot a avut un rol singular. Briand ca nici­odată a fost dramatic. Rezultatul prim e cunoscut. Dar efectele ciocnirii celor doi fruntași ai vieții pub­lice franceze, se vor resimți mai târziu. După toate aparențele, H r­­riot ar avea dreptate. In fond, chest­unea se prezintă astfel. In ceasul al 12-lea, este îngăduit a transforma un mijloc în scop? Parlamentarismul este un mijloc. Scopul: fericirea și prosperarea statului. Când mijlocul devine scop (ca la Herriot) ne întrebăm (dacă statul, adevăratului scop nu rămâne în suferință?(teza Briand) Iată de ce spunem că acest duel dramatic, e departe de a se fi consumat. Momentan,, înregistrăm gestu­rile și declarațiile unora și al­tora. Când Briand împreună cu în­tregul guvern s’a prezintă­ pre­ședintelui republicii, pentru a­i înainta demisia, ca de obicei, ziariștii îi așteptau cu nerăbdare. Primul care a eșit a fost Gai­­llaux. Urcând în mașina în ca­­re-i aștepta soția,­tovarășa atâtor suferințe și speranțe reparatoare, răspunse întrebărilor : „Nu ex­stă soartă mai fericită ca a mea". Credea foarte serios, că nu poate fi cineva mai fericit decât să scape de răspunderea unei situații atât de grele ca acea a unui ministru de finanțe francez. Briand, la alte întrebări ale acelorași ziariști, a precizat: „Renunțați la speranța că voi fi din nou propriul meu urmaș ! Am crescut prea mulți moșteni­tori de tron, acest m­ediu mi-a devenit pur și simplu împovără­tor“. Astfel s’a încheiat prima parte a unei drame politice. Restul îl vom urmări. O caracterizare D-na Elena Văcărescu, despre care ne ocupăm în altă parte a ziarului, în acelaș interview apă­­rut în „Neue Freie Presse“, vor­bind de situația din Balcani, are o caracterizare fericită. — La întrebarea , nu ne ame­nință nici un pericol în Bal­cani ?—a răspuns : „Oh, nu, hotărât nu L. po­­poarele balcanice sunt foate frați ai nenorocirei, ai suferinței. Cum dar n’ar dori, pace, li­niște“. Comunitatea suferință, solida­ritatea nefericirii—atâtea motive ca statele balcanice să nu lupte între ele, să nu se sfâșie. O frumoasă contribu­ie la psi­hologia păcii ! Un poet în ser­viciul diplomației; un dip­omăt cu simțire. Iată cum se prezintă prima femee diplomat: Meritul se repercutează și asupra noastră, a țării, a sta­tului, care este atât de bine re­prezentat. RSSgHIS&IMESS SRa BIN TARA ȘI a»trÜMir&afote Educația militaristi­ lor școli Sub titlul „Arta scrisului, edi­lului și armelor“, care este de altfel și deviza ac­ualelor școli secundare rusești, publicistul M. Braghinski publică n „Ogoniok“ din Moscova, un articol .­.supra exercițiilor militare din școlile sovietice. M. Braghinski explică nece­sitatea exercițiilor militare pentru elevi, indispensabile pentru arta scrisului și ceai­ului, accentuând că nici un stat din lume nu este așa amenințat de raz­b­i ca Ru­sia sovietică. Uniunea sovietică este o ca­taractă în ochii întregei lumi burgheze și stelei­­ capitaliste, care în vis și realitate, se gân­desc numai la nimicirea primu­lui stat socia­ist din lume. Modul cel mai eficace pentru apărarea țării, spune autorul ar­ticolului, este sistemul miliției teritoriale, care are de scop să pregătească cu cât mai puține jertfe, cel mai mare număr de cetățeni pentru luptă.1 Războaele viitoare vor fi după părerea autorului, războaele co­losalelor armate de milioane, îndărătul irodului va lucra o armată industrială într-un număr extrem de mare, pe fronturi vor lupta armatele de luptători oie­ Ui. Ca această armată de luptă­tori să fie bine comandată, este necesar să educăm un număr îndestulător de comandanți, cari să fie gata a contribui într-un caz de grabnică mobilizare la formarea cadrelor militare. Cu serviciul militar, cu termenul atît de scurt, este imposibil, scrie Braghinski, să pregătim buni co­­mandanți din oameni, a căror cultură nu este prea largă. De aceia armata roșie se adresează școlilor și caută în rândurile ti­neretului școlar cadrul necesar al viitorilor ei comandanți. După cum se poate vedea, Rusia cultivă cât poate spiritul militarist. Sovietele organizea­ză în toate centrele rusești mari jocuri militare. La Moscova pe câmpul Hodînko, unde s’a în­tâmplat o mare c­ta­strofă în Mua încoronării ultimului țar, s’au făcut pe timpul sărbătorilor cooperativiste mari agitații pen­tru contopirea proletariatului cu armata roșie.­­ Cu această ocazie a vorbit și comandantul regiunii militare Moscova, Bazilevich După c­e a demonstrat necesitatea colabo­rarii dintre proletariat și armata roșie spre mirarea populației ș a armatei, a declarat „Streaga lume, cu toate că vorbește des pre dezarmare, se înarmează cu c­ea mai mare febrilitate“. Cuvântarea sa Bazilevici a încheiat-o cu cuvintele : „Dacă namicii noștri vorbesc despre dezarmare, inspectează­ și arm :, soldate roșu“. Apoi înaintea unei asiste­nțe de 80 mii a ma­nevrat aproape întreaga garni­zoana din Moscova, înfățișând lupta cu inamicul. Lupta a fost începută cu mișcările patrulelor de recunoaștere. Au urmat apoi atacul infanteriei, aruncarea de bombe, atacul chimic și ieșirea tancurilor. Lupta s-a încheiat cu goana cavaleriei, care a urmărit armatele fugare. Prozatorii ruși con­temporani Zilele acestea a apărut la Moscova o nouă carte, cuprin­zând autobiografiile prozatorilor ruși contemporani. Cartea cuprinde date intere­sante, cele mai multe necunos­­cute, asupra nolor scriitori ruși, dintre care mulți și-au câș­tigat în literatură un nume cu vază. Astfel: Romancierul Vsevolod Ivanov, cunoscut și în străinătate prin romanul său „Dunele azurii" fost la început tipograf, apoi ar­a­tist de circ, a devenit pe urmă „fakr“ și „derviș“, îngrijia di­ferite obiecte și a jucat și pe paiața. Ivan Kasatkin era la în­ceput lăcătuș, apoi fochist la căile ferate, marina­­ pe vapoare de marfă, conducător de plute, lucrător la ferăstrae în păduri, etc. Nicolai Liașco a fost chelner de cafenea, pe urmă ucenic la o fabrică de bomboane și în fine lucrător în șantiere. Pavel Nicovoi era zugrav, a învățat a­­poi sticlăria, și pictura, a lucrat ca fotograf și ca lucrător la o fabrică de săpun și vopsele. N. Oguev, A. Okulov, A. So­bol și alții au cunoscut bine în­chisorile rusești și mizeria vieții de emigrant. Mulți din ei au fu­git din închisoare amenințați de grele pedepse. A. J Kovlev, A. On­­îgh­n și A. Nieviorov sunt de or­g­nă țărănească și au su­ferit în tinerețe multe r psuri. O scrisoare a lui Maxim Gorki Ziarul „Vecerneaia Moskva“ anunță că la Petrograd a sosit o scrisoare de la Maxim Gorki în care autorul anunță că șede­rea la Sorrento a contribuit mult la sănsarea sa. El lucrează în prezent la un mare roman, care va fi o cro­nică a anilor de la 1880 până în prezent. Romanul va apare abia după ce toate capitolele vor fi isprăvite , sub titlul „40 de ani". LUMEA D. ministru I. Petro­vici și lașul D. ministru al insracțiunii publice, I. Petrovici,sa vizitat Du­minică seara toate încăperile Universității, precum și vasta grădină a Universității. I)*sa pro­­ectează ca, în grădina alaturi de clădirea Seminarului de slavistică, să clădească imediat localurile necesare facultăților de drept și litere. După cât aflăm, ambele aceste facultăți vor forma un careu, având în mijlocul lor ar­borii seculari din grădina Univer­sită­ții. In noua clădire se va in­stala și Seminarul de slavistică care, în încăperea de astăzi nu mai poate dăinui.9 Construindu-se localuri i, pro­prii , cele două fa­uitați, atât Rectoratul Universității, cât și biblioteca și facultatea de științi, vor câștiga prin aceia că se vor putea instala mai comod, încăperile actuale nemai fiind suficiente. Rec­orajul Universității va pu­tea ocupa din sălile făcu­tații de drept, unde -și va instala casieria și sala comisiunii că­­minurilor. De asemeni și făcu­­­tatea de științi va mai putea o­­cupa câteva săli de la facu­t. de drept. Pe de altă parte, biblio­teca, astăzi cu totul neîncăpă­­toare, se va întinde în actualele săli ale facult. de litere. Monumentul lui Eminescu D. ministru Petrovici a vizitat și căminul de studente din str. Carol, unde, se știe, se va a­­șeza în grădină monumentul lui Eminescu. Senatul universitar a acceptat ca monumentul marelui nostru poet, să se așeze în grădina căminului, față 'n față cu statuia lui Mihai Cogălniceanu. • De asemeni, d. Prinistru Pe­trovici a acordat toate sumele necesare pentru rep­rațiunile și îmbună­tțirile ce trebuesc aduse căminarilor și cantinei universi­tare din Iași. S’a aprobat de asemeni ca școala de conducătoare de co­pii, de sub conducerea d-rei Negri, să ocupe localul unde actualmente este căminul stu­dențesc di­n str. Carp. Universității i s’a m­ai pus la disposiție de către ministerul in­­s­rucțiunii publice imobilul Mic­­lescu din str. impas 40 Sfinți. Sanitare — D. dr. Petru Cazacu, ins­pectorul general al Regionalei san­fare Iași, însoțit de d. dr. C. Vas­liu, medicul primar al jude­țului au participat ori In solem­nitatea inaugurală a Infermeriei rurale din Comuna­ Șipotene. înfierează purtarea d-lui dr. — Lupu---- =r Acordarea relațiilor cu dl. Halipa — intransigența d-lui Vlad Cazacliu și a pi’Ieteriil­or săi—Se cere un comunicat Chișinău 20 — Ani relatat la timp că fără­ n.ș­ii basarabeni au primit cu surprindere urmată de revoltă atitudinea d-lui dr. Lupu în le­gătură cu optarea sa Jr pentru ju­dețul Lăpușna. Se știe că la în­trunirea Comitetului țărănesc re­­gional, ce a avut loc la Chiși­nău, se hotărâse ca foțt regățe­nii aleși și în Basarabia să op­teze pentru locurile din regat, rămânând ca Basarabia să revie basaraben­lor. Deciziunea aceasta s’a luat conform discuțiilor ur­mate la Centru. Dr. Madgearu a avut mandat oficial de a încre­dința pe basarabeni, în același ședință a­­ Congresului de la Chi­șinău, că nici o excepție nu se­­ va face cu nimeni. Iată însă că intre timp intervin fapte noui. ' Pr. Pr. Lupu și ambcii personali Dl. dr. Lupu, cu gândul de a-și consolida situația de la Cen­tru, față de ceilalți factori hotă­râtori, nu știa cum să aprecieze mai omagial intenția d-lui Ioanl­­iescu de a se înscrie în parti­dul erenesc. S’a gândit să-i a­­sigure un loc în par­lament. N’a ezitat astfel i de a-și călca un cuvânt dat de trei ori. Fapte arhi­­cunoscute Da ! dl. dl. Lupu și-a călca un cuvânt dat de 3 ori. Nu in­vensăm nimic. Totul e riguros exact. O știu toți acei care ai­ stat de vorbă cu dl. Vlad Ca­zacliu,­­fratele fostului deputat a cărui scrisoare de deschidere a luptei împotriva d-lui dr. Lupu a,al­ăru*, de curând în „Politica“.) D. V.ad Cazac­hiu a fost de trei ori asigurat de d. dr. Lupu că va veni d-sa la rând, ca fiind imediat pe listă după fruntașul de la Huși. Prima asigurare i-a fost dată la Chișinău — cu ocazia Con­gresului. A doua, la București. D. dr. Lupu spera să i poată convinge pe d. Cazacliu să re­nunțe la mandatul ce­ i se cuve­­nia. L’a­ invitat la București. In fața intransigenței fruntașului basarabean, d. dr. Lupu se pă­rea că renunțase a mai opta pentru Chișină. l-a dat a doua oară cuvântul d lui Cazacliu că d-sale ti va reveni mandatul. Aceiași promisiune i-a fost în­tărită d-lui Vlad Cazacliu prin­­tr’un al 3-lea cuvânt, dat într’o convorbire ce a avut loc la E­­lysée. A învins însă amiciția pentru d. Ioanițescu. Izolarea d­-lrnâ Bialappa Gestul d-lui dr. Lupu­ a pro­dus o vie nemulțumire. Toți fruntașii țărăniști ba­sarabeni sunt în jurul d-lui Vlad Cazacliu. La ultima în­­trunire de la Chișinău au luat parte d-ni­ Cazacliu, Buzdu­­gan, Iacobescu, Ghinsberg, Panișca, Luncescu, avocat Ho­­­pubeli etc. și delegați din pro­vincie. Atitudinea d-lui dr. Lupu a fost unanim blamată.Ca prima reacțiune s’a ce­­rut clarificarea situației d-lui Halipa ! I s’a trimis să ras­pundă : E pen­ tru sau contra d-rului Lupu. In cazul prim, să explice cum si justifică pur­tarea față de basarabeni. Dacă dl. Halipa nu va sa­tisface cererea majoritaței țărăniste, se va proceda la convocarea unui congres re­gional care va urma să de­cidă și asupra situației din partid a d-lui Halipa. Cum se vede, țărăniștii basa­rabeni sunt gata să mai facă și alte victime. II. Impuj» gata să tmleae Toate aceste frământări par a’l fi ne­­niștit febril pe d. dr. Lupu. D-sa face toate sforțările pentru a reface tot ce a stricat. E pus pe conciliabule și orice fel de promisiuni, in acest scop l’a invitat la București, cu re­petate telegrame, pe d. V­ad și Grișa Cazacliu. N’a reușit să capete decât un răspuns : „din cauză de boală, nu ne putem d­eplasa“" Acesta-i stadiul frământărilor din partidul țărănist basarabean. Dacă nu se pot preciza de pe acum rezultatele acestor mișcări, din convorbirile pe care le-am avut cu diverși fruct­ași pasio­nați în această luptă, apare clar că țărăniștii basarabeni nu pot uita atitudinea d-lui Lupu și sunt gata să treacă peste toți cei care, din rândurile lor, ar înțe­lege să justifice ce­i ce s’au petrecut cu repartizarea manda­tului de la Lăpușna. In aceste condiții, precizările d-lui Halipa vor deveni cheia de boltă a con­flictului. Rep. Avocați, jesui politician și evrei Apropierea n’o facem noi. A făcut-o fondatorul unei noi aso­ciații austriace. Profesorul dr. Ude din Graz a pus bazele u­­nei societăți economice cu de­numirea „Asociația oamenilo­re treabă“. La ședința de constituire, un ing­ner Kollmann a propus ca în comitet să nu fie primiți e­­vrei, jesuiți, politicieni și avocați­. De legătura de...rassă er fi între acești diferiți reprezen­tanți ai diferitelor religiuni și rasse—nu știm. Fapt este că dezideratul ingi­nerului cu multe fobii, a fost pri­mit. De unde, pentru o parte de austriaci, avocatul, iezuitul sunt un fel de evreu, contra cărora determinează un fel de antise­mitism. Mare-i grădina lui D-zeu !«_, ­ti» .A. SULTANUL DE LA PARIS Sultanul pe care tot Parisul a ținut să-l vadă zilele a­­cestea este stăpânul Marocului. A venit la Paris pentru a asista la inaugurarea unei moschee. Cu această ocazie a fost reținut la președintele republicei, cu care­­ s-a întreținut câteva ore. In una din vizitele pe care le-a făcut prin Paris, a avut de întâmpinat o manifestație os­tilă a comuniștilor francezi. In tantaneul nostru a surprins în mers automobilul prezidențial în care se aflau : sultanul Juset, președintele Doumergue, generalul Lasson și Sir Kaddur Ben Chabrit. Elena Văcărescu = Sa cronica diplomatică = Ziarele din străinătate se ocu­pă de delegata României la Liga Națiunelor . D-na Elena Văcă­rescu. Ziarul „Neue Freie Presse“ publică un interview cu distinsa reprezentantă a României, inter­view pe care-l prefațează cu o introducere plină de laude la a­­dresa d-nei Văcărescu. Prezența ei în forul celei mai selecte diplomații și celei mai grele—s’a valorificat deplin. Nu­mai așa se explică cuvintele pre­cise ale unui diplomat englez, care ia o masă împreună cu Elena Văcărescu și cu ziaristul austriac, fără gând de curtoazie, ci din convingere, a spus : „Orice om poate fi înlocuit , v’ați putea imagina Liga Națiune­­lor f­ra d-na Văcărescu ?“J Ziaristul adaugă la această observație plină de admirație pentru delegata României, în­semnările lui cari sunt tot atât de măgulitoare pentru noi și d na Elena Văcărescu. După toate părerile și după convingerile tuturor diplomaților, d-na Elena Văcărescu este prima femee diplomat. O recunoaștere care nu ne poate decât bucura, dat fiind că suntem încă în aș­teptarea primului diplomat bar­­bar-român, cu vaza și autoritatea primei noastre diplomate ! In interviewul acordat, d-na Elena Văcărescu, pledează cu căldură pentru Societatea Națiu­­nilor, pe care a văzut-o trecând prin toate boalele copilăriei, și care este sortită unui succes a­­sigurat pentru viitor.­­ Fără a fi de un optimism e­­xagerat, delegata României do­vedește o serioasă și profundă cunoaștere a oamenilor și a con­­jucturilor diplomatice.­­Nici nu-i de mirare !... D na Văcărescu n’a fatat de­­geaba. A cultivat relațiuni di­plomatice, a stab­lit legături, și a promovat oameni, într’o cali­tate pe care a desăvârșit-o. As­­tăzi ideia femetei diplomat a triumfat p­in prezența, munca, și priceperea d-nei Elena Văcă­rescu. Când ziaristul austriac părasia biroul delegatei noastre, aș­tepta în anticameră Paul Bon­cour. D-na Elena Văcărescu nu-și perde timpul degeaba, și nu se se mulțumește cu un rol decorativ. Muncește. LOCUITORII din capitala Polo­niei După statistica publicată a­­cum câteva zile se poate vedea că populația Varșoviei a crescut la peste un milion. După recen­sământul din ultim­le zile, Var­șovia numără 1.015.000 locui­tori din care 463.000 bărbați și 551 000 femei. După confesiune sunt 731.003 catolici și peste 312.000 evrei, Adîg Unghen Pașa noul prim mini stru eg plean ------------- - Lege contra risipei Z­lele acestea, president!!I ce mi’etului executiv central de ra Rusia, a admis puterea în vi­goare a legii prin care tace in­stituțiile și întreprinderile stiu­­lui sunt obligate a reali­a cât mai mari economii. Neconfor­­marea va fi aspru pedepsită și toți membrii comite­­lor admi­nistrative vor fi dați în judecat și condamnați conform cu a­­ceastă lege»

Next