Lumea, octombrie-decembrie 1926 (Anul 9, nr. 2435-2509)
1926-10-03 / nr. 2435
ffef-Igs partlgäsalmä liláénál «Hst I erst. • 1»' iia^aErnmnwiim —rr-Cft? Se apropie deschiderea parlamentului. Viața politică reia caracterul ei obicinuit. Organizațiile se pregătesc de luptă. O organizație atât de puternică ca cea liberală din Iași, nu poate lăsa d la longue chestiunea șefiei. D. Vintilă Brătianu consultat asupra șefiei, a declarat: „Sunt de părere că șefia unei organizațiuni implică muncă efectivă și productivă. In acest sens, șeful trebue să fie o persoană care să lucreze efectiv“. Cu alte cuvinte d. Vintilă Brătianu e pentru șefi efectivi, nu pentru „umbre de șefi“ sau normati. In interval circulă o sumă de versiuni asupra viitorului șef al organizației liberale din Iași. D. C. Toma care a fost la București acum câteva zile, ne roagă să publicăm că d-sa a propus șefa d-ior Vintilă Brătianu și I. G. Duca, stăruind ca unul din fruntași să primească demnitatea. Avansări îe «IBrs armată Avansările din armată pe ziua de 1 Od. au fost primite cu multă satisfacție de către ofițeri. Un distins și apreciat ofițer superior, ne spunea: Generalul Mircescu a turnat balsam în sufierul ofițerilor, cari începuse a se arăta nemulțumiți de sistemul ce se inaugurase , la avansări. Leafa nu este suficientă, cel puțin satisfacțiile morale să nu lipsească. Or, până la Generalul Mircescu, ofițerii n’au putut avea nici această satisfacție : avansarea meritată“. După cum se vede, Generalul Mircescu a reușit să ridice moralul corpului ofițeresc. Mona csarowa a M Baat—a Liberalii au lansat, o nouă intrigă. Meșteri cum sunt, au pus în circulare zvonul că d. Maniu s'a obijut în secret față de d. Mihalache să lucreze pentru a doua expropriere. Faptul nu pare veridic de loc. Dar este menit să curme entuziasmul vechilor conservatori și să încurajeze pe acei fiimre naționali cari manevrează contra faimei. Nu ne închipum că d. Maniu ar fi acceptat ideia unei a doua exproprieri, care ar echivala astăzi cu o diminuare și mai pronunțată a producției nationale. Oricum prevedem că zvonul lansat de liberali va face unele încurcături în partidul proaspăt fuzionat. Expunerea et-l’fil Costă« « chescu Am publicat ori un rezumat cuprinzător al expunerii d-lui Costăchescu. Sperăm că este și fidel. Profesorul eșan își vede împlinit un ideal pe care l-a servit cu devoțiune ani de a rândul. Tot cu aceeași plăcere constată că directia politică pe care o cultivă în partidul țărănesc, a triumfat prin d. Mihalache. Faptul că d. Stere a aderat și el la această directivă îl bucură și mai mult pe profesorul Costăchescu. D-sa nu a fost și nu este de multă vreme un admirator al d-rului Luu. Cu conștiința omului învingător, d. prof. Costăchescu a făcut o caldă apărare a ideei de disciplină de partid, sugerând formule de exclusivitate pentru toate acele elemente care pun chestiunile personale deasupra acelor de partid. Viitorul șef al partidului național-țărănist a reușit să contureze sugestiv acțiunea ce a precedat fuziunea și a schițat în linii largi activitatea de consolidare a aceluiaș important act politic. Cât privește fuziunea în Iași, ca de obicei d. Costăchescu a căutat s’o obiectivizeze cât mai mult, pentru ca să nu aibă aerul că vrea să impună persoane sau anumite persoane. D sa poate fi mulțumit și liniștit: după cum s’a făcut fuziunea la București, șefia d-sale la Iași este asigurată. D. Perlele Popescu Inspectorul învățământului secundar ve începe mâine Inspectata ecca- 4jfj F ©R5> — Munca puțină și îs irnă, cu câștig mai mare — Am arătat, acum câteva zile în acelaș loc, că Ford a hotărât să reducă săptămâna de lucru la 5 zile, cu acelaș salar. Este o adevărată revoluție. Ford o motivează. Principiul de bază al industrialismului astfel cum îl concepe Ford, este: lucrătorii sunt și consumatori. O industrie fără consumatori nu poate exista. Deci trebue să se îngrijească să mărească numărul consumatorilor și puterea lor de cumpărare. Plecând de la aceste principii, Ford a fixat ziua de lucru la 8 ore și a stabilit salarul minim de 5 dolari. S-a crezut că este o nebunie. S’a dovedit însă că este cel mai practic mijloc de a mări producția și de a o osteni. Lucrătorii cu un căștig mai mare se străduesc a lucra mai bine și ajutați de instalații tehnice tot mai moderne, ajung a produce articole în missă, mai eftine. Și iată cum mărirea salariilor și micșorarea zilei de lucru, au făcut ca Instalațiile și fabricile Ford să progreseze în gradul cel mai înalt, împlinind deviza cassereism și mult. După prima experiență revoluționară, dar plină de succes, Ford merge mai departe. Pentru a determina o și mai desăvârșită perfecționare a industriilor și pentru a mari și mai simțitor posibilitatea de consum, a redus săptămâna de lucru la 5 zile. In aceste 5 zile, lucrătorii vor produce tot atâtea obiecte și materiale cari vor putea fi volume consumate în volume tot mai mari. Și iată cum : lucrătorii dispunând de două zile libere și având un salar proporțional cu munca depusă, minimum 5 dolari, vor avea ocazia și necesitatea de a cheltui mai mult : o haină, o cravată, o bicicletă, un voiaj, un automobil. In sfârșit, toate aceste obiecte de agrement și de viață civilizată ce sunt reclamate de două zile de odihnă. In trecut se credea că muncă multă și leafă mică formează singurele mijloace de prosperare pentru o industrie. Principii complect false. Lucrătorii fiind și consumatori, trebue să li dăm posibilitate și timp ca să simtă nevoia unui obiect, unei distracții. Muncind târziu noaptea și câștigând puțin, consumatorii se răreau și obiectele, produsele se scumpeau. Ford întronând principiul: muncă muncă și scurtă, salariată cât mai bine, produce mult și eftin, având consumatori tot mai numeroși. Ford nu înțelege a se opri aci. Deși crede că săptămâna de lucru nu s-ar mai putea micșora, preconizează însă o reducere a zilei de lucru. El tinde la 6 ore de muncă pe zi, convins că astfel industriile lui vor prospera și mai mult. Fordismul a triumfat în America. Va sosi timpul ca el să treacă oceanul. Maimuța—la un bar cu oamenii Multimilionarul Slae barf a descris, acum câteva zile, sezonul ,,«trecerilor de gală prinr’o excentricitate care nu și-ar putea-o permite nici un englez chiar, dacă n’ar compun pe faptul că are un frumos presigiu de om al științei. Slatesburi alături de milionar are și ocupațea de savant. Cercetările lui sunt destul de numeroase și importante ca să nu poată fi umbrite de năzbâtiile grele și pe care le cultivă. Sta’esburi a organizat un souper, care n’a avut numai caracterul celor obișnuite, incitați avară ocaziea, spre marea lor surprindere să vadă că ar trebui să fie prezentați și la niște namibe ce se tot agitau prin vastele saloane somptuos decorate. Se văzură în fața unei armate de maimuțe care de care mai scandaloase. Unele luau poziții indecente, altele își permiteau galanteria de a se curăța, una pe alta, de purici etc. etc. In acelaș timp pe deasupra acestor strămoși ai omului se afilau papagali, care de care mai ingenios colorați. Mesele fuseseră aranjate pentru toată lumea , și pentru invitații originali deci. Numai, că din fericire, aceștia nu luară loc la mere. Avură grija ca în prealabil să organizeze, într’o perfectă solidaritate, un adevărat bombardament asupra oamenilor. Dansau prin aer farfuriile toate ustensilele cinei. Cum veși deți, savantul englez a oferit „prietenilor" săi o masă care n'a fost întrecută In animațre nici de cele mai copios alimentate prânzuri ale lui Sardanapal. LUMEA t i fi ajunul totul — franco-rus . Fostul ministru de Monzie a ținut un foarte interesant discurs la consiliul general al departamentului Lot. A relevat importanța apropierei franco-germane și a arătat că această apropiere este cu atât mai dorită, cu cât întrevede posibilitatea ca în câteva luni să se încheie acordul francorus, asupra căruia discuțiile urmează de foarte multă vreme. Incheerea acordului nu va însemna însă aderarea Franței la metodele Rusiei sovietice. Primo de 8 ,vara sa retraga din viața po Sicifiă...peste 3 ersi Primo da R'vera s'int?, că se apropie sfârșiul cre aturii sale. Nu știe ce ar mai face să întârzie evenimentul...fricit pentru Spania. intr’un interview recent a declarat că Adunarea Națională pe care o va convoca, va da posibilitate Regelui de a-și alege miniștrii din dputații cari se vor releva în adunare. Noul parlament va avea să voteze o sumă de lege și abea peste 3 ani, a spus Frimo de Rivera, va pune chestiunea de încredere. Dacă țara și Regele vor socoti necesară o schimbare mai apropiată—ea se va face. Din viitorul guvern nu va mai face parte Primo de Rivera — recunoaște el însuș. Se va retrage din viața politică și se va mulțumi cu o demnitate militară corespunzătoare situației lui. Bietul om speră că va mai putea prelungi dictatura lui. E în zadar !.. ZAR Cea mai recenta stea a frumuseței străluce la orizontul cerului Venetian. Se numește Monna d’Elta și nu are altă profesiune decât acela de „protejată“ a baronesei d'Erlanger. In definiția nici n’ar avea nevoe de altă profesiune. Baroneasa e „prizoniera“ ,și până în cele mai stricte intimități. Monna d’Elia a început prin a fi florăreasă, coristă, figurantă într’un teatru de ca tier și în cele din urmă manechin. In această ultimă calitate stârni interesul baroanei d’Erlanger, care-i oferi asplantarea unui pavilion din reședința ei princiară de la Piccadilly. După puțin timp îi ajunse așa de indispensabilă că baroneasa înfruntă cu semeție toate versiunile ce și făcură drum, in legătură cu tandreța dintre ele. Actualmente Monna delta este numărul cal mai de atracție al sezonului de la Lido. Deși se știe că Lido este fieful sentimental al cordonatilor, Monna d’Esta a reușit să se impue cu prestigiu atențiunei vizitatorilor. E un succes cu atât mai strălucit — deși Monna d'Esta nu cultivă altă satisfacție decât protecția exoticei baronese... Bluet a sleiat rora lineră. Transcriem, sub titlu de document, cele de mai jos : „E o tradiție turcească, respectabilă și respectată. Cam Orient Expresul stopează la Turnu Severin, funcționarii vamați și poliția năvălește după bacșiș. Dacă rapacitatea lui fără limite, ingeniozitatea lor, trebue să o recunoaștem, dezarmează definitiv pe turistul devalizat. hoți să nu surâzi când inspectorul de poliție îți reține pașaportul până nu-i cumperi un „bilet de intrare la teatrul din Turnu Severin’1, care costă 60 lei ? Și dacă te plângi șefului de serviciu că nu ți s’a dat restul de 4, dela suta încredințată, capeți răspunsul: — Ei! Ce valoare are pentru dv. 40 lei, pe când pentru noi, sărmani funcționari! etc. etc Autenticitatea acestor rânduri o putem dovedi oricui prezentându-i textul respectiv al unui ziar parizian O bukcatâ qegiial. Dacă ne-ar fi scumpe calificativele criticei didactice rí am găsi echivalent mai meritat pentru bucata: „Un sentimental" iscălită T. Arghezi, în „Adevărul Literar“. In adevăr, revizuindu ne lectura ultimilor ani, nu dam de o pagină cu proză care să egoneze în măestrie pagina d-lui T. Arghezi. Cine nu s’a convins că ne aflăm in fața unui mare prozator european să recitească „Un sentimental”. Ni se poate imagina o mai impresionantă meiorie asupra unui subiect excesiv de dificil, o mai savantă dozare a efectelor, o mai justă proporționalizare a detaliilor și o mai amplă abundența de trouvaille-uri in exprimare. O capo-d’operă, pur și simplu. Un regal de vervă, ingeniozitate psihologică și abilitate stilistică. Un amestec genial de realism și frivolitate, de cinism și compătimire, de grotesc și ingenuitate, întreaga arhitectonică a bucății se ilustrează printr’o surprinzătoare economie de detalii. Fiecare adjectiv e o cursă în care se fixează un moment sintetic. Convergența acestora pentru a realiza atmosfera generală ne dezvălue un savant inginer. Ansamblul cade pe un final, care singur el asigură celebritatea bucățel. Cum s’ar putea sugera mai imperios verosimilitatea celor narate decât in puținele cuvinte : — Sunt de atuncea zece ani și povestirea e adevărată ! T. Arghezi în bucata „Un sentimental“ reușește să realizeze autenticul fior al creațiunilor lui Shakespeare (de la care de altfel, reproduce, fără să indice, finalul citat. Vezi scena teatrului in teatru, când Hamlet turnând otravă, strigă Regelui: Povestea e adevărată și s’a întâmplat acum zece ani). EM. SERGHIE Congresul International al eSr^muraloir eu infstația in cursul acestei luni, a avut loc în Italia un congres internațional al drumurilor. A început la Milano ca să se termine la Roma. Mai toate statele existente și-au trimis reprezentanți oficiali. Regionala Iași a fost reprezentată prin d-nii ingineri Țânțu și C. Grigoriu. Congresul a durat 10 zile. Ședințele s’au desfășurat într’un fast deosebit și în localuri somptuoase la Milano în gloriosul castel Sforcesco. A prezidat prima ședință Prințul de Bergamo, iar celelalte dezbateri au fost conduse de Giurati, ministrul lucrărilor publice. Fiecare zi de ședință se sfârșea cu câte un banchet și escursiune. S’au viztat lacul Como, Magiore și Veneția. Ultimile ședințe au avut loc la Roma. După ce vizitară toate monumentele „orașului sfânt“, delegații erau curioși să-l vadă pe Mussolini. Programul anunța că ultima ședință va fi prezidați de marele „Duce“. Cum însă între timp avusese loc atentatul asupra lui Mussolini, toți credeau că „ducele“ își va trmite un delegat. Mussolini însă apăru și ținu o entuziastă , cuvântare asupra colaborării internaționale, in ultima zi a congresului avu loc un prânz la Frascati, vechiul Tuscaum roman.♦ In condițiile și forma în care a avut loc congresul drumurilor a fost mai ales un prilej pentru italieni de ași arăta frumoasele localități și a continua o propagandă pentru politica de la ordinea zilei. Desigur, cei doi delegați ai regionalei noastre, d. Țanțu și C. Grigoriu, au avut oca sa să vadă și să constate lucruri care, aduse la cunoștința publicului român, ar fi de netăgăduit folos. G dare de seamă asupra celor studiate, ar fi binevenită. Femeile întrec După uzimile statistice suedeze numărul funcționarelor s’a dublat în ultimii 30 ani. înainte de război erau 8838 funcționare, în timp ce azi sunt 17.177. In acelaș timp numărul funcționarilor s’a urcat de la 28.275 la 83.156. In altă ordine de idei femeile se siesc să câștige superioritate asupra barbeților. E vorba de trecerea examenelor. După o altă statistică aflăm că procentul femeilor ce-și trec examenele e de 86,2 oro iar studenții abea ating 89 orO. Citiți in pag. 4-a Ultimile Știri La Piatra-Neamț fuziunea* se va reaiza a In localitate, fuziunea Suiie !«rănișii și naționali se crede va fi înfăptuită cu ușurință. Partidul țărănesc ‘ e cel bine organizat. [Naționalii, slabi s’au împărțit în două. O grupă are în frunte pe d. Duțu Isăcescu care a dat sprijinul partidului Poporului. Un număr de naționali din partea dlui Isăcescu au și primit slujbe de la actualul guvern. O altă grupă de naționali are un cap pe d. Lazaride. Acesta din urmă a ascultat ordinul centrului, luptând la alegeri contra guvernului. Se afirmă în cercuri sigure că grupa condusă de d. Lazaride, va fuziona cu țăranism, urmând ca partidele fuzionate să fie prezidate de popularul țărănist din jud. Neamțu, d. G. V. Măcărescu. Rămâne de văzut însă care grupă va fi recunoscută de „centru“ ca oficială.I A d-lui Isăcescu ori a d-lui Lazaride ? ! că mai deșj Charlestorrul interzis din ordin ministerial Primarul de la Târgul Neamț care era gata să se războească cu toată lumea—și cu D-zeu— pentru a pune stavilă fox-hotului, și-a găsit un rival. E cam de departe nu-i vorbă da,— oricum, superior revoltatului de la poalele cetăței lui Ștefan, indignarea acestuia ar fi mijlocul de a se răbuna ineficace. E vorba de sancțiuni ministrul sănătăței din Mexico. Îngrijorat de bunăstarea fizică a cetățenilor săi a lansat o ordonanță prin care dansul Charleston este denunțat o primejdie naționala—de proporțiile sifilisului și peligrei dela noi. „Mișcăile bruște și neregulate ale acestui dans—grăise ordonanța’ respectivă—sunt de natură a produce accese de debutate și sincope“. Des gur, deciziunea aceasta s’a uoi în urma consultărei tuturor specialiștior băștinași. De altfel în America e curentă părerea că din cauza dansurilor se pot răspândi anumite boli. Dacă Charleston-ul predispune la tulburări cardiace, jazz-bandjl e un mediu prielnic dezvoltărei bolilor de gât și plămâni. Acesta au decretat-o din ciclul Cardif. Cât4 de savați departe merg cu precaut unite doctorii americanii Clericale Deschiderea seminarului „Viniamin Costache" din Iași, a fost fixată pentru ziua de 20 Oct. Seminarul „Sf. Vasile“ din M rea Neamț își va începe cursurile la 15 Octombrie. — Monarhia Antonia Moare de la M-rea Varatec a fost delecorata profesoară de comptabilitate la M-ea Celik-Dere din Dobrogea. — Dl. Nicolai Comoniță, mere proprietar din jud. Neamț a donat bisericei ,,Ioan Botezătorul" suma de zece mii lei. Mitropolia a exprimat deosebite mulțumiri mărinimosului donator. — Consiliul central bisericesc a fixat în ordinea de zi a ședinților dela 14 Oct. a Congresului național bisericesc,—chesiunea înfințării Facultății de Teologie la Chișinău. — Mai mulți preoți din Iași au luat inițiativa organizării unei agape în onoarea bătrânului preot Găuce, care s’a retras k pensie pe ziua de 1 Octombrie, din fruntea parohiei Sf. Vasile. Din trecutul Facult. de teologie din Iași — Marele povestitor Ion Creangă, student al acestei facultați — Vom aminti aici în scurt, câteva lucruri mai importante în legătură cu noua Facultate teologică. De fapt, Facultatea aceasta este înființată pe temeiul raportului făcut către Domn de M. Cogălniceanu cu data de 16 Octombrie 1860. Iată de ce este fixată această dată pe steagul ei, care se păstrează în biblioteca Seminarului „Veniamin", iar in data de 26 Octombrie acelaș an, când s’a inaugurat Universitatea ieșană cu mare alaiu, în sunete de clopote și în entuziasmul populației. De la început, această f?«euL Lvi B m raspUS IB la deplina ALteí m m** național împotriva Facultății de Teologie de la Cernăuți, unde — după cum mărturisește M. Cogălniceanu— se făceau toate sacrificiile pentru răspândirea germanismului în părțile noastre. In vreme ce Facultatea aceia de spirit german se bucura de toate încurajările, Facultatea teologică din Iași a fost lipsită de sprijinul trebuitor: a avut doi profesori (cari și ei se dușmăneau de moarte) —Filaret Scnban și Vladimir Suhopan, îi lipseau studenții, iar în Decembrie 1864 și-a încetat cu desăvârșire cursurile și existența. C’un an mai în Incințef prin Permisiuni, mmtemteütrej & nul în anul al doilea, și 3 în anul al treilea. Absolvenții n’a dat. Am urmărit cu de amănuntul toate discuțiile și știrile din presă cu privire la această Facultate—în lupta dintre lașișinău—și n am văzut un asupra foștilor studenți. In 1860 s’au înscris 80 de studenți din care numai 12 erau bursieri. Celor cari ar fi urmat doctoratul, le era obligatorie. siriacă și arabă. Interesant de tot și demn de pomenire este faptul că înte cei 14 studenți cari frecventează în anul 1861— 1862 este (al 11- ea pe listă) și diaconul Ion Creangă, marele povestitor. Câți vor fi știind lucrul acesta ? # Colegi cu el sunt: cunoscutul profesor al Fac. de Teologie din Bucurași și membru al Academiai C* Zbiceanuu i feliei mmm Lăzărescu, preotul Ursu dela Sf. Neculai domnesc din Iași , cum și doi prieteni de-o vieață ai lui Creangă—pr. Gh. Possa și institutorul pr. Gh. lenăchescu. In 1862—1863 urmează : Galin Vrie, Samati M., Băncescu N. și Teodoreanu Alex. (iată! d-lui Osvald Teodoreanu). In 1863 — 1854: Barbu Leon, Giurgeanu N., Clinceanu L și Buciu Ioan (pr. I. Bart din Dorohoiu, socrul pr. Alex. Dolinescu din Botoșani). In 1864—1865 fură înscriși, mai mult de formă, ierod. Silvestru Bălănescu și Georgescu D. Cum vedem, pe marele Creangă l-a atras în noua Facultate dorul de cultură. Văzând că se pierde vremea, căci nu erau nici profesori și nici vreo încurajare a instituției din partea celor în drept —> Creangă și eu îndreptat pașii, îndată, căci școala de învățători de sub conducerea lui Maiorescu. Poate tot atât de interesant pentru biograf, ar fi să amintim că după ce Facultatea s’a desființat, Mitropolia— prin 1866 — intervine la minister pentru«înființare, arătând că unii profsori ai Seminarului se oferă să facă în chip graiul cursurile și atunci, între ei, apare și numele arhimandritului Isaia Teodoe»ct. Acesta nu este altul dacii vestitul „popa Duhu” al lui Creangă, fost și el doi ani director al Seminarului eșan — ori vom vrea noi ori nu vom vrea — ori de o originalitate extraordinară. Din zisele și faptele acestuia, Creangă a fixat din schița sa o foarte mică perie." ” și Chiraport 'f Y V Y-