Lumea, ianuarie-martie 1927 (Anul 10, nr. 2511-2585)
1927-01-24 / nr. 2529
I V Politice, it socială — Ziar independent 3 lei IAȘI Red. și Administrații etc. Stafan cel Mara) Atelierele tipografice etc. Uzinaj No. 3 £ — IAȘI — ABONAMENTUL pe un an 85 ia pe jum. .. 440 „ pe ^ luni 230 „ din tară] ULTIMA ORA si străinătate Consiliul de miniștri ~ s^a palat al Operei. — Despăgubirile de război din partea Germaniei.— Tratativele cu casele MSkodaM și Ringthoffer** Buc. 23 (Prin Radio).— Membrii guvernului s’au întrunit ori dimineață în Consiliu sub președinția d-lui general Averescu. Consiliul, în urma expunerei d-lui Goldiș,ministrul artelor, a hotărât cumpărarea Teatrului Lyric, urmând să se instaleze aici Opera Română. Consiliul a examinat apoi cota cuvenită statului român pe anul curent, în contul despăgubirilor de război. D. Lupaș, ministrul sănătății publice, a propus să se cumpere medicamente din Germania în contul reparațiunilor. Consiliul a admis în principiu această propunere, instituind o comisiune care să studieze în amănunt această chestiune. D. Lapedatu, ministru de finanțe, a făcut consiliului o expunere asupra tratativelor armate în ultimul timp cu reprezentanții uzinelor „Skoda* și „Ringhoffer* și a arătat că a ajuns cu acestea la un aranjament favorabil. Saluta pentru student» Buc. 23. (Prin Radio).—Dl. general Averescu, președintele Consiliului, a dispus deschiderea unui credit extraordinar pentru acordarea valutei studenților aflători la studii în străinătate, f. I Simplonul înapoiat la București Buc. 23.— Trenul de persoane 135, plecat din București spre Timișoara, acceleratul 101, plecat spre Jimbolia, acceleratul 103, pentru T. Severin și Simplonul No. 11 pentru Paris, au rămas în stația Pitești, neputând înainta. Simplonul, în urma cererii pasagerilor, a fost înapoiat la București. De soarta celorlalte trenuri, din direcția Timișoara și Arad, Oradea Mare etc., din cauza lipsei de comunicație telegrafică și telefonică, nu se știa nimic până aseară. Acceleratul 301 plecat din București pentru Oradea Mare, și acceleratul 811, au fost înapoiate dela Buftea, expresul Orient No. 1 a fost înapoiat dela Periș, iar trenul de persoane 325 pentru Oradea Mare, înapoiat dela Chitilă. Gara Ploești e pliină de călători, rămași aci de la trenurile, care nu mai circulă. Sunt garate în gară, trenurile 427 București-Oradea, expresul care a plecat aseară la ora 9 din București și expresul 52 Cernău-București. Dezastrul este fiin precedent, fiind închise liniile București- Predeal; linia Urziceni a fost închisă de asemenea, aci zăpada atingând în dreptul Ciolanilor, 3 metri înălțime. Linia Slănic—unde viscolul este un soi—a fost închisă ori la ora 12. La Buda și Băicoi, linia noi nu se mai cunoaște, zăpada are o înălțime de aproape 1 metru. Trenul accelerat de Arad, plecat Joi, la ora 1 din București, s'a înzăpezit între Băicoi—Câmpina. I In gara Băicoi se găsește înzăpezit trenul 428, plecat joi la 9 din București. Dincolo de Băicoi se găsește înzăpezit trenul acostat 201, rămas de joi la ora 7 d. a. De la Ploești s’au trimis două mașini de ajutor care s’au înzăpezit și ele lângă Buda, astupând complect linia, spre Băicoi. vvo ) Principesa Elena la Rappalo Roma 22. (Radină — Principesa Elena a României și Principele moștenitor Mihai au sosit ori după amiază la Rappalt& 1 Mare Incendiu^ la Cernăuți Buc. 23 (Radio) j Un mare incendiu a distrus ori marea clădire Kamermacher din Cernăuți. Pagubele trec de 4 milioane lei. ȘIîOTROJE. Când se vor aplica nouăle taxe vamale de export Buc. 23. Am anunțat la timp reducerile importante de taxe vamale de export pentru cereale, leguminoase, semințe oleaginoanoase, derivate de cereale, făină de grâu, vite mari, porci, oi și berbeci, reduceri hotărâte de către delegația economică a guvernului. Dri dimineață, Jurnalul Consiliului de Miniștri cu reducerile acestor taxe vamale de export a fost trimis Ministerului de Finanțe pentru a se întocmi Decretul Regal respectiv. După toate probabilitățile nouăle taxe vamale de export se vor pune în aplicare cu începere de la 1 Febr. a. c. Procesul incendiului din str. Cost. Negri Erl, a continuat în fața Curței cu Juri, procesul de dare de foc intentat fostului comerciant de mobile Elias Rozenrauer, din str. Cost. Negri colț cu strada Cizmăriei. In ședința de Vineri s'au ascultat martorii. Mai toți au depus favorabil inculpatului. Numai doi dintre martori, au arătat că Tau văzut pe fostul comerciant în noaptea locului, în Iași. Ori comerciantul, a depus la dosar un certificat oficial al Presefecturei de poliție București, prin care se constată că el a sosit în dimineața următoare locului la București și a tras la un hotel din centru. Deci nu mai putea fi el autorul incendiului, întrucât focul a izbucnit la orele 12 și jum. noaptea, iar trenul cu care a plecat comerciantul la București, a părait lașul la 9 și jum. seara. D. procuror Misihănescu și-a dezvoltat. Vineri seara timp de două ore rechizitoriul, accentuând mai cu seamă depozițiile celor doi martori care s-au prezentat singuri la Instrucție și asupra crizei din ce în ce mai mare, prin care trece comerțul. Ori după amiază, apărarea compusă din d-nii Albert Schreiber și Petrea și-a dezvoltat pledoariile. D. Schreiber, timp de peste două ceasuri, a arătat în drept și în fapt, nevinovăția comerciantului. S’a constatat precis că în prăvălie și în magazie se afla mai multă mobilă decât valoarea poliței de asigurare. Trecând apoi la dispozițiile celor doi martori ai acuzaței, într’o frumoasă perorație, apărarea arată că fondul moral al martorilor ar fi de natură discutabia. Nu se poate pune femei pe depozite lor, cu atât mai mul cu cât se și prezintă singuri, spre a da lămuriri instrucției. • După o deliberare de peste o jumătate de oi, jurații au adus un verdict negativ, pe baza căruia, comerciantul a fost achitat. contra tratatului franco-român Paris 23 (Prin Radio). Guvernul sovietic a anunțat că va da publicității un protestest contra tratatului de amiciție și arbtraj semnat între Franța și România. Protestul cuprinde rezervele Sovietelor față de chestia Basarabiei. Corpurile CAMERA (Pin Radio) In ședința de eli a Camerei, d. Iliescu (Liga creștină) a cerut d-lui președinte să-i pună la dispoziție actele cu privire la descinderea făcută de autorități la sediul „Uniunei Evreilor Români” pentru a dezvolta o interpelare în această chestiune. Dl. Virgil Madgearu a ținut un lung discurs, vorbind la discuția generală a proectului de organizare a căilor ferate. D-sa arată lacunele proectului și delară în numele partidului naționelțărănesc că va vota contra proectului. N. F. R. a întrerupt circulația vaselor pe Dunăre Buc. 23 (Radio) — Din cauza ceței și stolurilor care curg pe Dunăre, direcția navigației fluviale române a întrerupt următoaree curse de vapoare : T. Severin— Galați; Galați—Silistra ; T.Severin—Buziaș și Calafat—Vidin. Legea recrutărei Buc. 23.—Proectul de lege al recrutărei cât și acela al înaintărilor în armată, au fost revăzute de d. general Mircescu, ministrul de războiu și vor fi supuse aprobării consiliului superior al armatei. Ambele aceste legi vor fi apoi trimese consiliului superior legislativ. Un student răzbună fioros pe iubita lui Curtea cu Iuri va judeca Marți, o fioroasă crimă săvârșită în localitate. In cursul anului trecul a fost internată la Maternitatea, o tânără fată, Mina Manijeva. Ea avea uterul găurit cu un stilet. Din cauza puterei cu care a fost înfipt stiletul în uter, stiletul i-a tăiat și o porțiune de intestin. Cu toate îngrijirile, tânăra fala a încetat din viață, în chinuri groaznice. Din cercetările ordonate de d. prim procuror Catzichi a reeșit că fata (o intelectuală) a fost omorâtă de un student, bulgar. Acesta locuia in strada Toma Cozma No. 10. Fata se afla in relații cu studentul. Acesta bănuind-o de necredință, a chemat-o acasă și aci i-a străpuns uterul. După săvârșirea faptei, studentul—Zinchea Tzancov, de origină bulgar din Dobrogea a dispărut din localitate. Parchetul Ta dat în judecată, pe baza declarațiilor vecinilor și a prietenelor ucisei, pentru omor cu voință. Dr. Marx formează guvernul Berlin 22 (Prin Radio).Dr. Marx a acceptat să continue tratativele pentru pentru constituirea cabinetului pe baza programului formulat de conducătorii partidului centrului.In noul cabinet, d. Stresseman își va păstra portofoliul externelor. TE-DEUMUI ------ROMÂNISMULUI-------- Ziua de mână este Poștele românismului din toate Provinciile legate intre ele prin acelaș trecut istoric, aceleași obiceiuri, tradiții, limbă și credință. Toate jertfele oamenilor noștri mari și ale masselor ce nu și-au precupețit piefele trebue să primească mâine un entuziast Alleluia glorificator. Cu sângele lor s'a cimentat temelia României Mari de azi, ingemănăndu-se pe vecie, ca printr'un ciment indistubit, toată suflarea românească. Sunt rari zile în istoria popoarelor care să concentreze în simbolul lor atâtea fapte vitejești, un mai dramatic capitol de suferință, ca această mare zi de 24 IANUARIE. Dacă Ea este prilej de a glorifica pe acei care ne-au condus să o realizăm, învederând excepționalele picturi ale neamului nostru, în acelaș timp, 24 Ianuarie trebue să ne fie o cuminecătură nouă: aceia a obligațiilor de viitor. Neamul care a dat dovadă de atâta eroism și vrednicie nu-i sortit să-și oprească evoluția tn stadiul actualitafei. Clipa de față o considerăm un provizorat, chemat să lase cale unei alte epoci—de coordonare armonică a tuturor claselor și categoriilor de muncitori din hotarul lărgit, in vederea unei înavuțiri sufletești și materiale tot mai bogate. In acest scop ziua de 24 Ianuarie poate fi un moment de reculegere, impunând stârpirea tendințelor dezagregante și poruncind o tot mai fecundă solidaritate. Numai agrementată cu acest spor de iluminare a conștiinței, numai astfel sărbătorirea lui 24 Ianuarie poate însemna o mare binefacere. Sărbătorirea Unirii tuturor provinciilor locuite de români —să căutăm a o comemora dorind din inimă înfăptuirea unei cât mai sincere, loiale și afectuoase comuniuni sufletești. Sărbătorind pe 24 IANUARIE toate sufletele cuprinse în hotarul fătei să se îngemăneze în glorificarea acestui ideal— fără care nu vom binemerita dela strămoșii care ne-au dat Unirea de astăzi I Fondul Refacerei In discuția Consiliului Municipal Membrii consiliului municipal s’au întrunt aseară în ședință publică. Ședința se deschide la ora 8, sub preșidenția d-lui primar N. Petrea. Sunt prezenți 26 consilieri. D. C. Toma, ocupându-se de fondul refacerei, spune că Banca Generală a fost declarată in stare de faliment și întreabă dacă s’au depus banii. D. Petrea spune că o parte din sumă s’a depus, iar pentru Duminică a convocat comitetul refacerei, pentru a lua cuvenitele hotărâri. D. Toma zice, că fondul refacerei cu dobândă se urcă la aproape un milion. Din acesta s-a depus numai 425.000 lei. Restul e în primejdie. Crede că autoritatea în drept ar trebui să fie sesiată spre cercetare. D. Petrea răspunde că fondu aparține exclusiv căilor ferate, comuna și-a încasat cota cuvenită. Totuși faptul în sine rămâne. Comitelui refacerei a discutat și a ajuns la o soluțiune. Pentru restul sumei destinat refacerei, d. Cerchez a semnat un proces- verbal, prin care garantează fondul cu averea sa personală, și în consecință a acordat o păsuire. Dacă dl. Cerchez nu va depune banii până la 10 Februarie — zice d. Petrea — vom lua măsuri în consecință. La cererea d-lui Eraclide, se trece ln procesul verbal al ședinței că primarul a declarat că comuna nu mai are de primit nici un ban din fondul refacerei. Cu aceasta se închide discuția asupra acestei chestiuni. D. Jacotă, crede că d. Tutoveanu, fiind numit ca avocat la Regie, nu mai poate fi consilier municipal. Aceiași chestie se pune și pentru d. Sion. D. Petrea spune, că în ceia ce privește ps <L Sion, chestia a fost tranșată. Dl. Tutoveanu, zice eL prin articolul 30 din legea electorală avocalei, care își exercită profesiunea, poate fi ales. Deci exercițiul profesiunei sale, nu este incompatibilă cu alegerea sa ca consilier municipal. Dr. Eraclide, crede că nu trebue confundată legea electorală, care privește numai Parlamentul, cu legea administrativă, care perde incomptabilitatea cu demnitatea de consilieri municipali. Consiliul respinge cererea d-lui Jacotă. Dl. Ventonică, în chestie personală, citește actul de judecată prin care se constată, că d-sa a fost condamnat la amendă, pentru neafișare de prețuri și nu pentru speculă. Dl. Toma menține, că și condamnarea pentru neafișare prevăzută de asemenea de legea speculei. Ad-valorem Dl. primar, dă cetire pentru a doua oară, proectului de percepere a taxei ad-valorem, precum și a taxei pe grnoue și a taxelor de prestație. Să ia act. Se mai dă cetire la alte taxe proectate, precum și cererea serviciului de constatare, de a se impune la o taxă la vagoanele de tramvaiu. In principiu, d. Petrea, socotește că nu trebue impuse la taxă vagoanele de tramvaiu. De aceiași părere sunt consilierii. Diverse In comun acord, se decide exproprierea unei ulițe, alăturea de proprietatea d-lui dr. Cerchez din strada Carol, în interesul utilităței publice. Se numește o comisiune, compusă din d-nii inginer Bejan și Niculi, pentru cercetarea unor cereri de vânzare a unor terenuri comunale, situate în apropiere de imaș. Se rezolvă mai multe cereri de vânzări de locuri, fiind terenuri de avansare. Se dă citire unei adrese a Prefetului de județ, care, pe baza unei dispozițiuni a ministerului sănătății, cere scutire de taxă pentru unele spitale. In principiu d. Toma, zice că statul are a-și acoperi cheltuelile pentru întreținerea instituțiilor sale. Dezbaterile chestiei se emană pentru ședința viitoare. Se respinge cererea brigadei de siguranțe, de a fi scutita de plata unor lemne, date brigadei în 1922. Ședința se ridică la ora 10 noaptea. O delegație studențească la Ministerul instrucțiunei Principiul „Numerus clausus“ Etc. 22. (Radio). — O delegație de studenți s’a prezentat astăzi la ministerul de instrucție publică. Delegația a fost primită de dl. Marino. Studenții au cerut satisfacerea dolințelor formulate în memoriul întocmit cu prilejul congresului studențesc din Iași. Dl. Marino a asigurat pe delegați că toate revendicările lor, vor fi soluționate favorabil, fără li se admite însă legiferarea principiului „numerus clausus“. D. inspector judecătoresc Pisau dat in judecată de dl. Lascar Davidoglu Buc. 23. (Radio).1.— Dl. Lascar Davidoglu, fost prim-președinte al Tribunalului Ilfov, a dat în judecată pe dl. inspector judecătoresc Pisău pentru acuzații calomnioase. Se știe că în urma raportului d-lui Pisău, d-l Davidoglu a fost suspendat pe timp de 6 luni pentru „’n delicateță profesională“. D. Davidoglu se constitue parte civilă cu suma de un milion lei pe care o donează serviciului „I. O. V.“. D-sa afirmă pe seama d-lui inspector judecătoresc fapte pe care spune că le va dovedi, producând acte. Acțiunea aceasta a fost repartizată la s. IV a Trib. Ilfov și are termen la 28 Martie. Aurul Sovietelor din Anglia transportat la Moscova Buc. 23 (Prin Radio).—întreaga rezervă de aur a Sovietelor depusă la diferite mari Bănci din Anglia a fost ridicată și transportată la Moscova. Informații — Viscolul care a bântuit întreaga țară, încetând, toate trenurile și-au reluat circulația. Aseară, au plecat la timp trenurile spre toate direcțiile. De asemenea au sosit toate trenurile — insă cu mici întârzieri, din cauza drumului impracticabil încă. — Expresul București-Iași- Chișinău, a sosit astă noapte cu o întârziere de 3 ore luni. — Membrii corpului didactic din Iași, s'au întrunit aseară, sub președinția d-lui prof. universitar I. Borcea. S’a dat cetire răspunsului formulat de d. prof. M. Diaconescu la anteproedul de modificare a legei învățământului secundar. Răspunsul a fost aprobat în întregime, cu mici modificări. Răspunsul va fi înaintat mâinii Ministerului. —Buc. 23. Conferința recea Internațională a muncei, a fost fexată pentru 23 Mai 1927, la Geneva. Ordinea de zi se compune d.n: 1) Asigurări de boală' 2) Libertatea sindicală și 3) Salarizarea minimă în specal la muncitorii cu domiciliu în industrii. Asupra primei chestiuni se va admite un proces convențiune. O nouă revoltă in Letonia , mis 22 (Radio).In orașul Wolnar din Letonia, o companie de infanterie, comandată de un locotenent, a dezarmat în noaptea de Joi spre Vinempolia și garda orășeneasca, apoi au ocupat birourile poștei, telegrafului Steara. Vinovații au fost predați Tribunalului militar. -