Lumea, aprilie-iunie 1927 (Anul 10, nr. 2586-2664)

1927-06-11 / nr. 2648

Á y A' A < STIRI DIVERSE GRADINA COPOU stațiune de cură cu apă mine* ...... rală r=r de Dr. EMIL GROZEA Intr'un articol anterior am a* ratat ca la București, sub patro­najul societatei "I de hystologie medicală s’a organizat în gră­dina Cișmigiu un pavilion în ca­re se distribue după prescripție medicală, ape minerale populați­ei suferinde care are nevoe de un tratament hydromineral. Am­ arătat că scopul pentru care s’a­ organizat acest pavilion este cunoașterea apelor noastre minerale similare și chiar supe­rioare celor străine și înlesnirea publicului suferind de a avea ape minerale la îndemână. In consecință cine nu se va putea deplasa la sursă fie din cauza afacerilor fie din lipsă de mijloace materiale, sau cine ar d­ori să facă o cură­­ fie de în­cercare, fie o complectare de cură începută într’una din stațiu­nile noastre balneare, să aibă la îndemână în bune condițiuni, chiar în oraș apa minerală de care are nevoe pentru îngrijirea sănătății sale. Este de prisos să arăt impor­tanta chestiune­. Fac însă cfir mația că mulți din cei ce nu se pot deplasa și ar regăsi sănăta­tea fără a pleca din localitate ; mulți, fără a se deplasa ar pu­tea încerca dacă apa prescrisă le este­ proprie pentru cura de vindecare de care are nevoe, multi" își vor putea fără a se deplasa, continua cura începută la locul original al izvorului. Și dacă acesta este folosul înfiintărei unui pavilion cu ape minerale, in localitate, nu mai este nevoe de n­ci un argument în plus pentru a nu mai sta la îndoială că trebue să stăruim să se real­zeze și la noi în Iași un astfel de Pavilion.­­Este de mare interes public al orașului nostru de a avea — fie în grădina Copou — o sta­țiune de ape minerale pentru cură. Inițiativa particulară ar trebui ajutată de aceia o a­dm­i­n­strației comunale mai ales in ce privește autorizația ca­re se dă de către Miniserul Ocroti­rilor sociale. O intervenție ofi­cială a adminis­rației orașului ar aduce reducerea taxelor și deci micșo­area riscului pentru cel ce va intreprinde organiza­rea pavilionului. Munca depusă in direcția in­făptuirei stațiunei de ape mine­rale vă fi răsplătită de mul­u­m­irile celor suferinzi care-și vor regăsi sănătatea prin ce­a ce vor putea face atât de ușor, iar perspectiva contribuției la sănătat­e publică a orașului va fi un imbold ce va f­ace cinste celor cari vor stărui ca pavilio­nul de ape minerale din grădina Copou să se realizeze o oră mai curând. Urmașii lui Niculiță și-au reluat activitatea Odată Haralamb Niculiță o­­morat, se credea că județul Făl­ticeni și județele limitrofe vor fi scutite câtva timp de jafuri și tâlhării. Iată însă, că tovarășii lui Ha­­­­ralamb Niculiță rămași in viată, și-au reluat activitatea cu riscul vieței lor și se pare că n’au fost mult impresionați de sfârșitul sec lutui, sfârșit pe care, „de altfel, îl vor avea și ei mai curând,sau mai târziu. " La drum Intr’una din, zilele trecute, co­merciantul Marcu Abramovici din fălticeni a plecat spre Va­tra Putnei— unde are un depo­zit de vin—cu scopul de a în­­­casa mai multe sume de bani de la debitorii săi de prin îm­prejurimile Dornei. Criza de numerar însă, a fă­cut ca debitorii d-­ui Marcovici să nu poată satisface cererile a­­cestuia și comerciantul făltici­­nean se reîntoarse de la­­ Broș­­teni spre Vatra Dornei cu tră­sura, având ca însoțitor pe d M. Crinberg, tovarășul său. Atacul Lângă Vatra Dornei, la punc­­­­tul Luncani, în­­ aproprierea ves­­­­titei bronzării a elvețianului Ar­nold Kler—socrul lui Haralamb Niculiță,—comercianții au fost somați de trei indivizi să dea, tot ce au asupra lor. D. Abramovici a fost jefuit de 2oo lei și un ceas de aur în valoare de 15,6oo lei, iar d. Crinberg de 4oo lei. Bandiții s-au recomandat ca ucenici ai lui Niculiță și au rugat pe co­mercianții fălticineni ca atunci când vor mai veni pe acolo, să aibă la ei­, mai mulți bani! Unul din bandiți era îmbrăcat ca jandarm, iar ceilalți doi a­­veau costume țărănești. Autori­tățile au luat întinse măsuri pen­tru prinderea bandiților. © sârbătorire Cu mare fast a fost decorat cu răsplata muncei d. I­ a sub revizorul școlar I. Afumanu din comuna Ialoveni județul Lăpușna de câtre Dl. inspretor școlar P. Eug. Stoica în calitate de repre­zentant al ministerului instruc­țiunii. Aceasta s’a făcut cu ocazia unui cerc cultural la care a luat parte și școala normală de băeți cu corpul ei didactic sub condu­cerea D-lui Director Gheorghiade un fiu al lașului. Citiți in pag. 4-a Un­mikie Știri tmeses*. SSs LÍMt/S tsmm Plagiatul de la­ Facultatea de medicinii Domnule secretar. In numărul de Vineri 10 Iunie al ziarului „Lumea” a aparut o informație în care, printr’o gre­­șală de tipar, se spune că ea fi și fi plagiat o lucrare a profe­sorului Palicard de la Lyo­n— a­­serțiune care este contrarie a­­ deverului, după cum ști­i foarte bine. Eu am fost acela care a se­­sizat Decanatul Facultății de Me­dicină că d. dr. P. Gălășescu a plagiat cursul său inaugural de la Facultatea de Medicină din Cluj, la 1923, ad liberam după cursul inaugural al profesorului A. Policard de la Lyon, ținut la 1920. Locul că nu mai este nevoe să vă rog să binevoiți a red­­li­­ca informația, cere, fără îndo­ială că este datorită unei gre­șeli de zar. Cu deosebită stimă, Dr. I. PUȘCĂRU­! * Desigur, d. dr. Pușcariu e per­fect convins că la mijloc e nu­mai o eroare, știul fiind că cei dintâi care au dat în public pla­giatul d-rului Gălășescu, am fost noi. In repetate rânduri am preci­zat în coloanele noastre faptul că d. dr. Pușcariu e cel care a surprins și denunțat furtul în chestie. Cetitorii erau deci în măsură să rectifice singuri gre­­șala strecurată în ultimul nostru număr. Politice In astă seară sosește din Bu­­curești dl. Crupenschi, șeful par­tidului liberal local. — D. N. Dobrovici, șeful sec­torul liberal din Disp. 11 a con­vocat o adunare cetățănească in cartierul Frumoasa, pentru Duminică 12 iunie, la ora 10 dimineața. Tot In acest sector va avea loc astăzi Vineri ora 7 p. m. o consfătuire liberală, la locuința d-lui N. Botez. Școlare — D. Grig. Roiu­, inspector școlar al in­vățământul primar al Regionalei școlare Iași a demi­sionat din această demnitate, candidaturile la Roman Rom­a.— In urma unor cons­tatuți­i ce s'au ținut la ședințele cluburilor liberal și averescen s’a hotărât să se depună listele de candidați pentru Cameră și Senat. E­i un grup impoz­it de ce­tățeni în frunte cu d-nii Șlef­in Theodorescu și dr. I. B­ră­­u au depus la Timunal lista libe­rală a candid­ațl­or pentru Ca­meră . St­at. Lista era astfel compusă: La Cameră: D-nii Manolescu-Strun­­gu Șt. Theodorescu, dr. I. Bă­­darâu, loa n Pârvu, l­ a Sena): d-nii I. Hălăncescu, General S­pina. Tot ori s’a depus și lista a­­verescană. Ea este a­sfel com­pusă : La Cameră C. Jornescu, I. Calvocarescu, V. Vârgolici, C. Roiu, Senat: Gh. I. Costan­­dache. Toți fruntașii organizațiilor po­litice din localitate vor pleca Du­minică in județ, In propaganda electora é. Informații — Dl. Colonel R "an­ va fi transferat ca ajutor de coman­dant al Brigazei de Jandarmi din Iași, al cărei comandant ră­mâne a fi dl. Colonel ttâlănescu comandantul reg. 4 jandarmi a cărui numire de prefect in Ar­adul a fost revocată. — D. C. Marinoiu, prefect de­legat al județului Iași și-a luat ori dimineață postul in pri­mire. După-amiază, d. prefect a a­­vut o­­­ conferință administrativă la care au­­ participat toți pre­torii și d. comandant al compa­niei de jandarmi a județului.­­ Dl. Georgescu, consilier a­­gricol cu delegație al județului Iași a fost retrimis la vechiu­l post, urmând ca afacerile consi­deratului să le gireze d. inspec­tor Ardea. — Se dă ca sigură numirea d-lui N. Bastachi ca consilier a­­gricol al Județului Vaslui. — Prefect de poliție al orașu­lui Iași a fost numit dl. Dimi­­triu, fost director al aceleiași instituții. Dl. Cloj a fost numit director al prefecturei de poliție.­­ D. C. Stamboliu, inspecto­rul șef al Regionalei școlare Iași s’a reântors eri din Capitală, unde și-a prezentat demisia din postul de inspector. D. Ministru­l a respins-o, in­­vitându-l să se reântoarcă la Iași, pentru continuarea condu­­cerei inspectoratului. Duminică 12 și Luni 13 iunie, — Rusaliile — se va chema pentru tuberculoși. Sânt zile alese de mulți ani și cari au rămas consacrate acestui scop. Societatea pentru profilaxia tuberculozei, filiala Iași face un călduros ap­ă către publicul eșan, rugându-l sâ-și dea o­­bolul după putere, și să primească cu bunătate pe tinerii și tinerele—in majoritate studenți și studente în medicină— cari au acceptat să se jertfească solicitând un mic ajutor de la fiecare cetățean conștient de importanța operei pe care o a­­jută. Pe sceptici, pe neîncrezători, pe toți acei ce mdar ce se face cu banii adunați din atâtea diete ?“ întreabă îi ru­găm să treacă în str. Universității ca să vadă clădirea noului Dispensar pe care, după o stăruitoare perseverență de șapte ani, societatea a reușit să o ridice. In această clădire fiecare ieșan a pus cel puțin o cărămidă. Și dacă mai dă încă, va ajuta societăței să desăvâr­șească Dispensarul (mobilier, radiografie, laborator, etc.) și va avea satisfacțiunea de a se mândri în Iași cu cel din­­tăia Dispensar model din țară. Dați din prisosul vostru un ban pentru tuberculoși. Dați-l cu inimă bună­­ de bas răgușit, că ne va vorbi de retorică și poezie. Sfâșie cu săgețile iron­ei elementele tra­­dițional-constitutive ale retoricei: Exodiul, cu caplan­o benevolen­­tiae, Introducerea, Narațiunea și în sfârșit Perorație, cu năzuinți de impresionare. Și ne spune că toate acestea, fără ceea ce se numește fond și talent, ade­văr și dreptate,­­sunt vasul gol al unui continut ce lipsește. Abordând poezia, ne învede­rează că omenirea, în ascensiu­nea ei anevoiasa, s’a complăcut prea multă vreme în minciunile practice, că abia se deprinde cu realitățile istorice și că tre­bue să cadă spre metodele ri­guros controlate ale șt­inței. In capul profesorului germina de pe atunci vasta operă de eru­diție filologică pe care abia în anii bătrânețe­ a dăruit-o țârei. ns anunța hazul scriitorului de mai târziu. Și alții și alte cărora le-am perdut arma, după cum și ei au perdut-o pe a mea. Burtă își începe cursul inițiân­­du ne în limba greacă. După ce ne spune alfabetul, J ne vorbește de diftongi, arâtându-ne că gre­cii vechi pronunțau diftongii în alt fel decât cei de azi. Burlă era dintre heleniștii care nu admi­teau ca textele lui Homer și He­­rodot să fie citite cu rostirea plăcinteriior din Janina. Și ca să-și susțină punctul de vedere ne dădu drept exemplu diftongul alfa-ipsilon care, după rostirea veche, trebue citit au, pe când cei de azi îl rostesc au. Cu ac­centul lui ciudat, Burlă argumen­tă astfel : 0 — Ei, demnilor, nici un grec al antichităței n’a bine­voit să trăiască până azi, să ne spună el cum­ se rostește diftongul alfa-ipsilon. Dar în lipsă de oameni, sunt alte animale care pot face mărturie. Xenophon în „Anabasis“ ne spune că la tre­cerea armatei sale în­tr'un loc, câinii au iatrat scoțând strigătul pe care el, Xenophon, îl expri­mă prin diftongul alfa-ipsilon. Or, demnilor, dacă oamenii, schimbăcioși în toate, își s­chim­­bâ și vocabularul și felul de rostire a cuvintelor, câinii sta­tornici în ale lor, nu latră nici­odată ao, au, ci au au. Un zâ­mbet îmi flutură pe bu­ze. Burlă îl observă și ’mi stri­ga : — Dumneata de colo, cu na­sul mare, ce rânjești ? Mă scol, dar fac din gură, — Spune ; de ce ai rânjit ? Zi­ce ai de zis ! — Zic că și câinii și-au schim­bat rostirea. Ei latră azi, ham, ham! Un râs formidabil în toată clasa. Burta zâmbește și el. — Să nu fi obraznic, mă do­jenește el cu vocea mulata. Un gând groaznic îmi trece prin minte: să nu se strice târ­gul încheiat cu tata. * După lecția de greacă, cea de român», Profesorul Al. F­li­pide, Prichindel, cu ochelari de miop și mustață de arnăut, n­­­rostește, cu o voce cavernoasă . " Și așa, zi cu zi, ni se perin­dau profesorii, cu etrevie sa­­cerdotică, atingând, ca niște meșteri—acordori, clapele unor suflete în vibrare, dar nu foaie cu rezonantă prelungită,­­ț­ ■ Mare bucurie altpre«m că soarta mă învrednicise să stau în laboratoriul de cultură al li­ceului din Iași. Dar într’o zi, la o lună după începerea anului școlar, un co­leg, Auerbach—mori de mult, să nu’l ierte­­ Dumnezeu — mă în­treba : — Mergi, de seară, cu mine, la întrunirea publică a Opozi­ției ? S. GROSMAN (Va urme). — Expoziția de caligrafie, de­sen, lucru manual și țesut de la Școala Normală de fete „Mihail Sturza“ va fi deschisă in zilele de 12, 13, 14 și 15 Iunie a. c., intre orele 9—12 și 4—7. Obiectele lucrate se vând în folosul Comitetului școlar. * A­V­O­CAT UI 1». V.Frățiță s'a mutat in casa sa din str. da V. Conta 18. AÜSSS11 Aci minerală naturală de IZVOARELE statului francez Celestins — Gule, Gravele Diabet, Artritism, Grandu­le — Boli de Picaj Hopital — Boli de stomac. Sare Vich­y-Etat pentru a se prepara singur apa alcalină digestivă- Pastile Vichy-IStat după masă ușurează digestiunee A SE FERI DE IMITAȚIUN1 Proprietari, industriași, antre­prenori și instituțiuni CUMPĂRAȚI ULEIURI, LACURI, VOPSELE garantate cu — PREȚUR EFTINE — numai la VECHEA VOPSELARIE de încredere li A. p ^ U iv** Casa fondată în anul 1880 M. Ghelberg și P . Colin Str. Cucu No.­­2s La o cantitate de 50 KGB. ULEIU crud trimitem la __________rlimiciliu CAZANUL Dintru FIERT 1251 Banca de­ Credit și Industrie SOCIETATE ANONIMA Capital social Lei 15.000.000 Deplin vărsat „ 7.SOC.OOOJ Sediul: Iași, str. Ștefan cel Mare . Adresa telegrafică: „CREDIT BANCA* Face orice fel de operațiuni de Bancă. Desch­de Conturi Curente. Primește depozite spre fructificare la vedere și pe termen Scontează cambii, titluri eșite la sorți, cupoane și mandate Primește pa­ ite spre încasare și efectuează plăți în condițiuni avantajoase. Primește efecte in depozit și sume în Cont­ curent. Acordă împrumutul­ pe gaj comercial și pe depozite de mărfuri.­­ Serviciu special pentru Cassa de Economii. 22806-5 AP­AR­AȚI VA­­ AVUTUL DÂND PENTRU POMPERI! Te culci sărac Te scoli bogat dacă ai cumpărat un bilet pentru Loteria Pompierilor Sunt 20 câștiguri in valoare de Soo.ooo Iei Costul unui bilet de 50 numere este 100 lei Sidon­* la Cinema Specta­orid rămâne uimit de proporțiile uriașe cari s’au dat acestei realizări, clasată cea din­tâi din toate producțiile cinema­tografice până’n prezent. AVOCATUL N. LATEȘ și-a mutat biroul In strada Lă­­pușneanu No. 6, etaj T. Consult. 9-10 dim. și 7-8 jum. seara. 22950-10 Dr. S. Dulbergher După o practică de 33 ani în­­ pirntele din străinătate și din țară fost asistent de clinică, specialist în boli de femei, medicină internă , în noul tratatam­ent cu băi de lumină, eficace pentru următoarele boli:­­ Reumatismus, Ischias, Gută, Diabet, Astmă, Nefrită,Bronschită Nevralgie, Artritele, dureri de stomac și intestine, Anemie, O­­besitate, Tuberculoză, Pleurezie, Arterioscleroză, Siphilis, Scrotu­­l01.5. Malaria, boli nervoase și impotenză. Pentru săraci gratis de la 9-10 a. m. Atestatele persoanelor mar­cante vindecate stau la dispozi­ția clienților. Consulta­ luni de la 10—12 și 4—8, Str. Costachi Negri No. 10. 19355 — Ecouri. — Luni 13 Iunie (Sfânta Treime), va avea loc în­trâliirea tuturor funcționerior publici din Iași in sala Cinema- Elisabeta ora 10 precis. Reamintim că la această întrunire se va hotăra înființarea unei sucursale a Băncii salaria­ților publici, pentru împrumuturi, asigurări și construiri de locu­ințe. 3x — Joi 16 iunie 1927 ora 8 și trei sferturi seara are loc la Teatrul Național, producția cla­sei de declamație a doamnei Agatha Bârsescu. INGINER electroteh­nic cu practică cunoscând perfect ro­mânește, deșirabil și germana se caută pentru imediat. Oferte cu copii, certificate sau referințe a­­dresați AEG Cernăuți. 22981—2 N DE VANZARE trăsură cau­ciuc, cu doi cai, totul in bună stare. A se adresa Dr. Irimescu, str. Buzdugan 3 Iași. * 22983-3 CU,* LA ANTREPOZITELE ::RÂȘC­AN­U :: din strada Uzinei (lângă Uzina Electrică) s'au pus în vânzare Lemne de foc , de cea mai bună calitate cu pre­țuri avantajoase. * Se predau lemnele și la do­miciliu garantând greutatea. A se adresa verbal sau în scris la dl. Norbert „Ostersetzer Str. Stroescu 12 între 8—9 dim. _______ 22962—10 Cabina­ Delir G. IUCER-BROM Diplomata Universități din­­ Odessa ^ * execută orice lucrări in arta dentară. Consult. 9-12 a. m și 3-6 p. m. Strada Ștefan cel Mare No. 6 (ca­nele Kahane), -

Next