Lumea, iulie-septembrie 1927 (Anul 10, nr. 2666-2745)

1927-07-22 / nr. 2685

ü if.i­ i fjf- ' Moartea Regelui FERDINAND I Două mari războae a purtat Regele Ferdinand. Pe anul care era și al țârii, l’a dus la bun sfârșit. Cel de al doilea, al sau personal, L’a purtat cu acelaș stoicism și a cedat numai­­ după ce a simțit că Și-a făcut toată datoria, către ai săi și fari. Intr’adevăr, n’a refuzat a suporta nici una din r­incercă­­­rile la care a fost supus de medici și știință, deși, uneori du­rerile și chinurile boalei, poate, l-ar fi putut fi curmate mai ușor altfel... Dar a înțeles ca și In boala neiertătoare să facă do­vadă de eroism, plătind cu suferințele Lui prelungite un ultim omagiu tarii pentru care a luptat, biruit și murit glorios. Regele Ferdinand a murit — dacă ținem samă de buletinul ultim. Nu poate muri, Regele care și-a asigurat nemurirea și Și-a împlântat figura în inimile celor 18 milioane de locuitori. Pentru a fi cât mai mult In spiritul acestui mare Voevod, strigăm: " ij Regele a murit» Trânsască Regrete ! Comunicatul Oficial Ca o urmare a afecțiunei de care M. S. Regele suferea de mai înainte și în urma bronh­o­­pneumoniei suferite, starea ge­­nerală a M. S. a declinat con­tinu. Inaperent, anemia și greu­tatea respiratorie au îngreuiat mult situația.­­I­n noaptea de 20 iulie 1927 stare de colaps la în urma căreia M. S. și-a dat sfârșitul în Primul Rege al României întregite a încetat din via­ță. O boală crudă L-a ră­piti punând capăt celei mai glorioase domnii în care s'a întruchipat visul tuturor românilor. „Urcând treptele Tronu­lui, Regele Ferdinand a fă­găduit că va fi bun român. Domnia Lui a dovedit că și-a îndeplinit cu prisosin­ță promisiunea solemnă. Plângem nemângâiați moartea celui mai mare Rege al României un­te. „ Dealungul veacurilor românii nu vor uita că ti a foct jertfă pe care Regele Ferdinand să nu o fi făcut pentru Țara. „Neclintiți și înțelegători ai spiritului Marelui Rege care a pus bazele întregirei brețele M. S. Reginei Maria, fi­ind față doctorul Mamalea și sora de caritate Anekeid. Pana in ultimul moment M. S. și-a păstrat intreaga conștiință și a expirat fără dureri. Ultim­ele sale cuvinte adresate M. S. Reginei Maria care-L sus­ținea, au fost: — .M. simt foarte slăbite neamului, să căutăm a de­săvârși opera Marelui Re­ge prin dreptate, putere și liniște. „Nu putem fi credincioși marelui Său gând strânși uniți In jurul de­cât Tro­nului pentru liniștea și pro­pășirea Patriei. „Ca neclintit devotament pentru Dinastie și Consti­tuție și respect față de le­gile Țorei, să înconjurăm cu dragoste și încredere pe Regele Mihai­­ și să încor­dăm toate puterile pentru asigurarea viitorului stră­lucit al României întregite, azi așa de greu încercată . Semnează d. Ioan Brătianu și ceilalți mem­brii ai guvernului. mini strii An­­aii Telegrammale guvernului adre­sați membrilor familiai regale Către Maj­estatea Sa,­Regina, văduvă, Mar­ea Marea durere a M. V. și a familiei regale pricinuită, de moartea Regelui Ferdinand— pri­mul Rege care a realizat năzu­ințele poporului român— e îm­părtășită de tot neamul româ­nesc. Recunoștiința Țării ce a știut să și-o asigure ,și dragostea po­porului care i-a în­credințat des­tinele, să fie pemtru M. V. pe care nici dragostea poporului, nici istoria neamului n’o vor despărți de faptele Mareluii Rege —o slabă mângăere pentru ma­­rile dureri ce le suportați. Strânși uni­i în jurul Dinastiei, poporul român adunat în jurul Regelui Mihai I, pe care M. Voastră îl va ocroti, continuând opera atât de vrednică a Regelui Ferdinand I, vă roagă să primiți expresiunea re­cunoscătoare a dragostei sale și a nețărmultului său devota­ment. Semnează primul ministru, apoi ceilalți miniștrii. 'Ordonanțele Comandamentului Consulul­ui Armată No. 1 l „Localurile, sălile de specta­col și cinematografele vor fi în­chise până la nouă dispozițîuni. Bodegele și Restaurantele nu vor putea fi deschise decât pâ­nă la ora 24. Sunt înterzise mu­zica și dansurile in localurile publice. In afară de procesiunile doliu, orice alte manifus­ații de și ab­upamente sunt interzise. A doua ordonanță se referă la prohibe­rea tuturor știrilor falșe și tendențioase care ar tulbura liniștea și ordinea publică. Intr’un caz sau adus contra­­venienții vor fi judecați după co­dul justiției militare. D­epași­­rea furSns­ăntului ÄegreÄ felin fals*­l­ Ca­­mierelor Eri la ora 4 jum. A. 3. R. Princepe de Nicolae împreună cu membrii Regenței vor depune jurământul în­­ ședință solemnă a Camerelor reușite în fața Mitro­politului Pimen­ al Moldovei. Unde va fi inm­or­­mântat Suveranei Corpul neînsuflețit al Suvera­nului va fi adus Joi la piravnz în Capitală și va expus la­ Palatul Cotroceni.»In acest scop, toții mi- Ydslrli vor­ fi J­oi, di­m­infe­ață­­ la* Si- Wia. r­ înhumarea*­ $uve$sm«i­aij va a* Sâmbătă m tCurirea de *€ 8 ÎOC Argeș, Către A. S R. Elena mamă „In clipele solemne in care augustul fiu al Alteței Voa­stre Regale, prin grația lui Dumnezeu și a Voinței Nați­onale a devenit Rege, gân­durile unui neam întreg se îndreaptă spre El cu speran­ța și încrederea că-i va fi dat să desăvârșească opera realizată cu atâta glorie de înfăptuitorul României Unite. „Alteța Voastră în dragostea poporului va găsi ce L înconjoară, reazim­ul trebuin­cios pentru a câlâuzi pe tâ­nărul Rege, a cărui v­ața e nedespărțită mâniei Mari de viitorul Rc mOWEÂ Viața și marile fapte ale Regelui Ferdinand I M. S. REGELE FERDINAND I Sire avea s»e tron.— 2S Sentes Trcfo- 10*4 In urma încetării d­e viață Marelui nostru Rege Carol I, în a diminieța zilei da 27 Septembrie 1914, s’a urcat pe tron pele Moștenitor Ferdinand, Princi­de­­punând ju­ământul în sala Adu­nării Deputaților în fața repre­zentanților națiunii. Prima procla­mții-adtulte Regele Ferdinand I a cetit ur­mătoarea proclamațiune: „Chemat prin grația lui Dum­nezeu și voința națională urmașul Mirelui înlem­ecTr­a ** ce mi-a lăsat ca sfântă simțământul de iubire moștenire și dință al unui întreg popor, c re­gă­sesc în dragostea neam, puterea de a neam pentru păși fără șovăire spre îndeplinirea marei dar grelei mele sarcini. P­lda a­­celuia pa care-1 plângem toți ca pe un părinte și convingerea că __r­ rl­ir’n nomiplală nrm­ă­numai printr’o neîncetată propu­n­ie se poate asigura viața traini­că a unui popor, îMi va fi călăuză în sforțările Mele jertfi întreaga muncă spre e­­i a vieței pentru desvoltarea puterilor a­­cestui Stat. In îndeplinirea acestei me­l­e datorii pe care o îmbrățișez C o neclintită dragoste, stă cea mai dulce mulțumire ce o pot do­bândi printr’ânsa, educ și cel mai adânc prinos de recuno­ștință Acelai , a cărui amintire este cea mai scumpă legătură» între tară și casa mea. In rodnica domnie, care face mândria istoriei noastre, primul rege al Rmâniei a fost cel mai puternic sprijin în unirea tuturor românilor în jurul tronu­lui, c­i de câte ori împrejurări mari impuneau această datorie. Sunt sigur că însuflețiți de ace­laș înalt patriotism românii vor ști și în viitor să dea tronului și țărei unirea în cugetare și acțiune, care este singura chhe­­zășie a unei sănătoase propășiri naționale. Dumnezeu, care după atâtea t­re’e încercări a bine—cuvântat munca acelora cari s’au devotat binelui acestui neam, nu va lăsa să scadă ceea ca cu atâta trudă s’a clădit și va ocroti cu dra­goste pentru acest popor, munca fără preget ce sunt hotă­rt ca bun român și rege să închin iu­bitei mele țări*. Desi îSirsUin­ cu­vântare fn Par­lamentul faicul Cea dintâi cuvântare în cali­tate de Principe Moșteni­or și senator a ținut-o Principele Fer­­dinand la 9 Mai 1889 în aduna­rea Senatului. Principele Ferdinand tratând despre regimul monarh repre­zentativ a spus: „Regimul monarhic reprezen­tativ — negreșit cea mai bună formă de guvern, căci dă popo­rului toate garanțiile—cere totuș de la Suveranul ,care voește să-l aplice cu sinceritate, o mare încercare și o cunoștință desă­vârșită a întocmirilor și oame­nilor țării. „Voi contopi astfel existența țării cu a mea; în mine veți gă­si un coleg mândru de a con­lucra la tot ce va da tărie strălucire patriei noastre neatâr­și­nate”. Proclamațiunga ad­resaită țârii de primul regre! al României l Îintropite „Cu adâncă emoțiune primesc în chip solemn această co­roană moștenită de la neuita­tul și înțeleptul Meu ca un simbol al vitejiei Unchiu, româ­nești și a unirii dintre Domn și Țară. Până de strălucire s’a așezat acum 41 de ani pe capul pri­mului Rege al României, după războiul de independență și proclamarea regatului. Atotputernicul ne-a nicit s’o vedem și mai învred­stn­­­i­­cită astăzi, când, in urma gre­lelor lupte purtate de întreaga suflare românească, ea simbolizează îndeplinirea acelui mare și sfânt dar secular, unirea stu­­turor țarilor lo­cuite de Români „Dea Domnul ca acea­sta coroană împreună cu acea a scumpei Mele Soții și vrednică tovarășă de muncă și suferința pentru binele obștesc, să încunu­neze din neam în neam pa iubiții noștrii urmași in» tr’o Românie p­ururea glo­rioasă și fericită. „Sus Inimii. ! Și să glă­suim­­ după chipul strămoși­lor : „Aceasta es­’e ziua pe care a p făcut-o Domnul să ne bucurăm și să ne în­veselim întrânsa, și unii pre a­ții să ne îmbrățișăm, să zicem­­ fraților și celor ce ne urăsc pre noi —• să criăm foaie pentru sfânta Unire­. Așa să fie. Biografia Regelui Ferdinand I. Marele Rege Ferdinand I,—fiul Principelui Leopold de Hohenzolern și nepot de frate al Regelui Carol I al României, a văzut! imina­ției la 24 August 1865. Cursul primar l-a făcut în fam­lie având ca profe­sori 2 din reputații dascăli din Tassel­­dorff. Cursurile liceale le-a urmat la ve­chiul liceu din acelaș oraș. Iubitor al clasicismului, a frecventat facultățile de litere, filozofie și drept de la universitățile din Leipzig și Tubingen. Pregătirea militară și-a desăvărșit-o la academia militară din Cassel. Stagiul militar la regimentul 1 din l-a făcut garda imperială din Postdam, a­­vând gradul de sublocote­­nent. P­rincipe de România La 20 Noembrie 1880, Regele Carpul I propunând Principelui Leopold de Hohenzollern să fie Moștenitorul Tronului României, acesta a refuzat propunerea Au­gustului său unchiu. In urma acestui refuz, Regele Carol a făcut­­ identica propu­­nere Principelui Wilhelm—fra­tele Principelui Ferdinand—dar și acesta a refuzat. Regele Ca­rol aduce atunci !n țară, în pri­măvara anului 1882, adică acum 45 de ani, la Palatul din Bucu­rești, pe tânărul Principe Fer­dinand. Principele, trăind în atmosfera fruntașilor țării, printre care ci­tăm : Mihalache Kogălniceanu, Hașdeu, Vasile Alecsandri, ge­neral N&sturaș, Alexandru Laho­­vari, Petre Carp, Dimitrie Sturdza, și alți fruntași ai vieții noastre culturale și politice,—s'a atașat sufletește de neamul nostru. Pasionat vânător, în pe­regri­nările făcute în munții noștr­i ca și în regiunea șesurilor Moldo­vei și ale Oltului, a cunoscut fizionomia vieții poporului nostru trăitor la țară. Bătrânul cărturar și profesor Vasile Tânn de la Liceul Lazăr începând cu gramatica elemen­tară a lui S ragen, Ta inițiat în cunoașterea limbei românești. Invertind cu multă ușurință limba literară ca și a vechilor cronicari, a reușit să ințeleagă subtilitățile graiului nos­ru po­pular ca și frumusețile cla­si­c ale inovatorului prozator Ale­xandru Odobescu. Dacă în vor­bire n’a reușit s’atungă perfec­țiunea, în schimb a evut darul nnăscut de a înțelege geniul lim­­bei noastre. Cucerit de perseg’ul țării ca și de însușirile poporului nostru blând și ospitalier, s’a deprins după câteva luni cu atmosfera patriarhală a regatului de la gu­rile Dunării. Bătrânul Hașdau a povestit că Principele Per­dir­and într’o ex­cursie îăd­ită cu m­ chiaj sau în munții­­ Buștenilor, întrebat de Regele Carol dacă s'a decis să-l moștenească, tânărul Prin­cipe după ce a privit câteva clipe î­n och­i bătrânului s’a a~ plecat și prinzându-i mâna să­­­"'Andat-o s-a apus în limba ger­„Rămân pet.La toată­ viața la ordinele și dispoziția Mejestății Voastre­, Principele Ferdinand devine Moștenitorul prezumtiv al Coroa­nei Ro­mâniei în ziua de 18 Mar­­te 1889. Faptele glorioase ale Regelui Ferdinand I sunt vii în amintirea tuturor Românilor. A ia enumera ar însemna să impietăm asupra cunoștințelor și celor mai mo­dest, dintre locuitorii acestei țări» a. m. Statele străine repre­zentate la înmormân­tarea Suveranului Principele Wilhelm de Ho­­henzollern, fratele Regelui Fer­dinand va sosi mâne la Capi­­tală. Ducele de York va repre­zenta Anglia la înmormântarea Regelui Ferdinand; Mareșalul Foch, Franța; Ducele de Aosta, Italia; Prințul Ciril, Bulgoria, iar Regele Alexandru Iugoslavia. Jurământul armatei din Iaș­­ i. General Zadik, co­mandantul Corpului IV Ar­mata a jurat o z­i după masă, credință noului Rege. D’sa a primit jurâmântul ofițerilor superiori și șefi­lor de unități iar apoi al trupelor din garnizoană. Telegrama guvernului Către M. S. Regina Maria a Iugoslaviei „Cu frunțile plecate în fața sicriului în care se odih­­ește părintele Vostru, Marele Rege al Țarei noastre, po­etul ro­mân vă ro­ga sa primiți ca o slaba m­ângâere în m­area durere ce ați încercat, expre­siunea respectuosului nostru devotament. 1 > zi- 1

Next