Lumea, iulie-septembrie 1927 (Anul 10, nr. 2666-2745)
1927-07-22 / nr. 2685
ü if.i i fjf- ' Moartea Regelui FERDINAND I Două mari războae a purtat Regele Ferdinand. Pe anul care era și al țârii, l’a dus la bun sfârșit. Cel de al doilea, al sau personal, L’a purtat cu acelaș stoicism și a cedat numai după ce a simțit că Și-a făcut toată datoria, către ai săi și fari. Intr’adevăr, n’a refuzat a suporta nici una din rincercările la care a fost supus de medici și știință, deși, uneori durerile și chinurile boalei, poate, l-ar fi putut fi curmate mai ușor altfel... Dar a înțeles ca și In boala neiertătoare să facă dovadă de eroism, plătind cu suferințele Lui prelungite un ultim omagiu tarii pentru care a luptat, biruit și murit glorios. Regele Ferdinand a murit — dacă ținem samă de buletinul ultim. Nu poate muri, Regele care și-a asigurat nemurirea și Și-a împlântat figura în inimile celor 18 milioane de locuitori. Pentru a fi cât mai mult In spiritul acestui mare Voevod, strigăm: " ij Regele a murit» Trânsască Regrete ! Comunicatul Oficial Ca o urmare a afecțiunei de care M. S. Regele suferea de mai înainte și în urma bronhopneumoniei suferite, starea generală a M. S. a declinat continu. Inaperent, anemia și greutatea respiratorie au îngreuiat mult situația.In noaptea de 20 iulie 1927 stare de colaps la în urma căreia M. S. și-a dat sfârșitul în Primul Rege al României întregite a încetat din viață. O boală crudă L-a răpiti punând capăt celei mai glorioase domnii în care s'a întruchipat visul tuturor românilor. „Urcând treptele Tronului, Regele Ferdinand a făgăduit că va fi bun român. Domnia Lui a dovedit că și-a îndeplinit cu prisosință promisiunea solemnă. Plângem nemângâiați moartea celui mai mare Rege al României unte. „ Dealungul veacurilor românii nu vor uita că ti a foct jertfă pe care Regele Ferdinand să nu o fi făcut pentru Țara. „Neclintiți și înțelegători ai spiritului Marelui Rege care a pus bazele întregirei brețele M. S. Reginei Maria, fiind față doctorul Mamalea și sora de caritate Anekeid. Pana in ultimul moment M. S. și-a păstrat intreaga conștiință și a expirat fără dureri. Ultimele sale cuvinte adresate M. S. Reginei Maria care-L susținea, au fost: — .M. simt foarte slăbite neamului, să căutăm a desăvârși opera Marelui Rege prin dreptate, putere și liniște. „Nu putem fi credincioși marelui Său gând strânși uniți In jurul decât Tronului pentru liniștea și propășirea Patriei. „Ca neclintit devotament pentru Dinastie și Constituție și respect față de legile Țorei, să înconjurăm cu dragoste și încredere pe Regele Mihai și să încordăm toate puterile pentru asigurarea viitorului strălucit al României întregite, azi așa de greu încercată . Semnează d. Ioan Brătianu și ceilalți membrii ai guvernului. mini strii Anaii Telegrammale guvernului adresați membrilor familiai regale Către Majestatea Sa,Regina, văduvă, Marea Marea durere a M. V. și a familiei regale pricinuită, de moartea Regelui Ferdinand— primul Rege care a realizat năzuințele poporului român— e împărtășită de tot neamul românesc. Recunoștiința Țării ce a știut să și-o asigure ,și dragostea poporului care i-a încredințat destinele, să fie pemtru M. V. pe care nici dragostea poporului, nici istoria neamului n’o vor despărți de faptele Mareluii Rege —o slabă mângăere pentru marile dureri ce le suportați. Strânși unii în jurul Dinastiei, poporul român adunat în jurul Regelui Mihai I, pe care M. Voastră îl va ocroti, continuând opera atât de vrednică a Regelui Ferdinand I, vă roagă să primiți expresiunea recunoscătoare a dragostei sale și a nețărmultului său devotament. Semnează primul ministru, apoi ceilalți miniștrii. 'Ordonanțele Comandamentului Consulului Armată No. 1 l „Localurile, sălile de spectacol și cinematografele vor fi închise până la nouă dispozițîuni. Bodegele și Restaurantele nu vor putea fi deschise decât până la ora 24. Sunt înterzise muzica și dansurile in localurile publice. In afară de procesiunile doliu, orice alte manifusații de și abupamente sunt interzise. A doua ordonanță se referă la prohiberea tuturor știrilor falșe și tendențioase care ar tulbura liniștea și ordinea publică. Intr’un caz sau adus contravenienții vor fi judecați după codul justiției militare. Depașirea furSnsăntului ÄegreÄ felin fals*l Camierelor Eri la ora 4 jum. A. 3. R. Princepe de Nicolae împreună cu membrii Regenței vor depune jurământul în ședință solemnă a Camerelor reușite în fața Mitropolitului Pimen al Moldovei. Unde va fi inmormântat Suveranei Corpul neînsuflețit al Suveranului va fi adus Joi la piravnz în Capitală și va expus la Palatul Cotroceni.»In acest scop, toții mi- Ydslrli vor fi Joi, diminfeață la* Si- Wia. r înhumarea* $uve$sm«iaij va a* Sâmbătă m tCurirea de *€ 8 ÎOC Argeș, Către A. S R. Elena mamă „In clipele solemne in care augustul fiu al Alteței Voastre Regale, prin grația lui Dumnezeu și a Voinței Naționale a devenit Rege, gândurile unui neam întreg se îndreaptă spre El cu speranța și încrederea că-i va fi dat să desăvârșească opera realizată cu atâta glorie de înfăptuitorul României Unite. „Alteța Voastră în dragostea poporului va găsi ce L înconjoară, reazimul trebuincios pentru a câlâuzi pe tânărul Rege, a cărui vața e nedespărțită mâniei Mari de viitorul Rc mOWEÂ Viața și marile fapte ale Regelui Ferdinand I M. S. REGELE FERDINAND I Sire avea s»e tron.— 2S Sentes Trcfo- 10*4 In urma încetării de viață Marelui nostru Rege Carol I, în a diminieța zilei da 27 Septembrie 1914, s’a urcat pe tron pele Moștenitor Ferdinand, Princidepunând juământul în sala Adunării Deputaților în fața reprezentanților națiunii. Prima proclamții-adtulte Regele Ferdinand I a cetit următoarea proclamațiune: „Chemat prin grația lui Dumnezeu și voința națională urmașul Mirelui înlemecTra ** ce mi-a lăsat ca sfântă simțământul de iubire moștenire și dință al unui întreg popor, c regăsesc în dragostea neam, puterea de a neam pentru păși fără șovăire spre îndeplinirea marei dar grelei mele sarcini. Plda aceluia pa care-1 plângem toți ca pe un părinte și convingerea că __r rlir’n nomiplală nrmănumai printr’o neîncetată propunie se poate asigura viața trainică a unui popor, îMi va fi călăuză în sforțările Mele jertfi întreaga muncă spre ei a vieței pentru desvoltarea puterilor acestui Stat. In îndeplinirea acestei mele datorii pe care o îmbrățișez C o neclintită dragoste, stă cea mai dulce mulțumire ce o pot dobândi printr’ânsa, educ și cel mai adânc prinos de recunoștință Acelai , a cărui amintire este cea mai scumpă legătură» între tară și casa mea. In rodnica domnie, care face mândria istoriei noastre, primul rege al Rmâniei a fost cel mai puternic sprijin în unirea tuturor românilor în jurul tronului, ci de câte ori împrejurări mari impuneau această datorie. Sunt sigur că însuflețiți de acelaș înalt patriotism românii vor ști și în viitor să dea tronului și țărei unirea în cugetare și acțiune, care este singura chhezășie a unei sănătoase propășiri naționale. Dumnezeu, care după atâtea tre’e încercări a bine—cuvântat munca acelora cari s’au devotat binelui acestui neam, nu va lăsa să scadă ceea ca cu atâta trudă s’a clădit și va ocroti cu dragoste pentru acest popor, munca fără preget ce sunt hotărt ca bun român și rege să închin iubitei mele țări*. Desi îSirsUin cuvântare fn Parlamentul faicul Cea dintâi cuvântare în calitate de Principe Moștenior și senator a ținut-o Principele Ferdinand la 9 Mai 1889 în adunarea Senatului. Principele Ferdinand tratând despre regimul monarh reprezentativ a spus: „Regimul monarhic reprezentativ — negreșit cea mai bună formă de guvern, căci dă poporului toate garanțiile—cere totuș de la Suveranul ,care voește să-l aplice cu sinceritate, o mare încercare și o cunoștință desăvârșită a întocmirilor și oamenilor țării. „Voi contopi astfel existența țării cu a mea; în mine veți găsi un coleg mândru de a conlucra la tot ce va da tărie strălucire patriei noastre neatârșinate”. Proclamațiunga adresaită țârii de primul regre! al României l Îintropite „Cu adâncă emoțiune primesc în chip solemn această coroană moștenită de la neuitatul și înțeleptul Meu ca un simbol al vitejiei Unchiu, românești și a unirii dintre Domn și Țară. Până de strălucire s’a așezat acum 41 de ani pe capul primului Rege al României, după războiul de independență și proclamarea regatului. Atotputernicul ne-a nicit s’o vedem și mai învredstnicită astăzi, când, in urma grelelor lupte purtate de întreaga suflare românească, ea simbolizează îndeplinirea acelui mare și sfânt dar secular, unirea stuturor țarilor locuite de Români „Dea Domnul ca aceasta coroană împreună cu acea a scumpei Mele Soții și vrednică tovarășă de muncă și suferința pentru binele obștesc, să încununeze din neam în neam pa iubiții noștrii urmași in» tr’o Românie pururea glorioasă și fericită. „Sus Inimii. ! Și să glăsuim după chipul strămoșilor : „Aceasta es’e ziua pe care a p făcut-o Domnul să ne bucurăm și să ne înveselim întrânsa, și unii pre ații să ne îmbrățișăm, să zicem fraților și celor ce ne urăsc pre noi —• să criăm foaie pentru sfânta Unire. Așa să fie. Biografia Regelui Ferdinand I. Marele Rege Ferdinand I,—fiul Principelui Leopold de Hohenzolern și nepot de frate al Regelui Carol I al României, a văzut! iminației la 24 August 1865. Cursul primar l-a făcut în famlie având ca profesori 2 din reputații dascăli din Tasseldorff. Cursurile liceale le-a urmat la vechiul liceu din acelaș oraș. Iubitor al clasicismului, a frecventat facultățile de litere, filozofie și drept de la universitățile din Leipzig și Tubingen. Pregătirea militară și-a desăvărșit-o la academia militară din Cassel. Stagiul militar la regimentul 1 din l-a făcut garda imperială din Postdam, având gradul de sublocotenent. Principe de România La 20 Noembrie 1880, Regele Carpul I propunând Principelui Leopold de Hohenzollern să fie Moștenitorul Tronului României, acesta a refuzat propunerea Augustului său unchiu. In urma acestui refuz, Regele Carol a făcut identica propunere Principelui Wilhelm—fratele Principelui Ferdinand—dar și acesta a refuzat. Regele Carol aduce atunci !n țară, în primăvara anului 1882, adică acum 45 de ani, la Palatul din București, pe tânărul Principe Ferdinand. Principele, trăind în atmosfera fruntașilor țării, printre care cităm : Mihalache Kogălniceanu, Hașdeu, Vasile Alecsandri, general N&sturaș, Alexandru Lahovari, Petre Carp, Dimitrie Sturdza, și alți fruntași ai vieții noastre culturale și politice,—s'a atașat sufletește de neamul nostru. Pasionat vânător, în peregrinările făcute în munții noștri ca și în regiunea șesurilor Moldovei și ale Oltului, a cunoscut fizionomia vieții poporului nostru trăitor la țară. Bătrânul cărturar și profesor Vasile Tânn de la Liceul Lazăr începând cu gramatica elementară a lui S ragen, Ta inițiat în cunoașterea limbei românești. Invertind cu multă ușurință limba literară ca și a vechilor cronicari, a reușit să ințeleagă subtilitățile graiului nosru popular ca și frumusețile clasic ale inovatorului prozator Alexandru Odobescu. Dacă în vorbire n’a reușit s’atungă perfecțiunea, în schimb a evut darul nnăscut de a înțelege geniul limbei noastre. Cucerit de perseg’ul țării ca și de însușirile poporului nostru blând și ospitalier, s’a deprins după câteva luni cu atmosfera patriarhală a regatului de la gurile Dunării. Bătrânul Hașdau a povestit că Principele Perdirand într’o excursie îădită cu m chiaj sau în munții Buștenilor, întrebat de Regele Carol dacă s'a decis să-l moștenească, tânărul Principe după ce a privit câteva clipe în ochi bătrânului s’a a~ plecat și prinzându-i mâna să"'Andat-o s-a apus în limba ger„Rămân pet.La toată viața la ordinele și dispoziția Mejestății Voastre, Principele Ferdinand devine Moștenitorul prezumtiv al Coroanei României în ziua de 18 Marte 1889. Faptele glorioase ale Regelui Ferdinand I sunt vii în amintirea tuturor Românilor. A ia enumera ar însemna să impietăm asupra cunoștințelor și celor mai modest, dintre locuitorii acestei țări» a. m. Statele străine reprezentate la înmormântarea Suveranului Principele Wilhelm de Hohenzollern, fratele Regelui Ferdinand va sosi mâne la Capitală. Ducele de York va reprezenta Anglia la înmormântarea Regelui Ferdinand; Mareșalul Foch, Franța; Ducele de Aosta, Italia; Prințul Ciril, Bulgoria, iar Regele Alexandru Iugoslavia. Jurământul armatei din Iaș i. General Zadik, comandantul Corpului IV Armata a jurat o zi după masă, credință noului Rege. D’sa a primit jurâmântul ofițerilor superiori și șefilor de unități iar apoi al trupelor din garnizoană. Telegrama guvernului Către M. S. Regina Maria a Iugoslaviei „Cu frunțile plecate în fața sicriului în care se odihește părintele Vostru, Marele Rege al Țarei noastre, poetul român vă roga sa primiți ca o slaba mângâere în marea durere ce ați încercat, expresiunea respectuosului nostru devotament. 1 > zi- 1