Lumea, ianuarie-martie 1928 (Anul 11, nr. 2826-2904)
1928-01-01 / nr. 2826
S'a discutat mul In ultimile zile in legătură cu Regența și compunerea ei. Noua instituție care trebue să trăiască cel puțin 14 ani, s’ar consolida greu, dacă ar trebui să fie primenită la fiecare 2 sau 3 ani. Sfat »■«■ [UNK]nHi * . D. Malian a convocat la Banca Națională din localitate pe bancheri eșeni. In ajun de anul nou, a ținut să facă un cadou comercianților» A pus In vedere băncilor cureescent la Banca Națională * «««ie în luptă pentru a-i trebui să se aranmaniera, ca nici o nu treacă de 18 la Controlul va fi riguros. Până atunci, d. Mailian a sfătuit bancile să fie mai puțin galante cu împărțirea tantiemelor de sfărșit de an. Toate bune, numai să nu se găsească vreun bancher care să răspundă la fel ca faimosul petrolist: *— Pă ce, madame (Banca Națională) ? Paternitate La consfătuirea bancherilor din Iași, d. Cerkez asculta cu plăcere expunerea d-lui Mailian. Până intr’un punct, se simțea și eu tot de la Banca naționala, fiindcă a cerut mai de mult reducerea dobânzilor și cu mai mult... Noroc de legiuirea noastră că vu permite căutarea paternității, altfel d. Cerkez ar deveni din nou tată al pruncului nou născut la ghișeul Băncii Naționale din localitate. leomol Directorul Sucursalei Iași a Băncii Naționale, face impresia unui om care ia lucrurile foarte serios. Tot ocupându-se o viață întreagă ca scumpt, știe să preze succesele acțiunilor aprinse, elul cum a vnndît h nrherit, dovedește că dacă nu anul «casta, dar LA ANUL sigur că se vor osteni dobânzile, Și rău, nu-i chiar așa de mult de așteptat ! Scadența De cetaman anul acesta s’a gândit Banca Națională să țină pună ostenirea dobânzilor și nu s'a gândit la aceasta măsură anul trecut—că situația era doar acelaș ? Foarte simplu. Intr’un an piața s’a curățat definitiv, pentru ca celor puțini rămași să li se poată da bani pe o dobândă mai mică. Adeziune Partidul național- țărănist a obținut un frumos succes prin aderarea d-lui Ghițescu de la Fălticeni. D. Ghițescu a fost pe vremuri nașul electoral al marelui barbat de stat Ionel Brătianu— pe care l-a ales deputat In împrejurări grele. De când Insă d. Ștefan loan nușești In dreapta și In stânga, d. Ghițescu a rămas și fără fini și fără partid. A fost dar propriul său fin, botezându-se in bile ape politice. Succese torul american Lindbergh , un nou racord și a obțin nou succes, drept cuvânt, acest june până la vrsista maturității, va uni cerul cu pământul, luând masa la New-York și cafeaua neagră la Paris, nu la București, unde este mai bună ! Presses străină Se pare că ziaristul de la ,,Petit Parisien* a înțeles rău pe d. Maniu. De altfel era și greu să se Înțeleagă, fiecare vorbind altă limbă și urmând să-i pună de acord un al treilea. Nu face mai bine d. Vintilă Brătianu, aplicând formula „prin noi înșine* . E bine flent, a ara ai ce faci singur... — ............^ n profes&Vi uiver.* * despre ultimile evenimente din lumea universitară Tot răul cu binele lui. Regretabilele incidente din Ardeal vor fi luminat multe capete și vor fi indicat calea de urmat. Este fără îndoială că greșala tinerilor este mult diminuată de toleranța guvernului. Rectorul universității din București a spus-o clar. Senatul universitar n'a știut de congres — și dacă știa, il oprea. Este deci clar că trecându-se peste autonomia universitară, guvernul a luat măsuri cari depășesc drepturile lui. N’o spunea noi aceasta—o afirmă un profesor cu autoritate , un profesor fidel catedrei Sale, d. Dascovici. Profesorul de drept International pune problema universitară în largul ei. Precizează vecile și nu se ferește a da soluți, pe cât de simple, pe atât de eficace . »Nu mai este secret pentru nimeni politica pe care o fac atâția oameni străini cu totul de învățământ, din opera cominurilor și cantinelor, înființate, insă nu din banii lor personali, ca și combinațiile oculte la acordarea de burse și ajutoare personale studențești, din fondurle comunelor, județelor sau ministerelor, nu după stricte criterii de școlarizate. Acelaș lucru cu bursele pentru străinătate își mă tem că s'a practicat cândva la fel și cu schimbul valutar". D. Dașcovici vede și denunță răul, politica. Politica cea mai urâtă, fiindcă ee face cu cine nu trebue și unde nu trebue. Denunțând răul, profesorul eșan indică și remediul: „Astăzi când, la sfârșit, s’au convins și cei mai necredincioși de efectele dezastruoase ale agitațiilor studențești, rechemarea la catedre a profesorilor cari au pierdut contactul cu școala concomitent cu trimiterea studenților la cursuri, numai la cursuri, este o măsură de apli dtată pentru reintrarea ' a vieții noastre unive' - Prim mir special Contele Bethlen dus acum câteva să asculte o piesă, a -------».--• stat omul liniștit și râdea de peripețiile comediei. La un moment dat, o replică aduce la urechile asistenților cuvintele ^Bethlen știe ce face". Deodată tot publicul se ridică în picioare și aplaudă cu frenezie pe premier care se găsea într o lojă de avant-scenă. Contele Bethlen surprins de această manifestație, nu știa ce să facă. Nu era doar să apară pe scenă, să mulțumească. Văzând că aplauzele se întețesc, s’a dat în fundul scenei, așteptând ca...furtuna să treacă. Citiți in pag. 4-a Ulimile Știri * i In Belgrad sunt judecători Un caz similar cu fraudele de la Monitorul Oficial, s'a întâmplat la Belgrad. Fostul casier general al ministerului de interne iugoslav, Stepic, om de societate cu relațiuni mari și un plus sportsman, delapidase 539,000 dinari (ce pleac față de suma furată la Monitor I), în plus își însușise niște acte de stat. Judecat, acest înalt funcționar a putut dovedi că un milion denari l-a utilizat pentru scopuri politice după indicațiuni superioare. A rămas însă descoperit pentru sumi de 5oo,ooo cifcari. Ei bine, tribnalul l-a condamnat la pedeapsa cea mai mare , i-a dat 20 ani închisoare grea. Evident, hotărârea a provocat uimire. Dar nu e mai puțin adevarat că ea constiue un exemplu care ar putea fi urmat și la vecini— pentru a se clzma cu despidári mari din aflarea statului, .................. Parlamentarii Iașului au salvat o instituțiune a Moldovei — Gestul d-lui prof. George I. . Brătianu — Sf. Sinod a fost anunțat că prin noul budget, d. Ministrului Cultelor intenționa să suprimă alocația destinată funcționărei seminarului monahal de la M-rea Neamț. Se știe că această instituțiune culturală religioasă, a fost prevăzută prin legea de organizare a bisericei ortodoxe române. Conducătorii M rei Neamț, P. S. S. Arhiereul Nicodem, starețul E-rei și P. C. $. Arhim. Daniel, exarhul minastirilo Moldovei, au făcut desnădejduiri intervenții pe lângă toți membrii guvernului. Rezultatul a rămas infructuos. Călugării desnădăjduiți au făcut o ultimă încercare intervenind pe lingă d. profesor uni Vstration I .UMEA Originali și maniaci I i’unul din minunatele essa iuri cari compun volumul „Pe apă” de Guy de Maupassant, autorul ne înfățișează un nobl pe care-l cunoscuse în decursul unui voiaj și care l-a impresionat profund prin felul lui de a se comporta în viață. Ajuns la vârsta de 50 de ani, aristocratul, care in tinerețea sa fusese agreat pentru entuziasmul și voiciunea lui, se retrage pe unul din domenile sale, refuzând de a mai primi persoanele cari l-au cunoscut pe când era în floarea vieței. O concepție asemănătoare pare a fi avut o și jamlnrmul colonial Cléophas Degardin al cărui nume a fost des citit de ziarele pariziene din ultimul timp. Trimis In coloni, jandarmul în chestie s’a îndrăgostit de o tânără negresă cu care s’a și căsătorit. După vreo zece ani de c8Sonicie pașnică, perechea bicoloră plecă in Franța. Din cauza zilelor negre pe cari i le făcea negresa, dornică de a se reîntoarce în deșerturile Africei, ori poate chiar grație vreunei moșteniri din străbuni, cari odată cu numele îi transmisese și ideile pesimiste ale unui filozof grec,Cleophas, ajuns la vârsta de 49 de ani, își puse capăt zilelor — trecând în lumea celor drepți. Testamentul lui lapidar nu conținea decât o singură frază: „Mi-e frică de bătrânețe ; după vârsta de 50 ani viața unui om nu mai merită de a mai fi trăită — la această vârstă voiu demisiona dintre cei vii. Cu un an înainte de sosirea termenului fatal, temându-se ca vreun eveniment neașteptat să nu vie spre a-i schimba idila care-i conducea în viață, eroul nostru părăsi pe contemporanii săi. Crezând însă că o femeie la 33 de ani a epuizat toate plăcerile pe cari un bărbat și le poate oferi până la vârsta de 50 de ani, jandarmul Cleophas, fără a se interesa dacă con țu de toți parlamentării lașului au asaltat pe d. ministru de finanțe. D. Vintilă Brătianu cuceri de pledoaria emoționantă cuiuleșan și perseventa a Moriparlamentarilor foastei Capitale din timpul refugiului, a capitulai. D. Ministru de finanțe, nu numai că a acordat vechea subvenție anuală de jumătate milion,—dar a aprobat dublarea acestei cifre la un milion pe an. * Seminarul monahal „Sf. Vasile” din M-rea Neamț fiind salvat în asemenea tragice împrejurări,— desigur că soborul mănăstirei va complecta lista ctitorilor acestui așezământ cultural. Întemeiat încă înainte de 1850,—cu numele parlamentarilor inuiulților has este necugetat. Și apoi ce foloase a tras el însuși din exemplele pe cari i se oferă istoria contemporană ? La 83 de ani mareșalul Hindenburg conduce destinele vastei republici germane ; la 80 Célenceau își publică primul volum cu renume mondial. . la 75 o englezoaică se Înscrie in anul I el unei facultăți din Oxford... sperând că, într-o zi, să devină profesoară la aceiași facultate. Sărmane Cléophas ! Câi octogenari nu și-ar da cel de pe urmă ban ca să poată retrăi „tinerețea de la cincizeci de ani" I M. OH. LEHR. — Cereți mâine „Lumea“ format mărit, cu 3 Iei numărul. Ajutoarea prin Radio — Un proiect de organizare internațională — La conferința „Crucei Roșii“ internaționale, ce a avut loc la Oslo, s’a pus problema creiării unei posibilităti pentru venirea în ajutor a bolnavilor, care se găsesc în mijlocul mării și nu au ajutor medical în jurul lor. Aceasta chestiune importantă a fost mult discutată, dar nu s-a realizat de către conferință. Problema umanitară totuși, a preocupat pe multi specialști și iată că în prezent Belgia, pentru prima oară, pune în aplicare ideia emisă. Belgia aduce, în această chestiune, o soluție din punct de vedere Internațional. Dorită inițiativei doctorului Raoul Renard și a radio-telegrafistului Hoeck, chestiunea consultării medicale prin T. F. F. pentru bolnavi din mjlocul mării, a fost supusă congresului International recent de T. F. F. din Washington, care a hotărât aplicarea imediată a proiectului. • Experiențele decisive au fost făcute de promotori pe bordul vapoarelor belgiene Zinna, Princesse Elisabeth, care au dovedit că consultațiile medicale prin T. F. F. sunt ușor realizate la distante mari. Durata între cererea unui ajutor medical și primirea ajutorului, a fost socotită între 11 și 35 minute pentru vapoarele cele mai îndepărtate. Eficacitatea consultațiilor fiind în funcție de claritatea și preciziunea expunerii a simptomelor, se va alcătui formulare speciale Cifrate corespunzătoare medicamentelor pentru maladiile stabilite. Astfel, că în urma naturii boalei de către stabiiirel plasat la receptorul de medicul Radio căpitanul vasului va putea oferi medicamentul corespunzător. * Profetul alcătuit de doctorul Raoi Bernard și radiografistul Hoecke în preajma unei reali*Si internaționale, anta, Italia și alte țări au a I la această operă uman Internaționali, ~ ....... +. B s7ss5 m se autocondamnă toi ofițeri japonezi La manevrele din August ale marinei japoneze, două vase s’au ciocnit. Comandanții vaselor s’au pedepsit ei insuși, și au făcut Harakiri. Gestul celor doi marinari a fost relevat de toate organele superioare și de către ministrul de marină care a subliniat eroismul or țarilor ca un aspect al bravurei japoneze. Ambii comandanți căpitanul Mitsusaira și ibutsu s-au sinucis o zi înainte de a compare in fața consiliului de război. După părerea generală, ei nu puteau fi condamnați. Presa toată și închină articole elogioase, socotind Harakiri cărui sau supus de bună voe, cel mai de admirat—■ după acel făptuit de amiralul Nogi și soția în noaptea morții Mickado-ului de atunci.______ 1 C^ísJPíKz?Sfs .TiTTTî'.'a. ------'--- 2 milioane lei pentru statuia lui G. G. Mârzescu — Au subscris peste o suta de mii modești funcționari, militari și săteni — Comitetul de inițiativă pentru ridicarea unei statui nebitelulu mare [cetățean Georgel G. Mârzescu va fi convocat în ședința plenară, în săptămâni doua a lunei ianuarie. Plenul comitetului va lua ultimile decisiuni in vederea punerei In executare a proectatei statui. Pănă In prezent totalul încasărilor se cifrează la suma de un milion și trei sute mii lei. « Suntem infe ~1!■* lângă aceasti su de subscripții vor Incasa fără așa că suma ce păși cifra de două matale lei.* Comitetul a primit subscripții modeste de la mici funcționiîlife militari, magistrați, săteni și preoți din toate provinciile. Numărul subscriitorilor e aproape de o sută de mii lei. Sunt și câteva donațiuni mai mari făcute de unele institutione. informatic . La consfătuirea directorior de bancă de la Banca Națională din Iași, a luat parte ca reprezentant al Băncii româno-franceză d. Leonida Gheorghiu, fost director al Băncii Naționale din localitate. Dintr'o scăpare de vedere, numele d-sase n’a fost citat în „Lumea” de em. D. Gheorghiu în foasta d-sa de calitate, a preconizat măsurile pe cari d. Marțian le-a expus ori cu conștiința omului hotărât de a realza ce promite. — La 25 Ianuarie va avea loc in satul Rediul lui Tatarlași o ședință a cercului culural al preoților din parohiile învecinate. După ședința cercuală, preoțimea, va asista la solemnitatea instalărei preotuui L zo Boris,— un cuvios și harnic teolog basarabean,— ca paroh al biserici respective. Solemnitatea va fi prezidată de ofirinile Be. L. Stăcescu, protoereul Circ. U.igheni. — Duminică 1 ianuarie 1928, ora 4 p. m. va avea loc la sediul Asocilțiunei Economice" din Piața Unirei ședința săptămânală. La ordinea zilei, printre eile chestiuni figurează și acea a crizei de numerar în raport cu ultimele discuțni ce au avut loc la Banca Națională pentru scăderea dobânzilor. D. C. Cerkez ve face o expunere amănunțită a acelor discuțiuni în raport cu interesele reale ele comerțului, Oncine poate asista la această ședință. — Ministerul de Interne, a făcut cunoscut Prefecture! Poliției că’n ajurul Bobotezei. Soate spectacolele ternr*, cinematogafe, baluri varielee etc. sunt închise. — La Fac. de Științi din Iașs’a prevăzut prin noul budget un post de asistent la labolorul de Mneralogie a d-lui Prof V. Buțureanu. Dr. N. T. Deleanu Prof. universitar Literatura medicală și farmaceutică română era văduvită de acel „memento“ de fiecare clipă care să călăuziască pe medic în formularea rețelei sale și pe farmacist in executarea ei. Tânărul medic abia eșit de pe băncile școlii—și mai cu seamă studentul din ultimii ani—alergau la „formularele” străine ca să se părăsească prea curând,— de ’ndată ce au învățat aproape pe de rost câteva ordonanțe rigide, intangibile și neschimbătoare. intr’adevăr, formularele străine, pe lângă păcatul ce i au că rețetele lor nu se potrivesc in totul cu farmacopeea noastră, prezintă ordonanțe magistrale In ’ care cititorul e ispitit să nu mai schimbe nimic: rețeta scrisă de medie nu mai era ceva gândit elaborat, nu mai avea pece* Pecenii medicale Dr. L. Connve* ^ Asistent universitar fea originalității celuia ce * ordonă, ci era o simplă plantare a autorului străin. Cu totul altfel se prezintă lucrurile în ^Codexul medico-farmaceutic* al d-rilor Deleanu și Coniver: nu scheme și nici modele, ci piese de schimb* vii, ușoare de înlocuit, de mentat, de combinat într'o rețetă, care și dea măsura frământării și gândirii medicale a aceluia care ordonă o prescripție medicală. Intr’adevăr, cea mai fugare consultare a excelentelor tablouri care rezumă proprietățile, dozele, acțiunea și incompativitățile leacurilor din arsenalul terapeutic, permite înjghebaea unei rețete originale, bune, sigure, fără frica de-a nu putea fi executată de farmacist, și e potrivită nu boalei în general sau tuturor bolnavlor, ci bolnavului tratat, er.umiliți <f bolnav, cu constituția sa psihcă, somatică și fiziologică aparte. Acesta nu e însă singurul merit al acestei lucrări de valoare cu care distinșii autori înzestrează biblioteca oricărui medic său farmacist român. In primul rând „Codexul“ va năzui In a unifica felul de ordonanțare al melcilor noștri: „regățenii“ nu vor mai cere sfatul formerelor franceze, basarabenii nu vor mai răsfoi cele rusești, bucovinenii cele germane și ardelenii pe cele ungurești, toate, cum s’a mai spus, înșirând medicamente a căror preparare, lizare, control se deosebește atât de mut de cele hotărâte în „Farmacopeea română". In al doilea rând „Codexul* înghesuește încete peste 500 de pagini elegant tipărite,—de crezi că nu e scos din teascurile tipografiilor noastre, — un material extrem de vast. Generalități asupra vitamine, fermenți, medicamentelor, agenți terapeutici, otrăvuri, absorbția, administrarea, luminarea, localizarea și acumularea acestor atrii de precizie — care sunt corpii chimici,—întrebuințați in stavisirea bollor, efectele lergice și farmacodinamice, fizioloreactiunea organismului față de ele, dozele,—cu un capitol special privitor la dozele ce se administrează în medicina infantila, rezistenta individuală, un luminos capitol asupra chimoterapiei,—toate acesea, erudit scrise. rezumă nu numai nenumărate tratate a căror consultare e anevoioasă, ci cin și o dovadă trainică de temeinicia experienței personale a colaboratorilor. Dar ceea ce admiri mai mult, chiar la simpla răsfoire a textului, e rezumarea în tabele sinoptice a medicamentelor preparatelor farmaceutice in orșidine alfabetică: acî, pe coloane pe care ochiul le poate îmbrățșa deodată și repede, nimic n’a fost omis: sinonime, ca actere, proprietăți indications, do# ze, a didolurî, incompatibilitaii, etc. Dacă, în genere, „Codexul" acesta atinge nivelul similarelor sale din țările cu vechi rădăcini și adânci traiții de învătământ medical și farmaceutic, , în ceea ce privește tebeleie , care includ în ei«* etnia munca. „Codexul" român întrece multe din formularele străine, care până acum erau adevăratul viar al medicilor De aceea, ci drept c profesorul Minovci, în acetelenciclopelii pe sci p spune : „Nimic nu lipsește tera e tratată cu o rân madrrd.... operă pe cifre de exagerare o pot cturii niiiva, e.c.“ Asigurându-și, pentru capitole mai speciale ca cea valoroasă a dlop.otescn Slătineanu, Ciucă,C*rhon, Enescu și Ionescu-Matu, autorul a știut să dee, datoriă recunoscutei competințe , profesorilor citați,Codexului lor un ca racter și mai deosebit, nou și mai cu seamă mai desăvârșit. De aceea nădăjduim ca desfacerea primei ,edit «Ș volumul în rafturile bibliotecilor medicilor și farmaciștilor români, și ca edițiile, pe care cerința cititorilor le va scoate sm tipar și pe care descoperiníe de fiecare clipă, le vor îmbuna tăi, să lespleteasca strădanie atât de meritorie a autorilor. Di. J. O.