Lumea, aprilie-iunie 1928 (Anul 11, nr. 2907-2977)

1928-06-11 / nr. 2964

ili pe aici Indiscreție Știm pozitiv și precis , audiența generalului Averescu la Regență— este în ordinea normală. Nimic deosebit. Nu prezintă nici o indicație specială. Dacă aceiaș audiență ar deveni necesară după o nouă adunare de la sfârșitul lui iunie sau începutul lunei iulie— abea atunci va căpăta o semnificație specială. Să așteptăm dar. Match Un financiar în curent cu tratativele împrumutului ne-a declarat : " „Soarta d-lui Vintilă Bratianu depinde de atitudinea Londrei față de Berlin. Dacă Londra va rada Berlinul— alenei succesul guvernului va fi asigurat. In caz contrar, d. Vintilă Brătianu va fi nevoit a face mari sacrificii, fără a putea spune că va evita și propria-i sacrificare" Prigoană Controlul riguros pe care intenționează a-l înființa ministrul de instrucție, asupra profesorilor universitari, e menit a creia acestora o situatie delicată. Forjându-i la o anumită reședință și la o riguroasă executare a cursurilor, face din profesoratul superior o simplă anexă a didacticei. Or, universitatea nu ț are atât de reguli și metode, cât de individualități și sisteme. Intre un profesor ambulant, dar de o puternică personalitate și între altul numai cu domiciliul stabil —e de preferat primul. In definitiv nu-i vorba unde și cum șede profesorul, ci ce și cum gândește... Selecțiune Ministrul instrucției publice impunând domiciliul profesorilor universitari ferfa!; o anumită reședință, ționa pe intenționează a selecprofesorii universitari nu după cap, ci, am zice, după...„șezut”. La donna e mobile... Liga Națiunilor e schimbătoare ca o femeie. In trei rânduri și-a modificat pererile în chestiunea optanților, pentru ca să ajungă la o soluție cu care trebuia să înceapă. Operații Oficiosul opoziției populare, denunță pe profitorii stabilizării și revalorizării rentelor antebelice. Sunt doi sau trei. Era fatal. Căci de aceia constitue o operație financiara. Operează pe cei multi în favoarea câtorva, contribuind astfel la acumularea averilor și deci la întărirea capitalismului. Naivul de Prudhon, aputul pune astfel de afaceri sub emblema : La proprieté, c’est te voi. Destin Un remarcabil intelectual și un emerit profesor se poartă cu gândul de a ne părăsi. — E bun și frumos lașu!—u condiția ca să eși din el! Cum se spunea pe vremuri de gazetărie. Semne Din brava expediție a generalului Nobile, abea câteva semne de viață ! Numai cu gânduri bune, nu-i putem nici încălzi și nici hrăni pe supravieuitorii ei echipajului. E locul să spunem că trebue să zburăm în ajutorul lor. Numai așa îi vom face să simtă în imensitatea de ghiațs, singura rază de căldură. Efect A fost de ajuns ca Mussolini să vorbească adâncă făcută de „tăetura prea de tratatul de la Trianon poporului unguresc* — pentru ca a doua zi Consiliul Ligii Națiunilor să „adâncească facture, trimițând pe Unguri să se înțeleagă direct cu România în chestia optanților. Nu se poate spune că Europa nu ia în serios pe dictatorul Italiei ?!... Variantă Analizând discursul recent al lui Mussolini, în lumina hotărârii Consiliului Ligii in chestia optanților, am putea spune că Ducele a apărat pe unguri, exact ea furda pe spânzurat O premieră europeană cu ecou mondial —Reprezentarea „Helena Egiptului“ la marea Operă din Dresda.—Impresiile de pe scenă și din sală — La Opera din Dresda s’au reprezentat o serie de opere ale lui Richard Strauss ca «Salomea“, „Elektra“, «Intermezzo", „Rosenkavatlier“ dar nici una din ele nu a avut succesul extraordinar atins de reprezentarea operei "Helena Egiptului". Celebrul Fritz Busch, dirijor de orchestră eroul zilei, a repurtat un succes eclatant, pe care l-a împărțit în mod egal cu regizorul Ottv Erhardt. La reprezentarea operei a luat parte și artistă vieneză, d-na Gutheil-Schoder. Frumoasa Helena a fost întrupată de d-ra Elisabeth Rethberg care în afară de frumusețe și vocea ei de o supleță remarcabilă, are marele merit de a se putea transforma în aceiaș seară în una din eroinele lui Wagner. D. Taucher a dat un Menelaus adorabil, jocul său de scenă și vocea sa puternică de tenor au fost răsplătite cu prisosință de nesfărșite aplauze. Succesul serei a fost împărțit intre artiști și autor. Richard Strauss a fost sărbătorit și a trebuit să apară de câteva ori la rampă, chemat de aplauzele entuziaste ale spectatorilor. La reprezentația „Helena Egiptului“, a participat un public imens. Lumea stătea în picioare, aglomerația fiind foare mare. Se plăteau prețuri într’adevăr enorme pentru un loc. Sute de automobile așteptau în fața Palatului Operei. Primele locuri erau ocupate de directorii și regișorii Operelor din toate orașele Germaniei precum și din Viena. In loje, miniștrii ca familiile lor și chiar primul ministru Helat. Fotoliile erau ocupate de criticii cei mai reputați din întreaga Germanie, din Olanda, America, Anglia, Austria, Cehoslovacia și din alte state europene, ln loja hi se loc Hugo Richard Strauss luaHofmannsthal, autorul versurilor Operei. După sfârșitul reprezentației care a avut un succes strălucit, s-a dat un banchet la „Hotel Bellevue” la care au participat Richard Strauss, Hugo Hofmansthal, artiștii și conducătorii Operei din Dresda precum și somitățile artistice și critice mondiale. Măsuri contra sectelor religioase Ministerul de interne a făcut cunoscut autorităților locale decizia ministerului cultelor cu privire la sectele religioase. Prin această circulară se face cunoscut că sunt interzise asociațiile religioase ale «nazarinienilor“, mileniștilor, «studenților in biblie“, „adventiștilor reformati“ și „inochentiștilor". Aceste secte propagă o religie în contra moralei publice. Cultul „adventiștilor de ziua 7-a" și baptiștilor e permis. Aceste asociați trebue însă să facă cunoscut numele predicatorilor și să aibă case de rugăciuni. Prin slujbele religioase să nu aducă reodignire cultelor recunoscute de stat și să nu constitue demonstrațiuni contra acestor culte. De asemenea este siriei interzis primirea vreunui nou membru care a părăsit un cult recunoscut, fără să fi îndeplinit formalităile legale ale acelui cult. Cum se vor elibera pașapoartele pentru studenți Ministerul de externe printr-o ideeă trimisă Prefecturei judeului, cere să se ia măsuri, penru selecționarea studenților care vor să-și urmeze studiile în străinătate. Începând din anul acesta, nu se vor mai elibera decât acelor studenți, pașapoarte ai căror părinți sau sutore, fac sau sunt cunoscuți că au dovadă avere și deci posedă mijloace întreținerea studenților în pentru străinătate. Aceasta, intrucât numeroși studenți plecați în străinătate pentru studii,sunt lipsiți de mijloace și pentru a-și putea întreține existența zilnică se angajează ca lucrători sau recurg, la diferite expediente. lumea La comemorarea publicistului Al. Metroniu va asista și d. N. Iorga Un grup de intelectuali în frunte cu d. C. N. Ifrim și preot Petru Manoliu parohul bisericei din satul Podgoria—Copou, au luat inițiativa comemorărei publicistului profesor Al. Metroniu fost sub directorul ziarului Neamul Românesc— în timpul războiului mondial. Când „Neamul Românesc” al d-lui N. Iorga reprezenta la Iași altarul de credință și însuflețire a rezistenței până la Infinit,—pe atunci regretatul Al. Metroniu, în calitate de prim adjutant al apostolului reîntregirei noastre complecta aproape toate coloanele popularului ziar de pe atunci. Intr’o noapte pe când A. Metroniu își scria materialul pentru a doua zi, aplecând fruntea, adormi. A doua zi, prietenii s’au găsit neînsuflețit cu fruntea lipită pe foaia articolului abia început. In viscolul vremurilor de atunci, a fost înmormântat la bisericuța istorică, ctitoria lui Vasile Lupu din satul Podgoria, com. Copou. Prietenii i-au ridicat un monument care astăzi amenință să fie distrus complect de intemperii. Cu prilejul restaurării monumentului se va organiza o solemnitate comemorativă în amintirea ziaristului decedat la post, la care va fi invitat și d. N. Iorga.________ Bisericești — Președinta Sf. Sinod a stabilit ca postul de președinte al Consistorului metropolitan din Iași nu cade între funcțiunile supuse legii cumulului. In consecință, Mitropolia Moldovei a cerut distinsului cleric profesor Ec. Gh. Petrovanu să continue a-și păstra preșidenția Consistorului spiritual al Eparhiei Moldovei. Tineri de 15-17 ani se căsătoresc cu femei de peste 30 ani — Cazurile dintr’o comună din nordul Moldovei — Autoritățile superioare mitropolitene au fost sesizate de prosoeria Dorohohi, asupra unui descoperiri de o suprinzătoare originalitate. In localitatea Burlănești,— din apropierea târgușorului Săveni tineretul practică de un timp încoace un sistem „sui generis” în contractarea și ritualul căsătoriei. *1 Latura interesantă a sistem matrimonial, e că acestui minori, în vârstă de 15-17 tinerii ani, au găsit mijlocul de a se căsătorii, fără consimțimântul părinților, cu tinere domnișoare și văduve din acea regiune,— în vârstă dacă nu dublă întotdeauna,— dar îndeobște, cel puțin odeună jumătate, vârsta fragedului mire. Tinerii minori fascinați, bine înțeles de experiențele felite, nu se prezintă în fața ofițerului stărei civile de la Primăria Comunei civile,— preotul nu le racordă cununia religioasă. Totuși originalele perechi, îndeplinesc cu toată amploareași strictețe, complexul sfintelor define populare obișnuite la nunți și cununii, moștenite din străbuni, iii cadrul obiceiurilor regiunei respective. Mirele iși ia,mireasa de la casa părinților, o poartă prin sat în carul tradițional, cu tot cortegiul vorniceilor și în cântecul lăutarilor. De obiceiu, mireasa mai avută, oferă mirelui domiciliul ei, unde însurățeii se instalează până la macatul fregiiului soț. După majorat, perechea se căorește civil și în urmă preoții se puereză în biserică, sfânta taină a cununiei. Protoeria avizează forul central bisericesc asupra acestor aberații, insistând în acelaș timp asupra faptului că polițța rurală nu dă dovada de suficientă energie pentru intimidarea tineretului predispus la asemenea practici. Regina văduvă Maria și alea de la Copou. O distinsa doamnă din aristocrația Moldovei a avut de curând onoarea de a fi invitată de Regina Maria la „dialeul” său de vară de la Copăceni. Regina văduvă evocând pagini din tragedia războiului,—a inundat-o printre lacrimi și «minunile despre Iașui!,—Capitala României invadate. A vorbt elogios de ospitalitatea moldovenilor și pitorescul peisagiilor. Reamintindu-și modul cum a fost devastată grădina Grigore Ghica Vodă în timpul războiului, datorită falalităei împrejurărilor,—a mărturisit între altele că dacă ar fi știut că trebuesc tăiați arborii pentru a încălzi spitalele, ar fi suprimat focul din mai multe cernere ale Palatului pentru că din această economie să poată fi salvat umbrosul parc al lui Grigore Ghica-Vodă. Suverana a rămas nată când a aflat de la impresiadistinsa invitată că s'a reînceput de către actuala administrație municipală replantarea aleei și deci repararea unui gest pripit în împrejurări tragice. Qe pretutindeni Sultanul Marocului jefuit de bijuterii de valoare Se anunță din Fez că sultanul Marocului a fost victima unui îndrăzneț furt de bijuterii. Cu prilejul unei serbări pe voia să o dea la Palat, l'a care observat dispariția bijuteriilor Sultanului între care se aflau daruri de la Ludovic al XIV și Napoleon, vase de aur, lanțuri de aur și briliante de mare valoare. Fostul intendent al Palatului a fost arestat pentru a fi cercetat în legătură cu acest furt de bijuterii. Alte victime ale aviației Un avion poștal francezei „Companiei internaționale de navigație aeriană, care deservește linia Varșovia—Praga, s-a prăbușit în apropiere de localitatea Traienau. Avionul a fost sfărâmat, pilotul grav rănit, iar însoțitorul omorât. Alt zbor transatlantic Aviatorii miss Mabel Bois ș piloții Leboutaiser și Argos fac ultimile pregătiri în vederea traversărei Atlanticului de la New York la Paris pe bordul avionului „Miss Columbia". Unul care se aruncă înaintea trenului pentru a primi despăgubiri în fața Tribunalului din dorf (Austria) a venit spre Arnsjudecare apelul unui anume Heinrich Ruhr, în etnie de 32 ani condamnat pentru înșelăciune la 9 luni închisoare, pentru faptul că a lăsat trenul să-i taie un picior, pentru a cere apoi despăgubiri la două societăți de asigurare și direcției generale a căilor ferate. Procesul e în curs de cere și a stărit un interes ju de deosebit în rândurile orășelului Arnsdorf.populațiunei Parada animalelor , originalăl și mișcătoare reanifestație în onoarea animalelor a avut loc de curând la Nisa. Organizarea acestei manifestațiuni a făcut-o „Societatea pentru protecția animalelor”, din inițiativa președintei-fondatoare M-me Yvonne-Daniel Pompe, ln fața unui public de aproape zooo spectatori, au defilat : cai, oi, măgari și câini. Ziua mamei in Statele Unite, s’a sărbătorit, de curând ziua mamei. Americanii au decretat, această zi ca sărbătoare legală. Fiecare poartă în această zi a anului, floare albă la butonieră, in onoarea mamei sale. Școlare — Examenele de admitere în clasa I la Liceul Național din Iași vor avea loc, între 3 10 Septembrie. — Ministerul Instrucțiunii a acordat d-nei Elena L. Pilat, institutoare la școala primară „Trei Iererchi din Iași, gradația a patra în învățământ. Deasemenea a acordat gradația El d-nei Maria Boldescu, profesoară la școala comercială elementară din Iași. 2! .Informații — Rectoratul Universității din Iași a intervenit ezi telegrafic pe lângă Ministerul Instrcțiunii, sa dispună ca studenți să poată călători pe C. F. R. cu reducere, cu începere de astăzi iunie,— în vederea plecărei 10 la căminari. Se știe ca studenții beneficiau de această reducere pe C. F. R. numai după terminarea sesiunilor de examene sau în primile zie ale vacanțtilor de vară Paști sau Creciun. Mitropolia Moldovei a fost solicitată de Ministerul de Fluențe să i se indice o modalitate, cât mai paclică, pentru suprimarea neajunsurilor pe care se înfiiiptpă clerul runl și personelul ajutător, în înoarea salarului lunar. Părintele Ec. V. Mihailescu, referentul economic-financiar al Eparhiei Moldovei,— apreciat ca un inteligent cunoscător în specialitate, a fost delegat cu redactarea memoriului cerul. — D. Prof. I. Simonescu,— unul dintre cei mai agreați conferențiari culturali, a de mai multe cercuri fost învitat culturale din Basarabia să țină un ciclu de conferinți în centrele culturale ,mai împortante basarabene. Prima sere va înaugura-o în ziua de 24 Iunie. La toate aceste șezători culturale corurile studențești vor concerta. Conferințele vor avea un caracter popular, pentru a folosi și marelui număr de săteni, care îndeobște participă la aceste adunari culturale. Consiliul de război din localitate a judecat în lipsă și condamnat la doui ani închisoare, pe individul Petrache Petrovici din acest oraș, Calea Mică No. 10. Numitul făcea partea din banda răposatului bandit Bilici, având la activul lui mai multe jafuri, fiind și dezertor. Subcomisarul Rotaru de la Brigada de Urmăriri a reușit să-i aresteze înaintându-l Parchetului. După ce justiția civilă va termina ancheta, Petrache Petrovici va fi trimis spre cercetare, Parchetului militar al corpului IV armată. — Prefectul județului, a intrat ori în posesia încheiate cu prilejul rapoartelor verificărei gesiunei Adiției Comunale a Tg. Frumos. Chestiunea se va dezbate într’o apropiată ședință a delegației permanente, dar —D. avocai Ghimpețeanu și-a demisia din organizația locală a partidului liberel. — Prefectura a aprobat d-Iar Dim. Grigoriu și I. Duduescu șefi de birou concediul anual ele o lună prevăzut prin statului funcționarilor. — Poliția cercetează brutarului Filip Simîonovici cazul dîn Str. Anastasie Panu 68. Din ordinul serviciului sanitar, brutăria numitului fusese inchsa pe 5 zile, în cere interval autorităție au fost informate că d. Filip Simîonovici a fabricat pâine într’un local ce funcționa neautorizat. — In urma unei politia a arestat pe reclamații^ Ion Topel din șoseaua locuitoru- Pantelimon 20, învinuit de furt. — Eri a fost arestat Vasile Constantin din serviciul depozitului de ziare Toma Nestorică. Cel doiîâiu părăsise serviciul după ce a comis un furt. însemnări de voiaj de EM. SERGHIE. O. torre, torre comblée do plus grands élogss, â tol ds Ies justifies Sophocls XI burghezie« negustorească ale cărei corăbii se tatoreeau, din când în când, aducând pe hagană mărturiile strălucitoare ale artei Orientului: blocuri de marmoră in culorile curcubeului, stânci de istrica care aveau sa servească la construcțiea palatelor și podurilor ce ne desfafă asta«. Veneția e cetatea pe totdeauna, reabilitează care burgheziea sub raportul înclinațiilor ei artistice. Deși absorbită de comerțul din care își trăgea existența și prin care își impusese hegemonia asupra cetăților mai bogata și mai populate, Veneția nu a neglijat arta. O trăsătură distinctivă din artistică a acestei cetăți e istorica preocuparea de a pune arta în ser-Venețiea a început prin a fi „regină a mărilor”—așa cum ne-o prezintă pe plafonul din Sala Senatului (palatul Ducal) picturile prodigiosului Tintoreto. Cea dintâi—cum susține și Ruskii—dintre națiunile moderne, Veneția a înțeles că lumea aparținea celora ce știu să stăpânească valurile. Cine stăpânește marea stăpâ rește pământul! Toate zile Veneției, legendele, simbolic sfinții, sărbătorile sale publice, totul proclamă acest adevăr, care nu-i numai un adevăr de omi, ci realitarea de astăzi, ba poate chiar mai mult fatalitatea de mâine. Toată splendoarea de azi a cetăței a fost pusă la cals de viciul tuturora. Deși prin natura ocupațiilor economice Venețienii aveau prilejul să-și dezvolte exagerat simțul de proprietate și egoismul, toki și forma vieței lor vădește un pronunțat spirit de solidaritate, de idealism, de generozitate. Arta la Venețiea nu era o favoare a celora mai înstăriți, servindu-se între altele și ca blazon de distincție. Arta venețicană se relevă a fi fost eminamente socieală și sociabila.Era în general publică. Cele mai frumos colorate din marmorele aduse din Greciea și Asiea mică erau întrebuințate pentru a se decora bisericile, palatele mai ales în exterior) piețele publice. Nici una din arhitecturile cunoscute în istorie n’a desfășurat mai statornică grija da a înfrumuseța fațadele caselor, fie binericelor. Toate serbărle cele mai mari erau publice, terminându-se cu tattehin și plimbări în gondole,așa că cele mai somptuoase costume, cele mai rare bijuterii, erau oferite ca spectacol privirii tuturora celora care se îngrămădeau la ferestrele cavelor străjuitoare ale canalelor. Pe drept remarcă Ruskin că Veneția a fost cetatea care a conciliat ideal luxul și democrata—arta și mulțimea. Poltica acestei Veneții primitive era în totul democratică. Totul se făcea prin și pentru popor. Piața publică era instituția care decidea în chestiunile mari de stat. I se acorda atenție ca unei instituții supreme. In jurul piețelor sânt clădite palatele cele mai grandioase și marmora cea mai aleasă pavează locul de întâlnire al cetățenilor. Această viață democrată și de strânsă solidaritate coincide cu cea mai fructuoasă epocă din istoria poporului venețian. Fu în cele din urmă cotropită de oligarhie, incepându-și concomitent declinut care culmină cu forma guvernământului celui mai perfid, ocult și misterios din câte cunoscu Europa. Perioada primă a democrației agrare coincide cu cea mai fastuoasă dezvoltare a artelor. Celelalte reușesc să intreție o rafinată viață mondenă—de pe urma căreia mărturiile artistice nu abundă deosebit. E astfel Veneția singura cetate în care luxul și arta nu te face să gândești cu tristețe la munca muțimei care le-a înălțat , erau opera ei dar și spre setifacția orelor ei libere. Nu te stingherește la Veneția gândul ca frumusețile la care privești sunt rezultatul unui regim de teribilă împilare a individului uman. Ca de exemplu în sangvinara Florența și alte cetăți italiene. Adaugă un farmec de bunătate acest gând artei și vieței venețiene.