Lumea, iulie-septembrie 1928 (Anul 11, nr. 2982-3057)

1928-07-02 / nr. 2982

Megmentul politic Ziarul „Viitorul“ se grăbește să anunțe că d. Titulescu este suferind» Informația e lămuritoa­re. Traduceți: d. Titulescu se va retrage din guvern, ofensat de atitudinea liberalilor din ulti­­mul timp. „Viitorul“ ar face bine să dea pe mâne o informație cu acelaș cuprins și cu privire la d. Vin­­tilă Brătianu. Buletin Un confrate anunță că tinerii din partidul liberal se mișcă, în vederea unor eventuale schim­bări de conducere și directivă. Se relatează că d. Duca a fost însărcinat a comunica d-lui Vintilă Brătianu datoria de a se demite. E destulă aceasta precizare ca să știm cine bate în cele de mai sus seaua— vorba românu­lui—și să fim siguri că iapa nu va pricepe de foc. Cadavre Guvernul pare totuși mai se­nin ca totdeauna. Consiliile de miniștrii deși se țin lanț, ca în August 1914 și 1916, nu se a­­rată altfel decât sem­ne. După relatările oficiale, sin­gura chestiune mai neliniștitoa­re din zilele noastre e aceia a orarului de vară și a firmelor. Chestiunea împrumutului de stabilizare nu mai stârnește dis­cuții. Cadavrele nu mai angajează nici pe cioclii. Răsplată Dictatorul spaniol Primo de Rivera a hotărât definitiv să se căsătorească. Poate pentru cunoaște și el lat­ura !... Vremelnicie prima oară va­ce înseamă d­e. Guvernul pare a fi in situația celui care a mâncat usturoi, dar... Declară prin „Viitorul“ că cenzura este în totul „regreta­bilă“. Singura scuză este doar că-i „vremelnică“. Ciudată vremelnicie care du­rează zi« in ani ! Rasputinii Se înmulțesc la sate sectele care arată o deosebită devoțiu­ne lui Rasputin și ritului său specific. E cazul să ne întrebăm : — Cum de au atâta căutare Rasputinii ?! Ce fac preoții no­ștri ? Vocabular Dintr’un articol al unui pra­voslavnic care cere demiterea I. P. S. Sale Mitropolitului Pi­­men, culegeam următoarele ex­presii calificative la adresa Prin­țului bisericei moldovene : „Mamelucism politic, slugă bă­trână și inconștientă, umeri pu­trezi de păcat, ticăloasa bătrâ­­neță, putreziata sa persoană, in­cult și prost, figura inconștienții, dezorientat și mameluc*. Dacă cineva poate imag­ia și alte cuvinte de ocară mai grave, să le trimeată confratelui bucu­­reștean... Rămânem Liberalii nu se dau bătuți în discuțiile cu privire la plecarea guvernului.­­ — Rămânem, orice ar fi—răs­pund tuturora. Dacă nu s'a fă­cut împrumutul înseamnă că Vintilă n'a vroit să­­ primească condiții prea oneroase".’ Soluții. Un ziar teatral din București critică inițiativa Direcțiunei de la Teatrul nostru Național, care în­cearcă să-și reformeze ansamblul făcând artiști de dramă din cei cunoscuți până acum a fi fost de comedie. N’avem de ce ne alarma , suntem siguri că în noua postu­ră vor fi la fel de emoționanți. Pragmatism Se înmulțesc neverosimil si­nuciderile. Mai ales în generația no­uă. Și nu de romantism poa­te fi acuzată. Din contra chiar. Se vede, viața e o afacere bună numai pentru cei ce n'au prea dezvol­tat simțul practic. Victime ale oficialității Hi&Bikiul nostru confrate Stejani Ionescu, ceilalți mor­t încă ne­identificați și gravii răniți în accidentul de automobil de lân­gă Slănic-Moldova, sunt victi­me ale oficialităței noastre, așa de nepăsătoare când e vorba de ocrotirea cetățenilor. Cum și-ar fi găsit oare mu­niții o moarte așa stupidă, da­că ar exista la noi un serios control al serviciului de trans­porturi ? Trăim orbește și la voia intămplărei. Orice practi­cian pe lângă un șofer, supus unor examene superficiale, re­comandat fiind de o persoană influentă, capătă dreptul de a conduce. Nu există­­ nici o autoritate care să fie in deaproape ob­servare serviciul de camionaj și autobuze publice. Au drept să cir­cule cele mai defectuoase ma­șini , mărci din acele care nu mai există, cu forme ce se a­­propie de neverosimila corabie a lui Noe, sunt lăsate să aler­ge prin orașe, să facă trans­porturi pe drumurile cele mai expuse. Aceste mășini vechi, în for­me de animale preistorice, func­ționând cu piese de împrumut de la alte tipuri de automobil, sunt folosite în interesul per­sonal al câte unui șofeur im­provizat, bine înțeles pe comp­­tul sănătătei publicului, care în lipsă de alte mijloace de trans­port își ia inima în dinți și sic în aceste sicrie monstru­oase. Revine Ministerului de comu­nicații și prefecturilor de poli­ție datoria de a exercita o selec­ția serioasă care ar putea mic­șora simțitor cota de risc a călătorilor. Să se controleze vehiculele publice în ce au mai impor­tant ca mașinărie, să fie su­puse, la intervale, la câte o re­vizie a frânelor, ca și a tuturor pieselor de rezistență. O altă crimă a oficialității e acela că drumurile, în cele mai primejdioase plin ele, nu sunt prevăzute cu garduri de baraj. Se construesc șoselele noastre tot ca pe vremea lui Pazvante. Dacă aceste garduri de baraj ar exista, multe din accidentele ce ajung mortale ar putea fi evitate. Oficialitatea însă nici gândește la asemenea lucruri. De aceia victimile ei se înmul­țesc pe fiecare zi. Nu avem încă vie conștiința că platnicii birurilor trebue să fie ocrotiți până ia cele mai sigure din momentele vieței lor. Morțile înregistrate vor fi de natură să atragă cuiva mintea românului cea de pe urmă ? Navigabilitatea Prutului Chestiunea întinderea rețelei de cale ferată în Basarabiei, care să satisfacă necesitățile acestei provincii, e departe de a ajunge la îndeplinire. Dar o altă problemă, indicată de mult timp, și care așteaptă realizarea ei, este navigabilitatea Prutului. Un mic istoric Actualmente, Prutul e naviga­bil de la Ungheni-Nemțeni, încă sub stăpânirea atât de năpus­­tuită a rușilor, această porțiune era utilizată de către o societate de navigație, care adusese aci trei remorchere, 50 de șlepuri, în majoritate rusești, restul gre­cești și românești. Vitregia cu care a fost tratată Basarabia, a fost o importantă 8 legi": rimfar"S,""p.uî­." lui. După Unire, problema n’a fost abandonată. Prin memorii nenu­mărate, reprezentanții provinciei dintre Prut și­­ Nistru au supus diferitelor guv­ene realizarea a­­cestui important deziderat, pro­misiunile au fost multe, ba chiar foarte multe,—dar realizările n’au depășit promisiunile. Camera de Comerț din Chi­șinău s’a preocupat de aceasă vitală chestiune și a însărcinat pe d. V. G­h­e­n­z­u­l , un bun cunoscător al chestiuni­lor economice basarabene, să facă un raport care a fost îna­­intat celor în drept. Prin realizarea acestei pro­bleme viața economică a Basa­rabiei ar reveni la pulsul dina­­inte. Neavând Chișinăul legături făcute, nordul Basarabiei își în­dreaptă activitatea spre Cernăuți, iar sudul spre Galați. Însuși lașul, el avea de câști­gat un debușeu important prin a­­ducerea la îndeplinire a vechei donați basarebene: navigabilita­­tea Prutului. Oficialitatea e singura indicată a duce la realizări practice a­­ceastă problemă. * LUMEA Moștenirea lui Rudolph Valentino Gazetele locale nu s’au decis încă să lase în pace memoria repauzatului Rudolf­h Valentino. Și continuă să publice pe con­tul adoratului decedat o serie de detalii pe cât de interesante pe atât de curioase. Aflăm cu această ocazie că Rudy a lăsat moștenire 8 auto­mobile, 5 cai, un yacht, 12 câini de rasă, 40 de costume, 50 pe­rechi de pantofi, 300 de cra­vate, 50 de pălării și... 2000 de cămăși. De altă parte un editor anunță cu mare fast de reclamă că va publica în curând 1000 de scrisori de dragoste adre­sele dispărutului. Se zice că ele ar proveni de la domnișoare, de la doamne din aristocrație, servitoare negrese, călugărițe (!) și de la o prințesă aparținând ___u.i uii.holii ui­periate ger­mane. Noul palat al poștelor din Iași Am relatat la timp, că cu oca­zia vizitei d-lui ministru al co­municațiilor, Dimit­ru, d-și promis că va aloca fondurile ne­­­cesare construirei unui al poștelor la Iași. După toate probabilitățile noul palat al Poștelor la Iași, va fi construit pe locul ce-l ocupă actualmente casele Daniel din Sir. Ștefan cel Mare, colț cu str. Palat. O parte din acest teren ur­mează să fie expropiat, spre a se putea da fațada necesară Pa­latului Justiției. Restul imobilului va fi cumpă­­rat de Ministerul Comunicațiilor, pentru a ridica acolo palatul poștelor. Tratativele între proprietari și Primărie sunt în curs, nou palat STEJAR IONESCU S’au închis, pe totdeauna, o­chii vioi, luminoși, cu străfulge­rări misterioase, ai lui Stăjerel Ionescu. Au fost inchiși de bru­talitatea forțelor Nature­ in crân­cenă dezlănțuire oarbă. Desigur, materia trebue să fi tresaltat in frenetică bucurie, își sărbătorea astfel victoria supremă asupra celui care o viață de 31 ani a sărbătorit nu­mai prin voluptăți de ale spiri­tului. Nu cunosc contemporan din generația noastră care să fi dus o mai adâncită viață spirituali­zată. Zilele celui pe care-l de­plângem s’au rânduit ca versu­rile intr’un poem de al lui Mae­terlinck , închinate reflexiunei urmărită până în cele mai sub­tile arabescuri, adunând deasu­pra lor o armonie de mătasă, suavă, exotică, armonia unei melancolii care-și ascundea tot­deauna trena. Avea sufletul lui Stejar Iones­­cu delicateți de seră. Răspân­dea în jur o atmosferă de mis­ticism, de învăluire duioasă, de prietenie care oferă cald cul­cuș sufletelor greu încercate, debile, din jur.­ Delicat și senzitiv, iși exprima totuși dragostea de viață printr-o întorsătură de spirit încărcată de umor subtil. Se vădeau în acea­stă lătare a sufletului său iste­țimea de minte a moldoveanu­lui și răzbunarea unei pitorești timidități. Sub acest ultim aspect Stejar Ionescu apărea de condoarea unei fecioare. Discreția întru cele ale vieței făcea pe mulți să-l socoată un lipsit­­ de curaj. Cum putea fi lipsit de curaj su­fletul care ducea până la pasiune plăcerea de a se interioriză . Pe portativul acestui suflet de intelectual obsedat de re­flexiune, faptele diverse se înre­­gistrau ca note de valoare deo­sebită. Se căuta totdeauna sem­­nificația ascunsă, semnificația principală. Era firesc spiritului său să-și găsească deci lu gaze­tărie o sursă de plăcere intimă Aci­stă explicația profesiunei lui Stejar Ionescu. Nu o aven­tură fortuită l-a plasat la masa redacției. N’avea nici un motiv s'o facă, într’o vreme când gazetăria nu era dintre cele mai bine cotate la li­tra profesiunilor. Plăcerea de analiză a fenomenului uman în genere , ea, singură, decise. Cel care agreea să se țină departe de oameni, era ahtiat totuși să le cunoască viața în amănunte. Din ea reflecția lui crea jucării de intimitate și își aduna un serios capital care ur­ma să-i servească drept cadru în literatură. Cel care și în acest din urmă domeniu trecuse de colțul unei file, a fost brusc și crud tras în umbra neființei. Desigur, acolo, Stejărel nu va mai găsi, ca în viață, atâta câmp plăcerei lui de a gândi: acolo nu e ridicol, vanitate, ignoranță, grandomanie și trivialitate. Acolo Stejar Ionescu va fi un anonim, contrastând celui ce a fost aci, pe pământ. EM. SERGHIE — Cerați «sf. Duminică, „Lu­mea”* tn 6 pagini, cuprinsănd suplimentul Ilustrat. msssmsm* DE PRETUTINDENI Cât este de iubită mica Baby Peggy ? Una dintre cele mai populare artiste ale Americei este fară îndoi­­tă mica Baby Peggy. Nu este mamă care să nu do­rească, încă de când își poartă copilul în pântece, ca noul năs­cut și semene în taleri și în figură cu mica regină. Fabrica „Universal Pictures Corporation” a publicat chiar un concurs cu premii pentru copii cari îi seamănă. Primii 3 premiați au primit ca dar câte un automobil Ford, iar restul câte o pătușe reprezentând pe Baby Peggy. Dar dragostea poporului, care nu cunoaște margini pentru cest real geniu, i-a dat numele la mai bine de 200 sute de clu­buri din America de No­d, nu­mind-o președintă de onoare O fabrică de păpuși, cea mai mare din New York, produce sute de mii de păpuși cu chipu micei Baby Peggy, iar un comi­pozitor muzical i-a compus un cântec, foarte răspândit în toate colțurile Americei. Fiecare artist de la noi desigur e­i invidează pe mica artistă, care pe lângă toate satisfacțiile morale, mai primește încă și un gaj anual de 1.000.000 dolari. Un nou­ „Napoleon”1 După gigantica realizare a lui Abel Gance, [care a montat e­­popeia lui Napoleon, Charlie Chaplin, vestitul comic. Își pune în aplicare un vechiu plan său : realizarea lui Napoleon. Geniul lui Chariot îndreptă­țește să vedem realizată și a­ceastă operă, care, se zice, va avea drept protagonistă pe ma­rea artistă Raquel Meller. Povară Se anunță că la Berlin, un mare studio de cinema. „Povara” a luat asupră­ și realizarea pie­sei a d-lui Romulus Voinescu, directorul general al S­guranței Statului. După Însuși titlu, se poate an­ticipa că pentru spectatori, dra­ma va fi o adevărată...povornî. Arta grafică in Pa­lestina In toată Palestina se află uulmente 50 de tipografii, cami cea mai mare parte la rusalim și Tel Aviv. Multe tipo­grafii sunt instalate cu cele mai moderne mașinării. Afară de a­cestea mai sunt și 3 mari lito­­grafii.• spectatori. Rețelele săptămânale se ridică la zoo.ooo dolari. Per­sonalul ocupat în serviciul aces­tor cinematografe se compune din 6.000 bărbați și 1.566 femei. In afară de aceștia Fox­Film mai întrebuințează numai în Sta­tele Unite pentru serviciile sale de edit­ră, locație și producție, 2.000 de persoane. Ermacov colaborează cu Tolstoi Cunoscutul gazetar ieșan A­­rald ne spune că Ivan Iermacov, cunoscutul comerciant din Iași, socotind că sfârșitul lucrării lui Tolstoi „Părintele Sergiu”, nu este pe placul sectei scopiților, i-a trimis marelui scriitor rus a­­ceastă scrisoare : Mult stimate Leon Nicolaevici, In jurna­e am cetit canvana nouei d-voastră operă : „Părintele Sergiu“. Sfârșitul este înspăimântător și poate duce la disperare pe toți aceia cari și au format convinge­rea că numai castitatea este te­melia izbăvirii. Adică pentru ce toate strădă­­nuirile—dacă la urma urmelor o­­mul nu se poate împotriva pa­siunii sexuale și trebuie să cadă? rea încheierea aceasta va avea o înrâurire asupra desvoltării spirituale a omenirii, căci omeni­rea Întreagă este atentă la orice cuvânt al d-voastră. De aceia mi-a venit ideia în­drăzneață să vă propun alt sfâr­șit povestirii d-voastră. După omorârea fetei, după fu­gă, disperare, încercare de sinu­cidere,­eroul dă peste un secta­­rist castrat care l’a convins să intre în obștia lor, unde într’ade­­văr și-a găsit lin­ștea sufleteasca. Intr’adevăr dacă la cea dintâi ispită, în loc de deget, el și-ar fi tăiat membrul care-l necăjea, conform învățăturii lui Crist, n’ar fi murit nici fata, n’ar fi căzut nici el. Fără îndoială că acest sfârșit al povestirii are să revolte pe mulți, simțul de conservare este așa de inerent fiecăruia. Dar e logic și conform perceptelor lui Crist. Și nici nu e contra legilor naturii, căci cine învață pe ani­mal dacă nu natura, să-și muște coada sau un picior prins in capcană, mai bine să piară un membru decât tot corpul. Dacă pentru lucrarea d-tră veți avea trebuință de date a­upra vieții și doctrinei scapeților sunt la dispoziția d-tră. ss) Ion Alexandrovici Ermacov Tolstoi a răspuns lui Ermacov, în sensul că nu-i poate împărtăși vederile din scrisoarea de mai sus... a Il­din d­­In cursul lunei Martie, Pales­tina a fost vizita­t de peste 10 mii de turiști. Societatea de Comerț „Basa­­rabia-Palestina” din Chișinău a primit din partea societăței de electricitate Ruthenberg din Pa­­lestina o comandă de 100 de vagoane lemne de construcții. Un magnat al ecranului In 1904 Wiliam Fox cumpără prima sală de cinematograf pen­tru 1.6oo dolari, in valuta noastră actuală 25o.ooo lei. Azi este proprietarul definitiv a 366 de stabilimente evaluate la co­cheta sumă de lao milioane dolari. Ghișeurile de bilete res­pective au văzut defilând în 1927 mai mult decât 105 milioane de judiciare doua s.­­a — Eri a venit pentru o oară spre reconfirmare în ib. Secția IV mandatele de a­­restare emise de Cele III­I Ins­trucție contra lui I. Ștefănache și Ionel Schwartzbach, complicii banditului T. Habuc. Tribunalul le-a reconfirmat. De notat ca în cursul ultimi­­or zile s’au produs f­apte — e­­xtrem de senzaționale, în legă­tură cu cercetările pentru urmă­rirea bandei. — Ceferistul Ion Hușanu, con­damnat la 5 ani muncă silnica e Curtea de Apel Iași, pentru că și-a bătut joc de propr­ia lui fetiță,— a făcut orn recurs con­tra verdictului Juraților. Recursul a fost înaintat Înaltei arți de Casație, In toate domeniile activității umane se observă, în ultimul timp dorința vitezei. Omul din epoca noastră, ca și toate ma­nifestările sale in domeniile teh­­­nice sau industriale, sunt carac­terizate prin tendința de a rea­liza anumite iuțeli, de a atinge anumite limite ale forței ener­getice. In primul rând, observăm stră­duința însăși a omului de a pu­tea parcurge spații cât mai mari, în timpuri căt mai scurte posi­bile. Cel mai rapid om. Atletul Paddock deține recor­dul vitezei în ceia ce privește fuga. El e omul cu cea mai mare viteză. Paddock a reușit să parcurgă 100 metri în ma puțin de 10 secunde, ceia ce re­vine la 10 metri pe secunda. Este, desigur, aproape limita impusă de naturi cu privire la iuțeala omului in mers. Un caz­ expres Datorită dresajului perfecțio­nat, omul a reușit, de asemenea, să selecționeze tipuri de animale capabile să atingă viteze consi­derabile. Tracțiunea cailor a realizat progrese considerabile. Recordul vitezei atinse de cai este de 17 metri într-o secundă : la concursul „Cascadorce“, un cal a parcurs loco­metri în 59 secunde. Iuțele formidabile pe apă și pe uscat In ceia ce privește mijloacele de locomțiune, teh­nica modernă oferă o perfecțiune, datorită că­reia distanțele devin din ce în ce mai neglijabile. Cu o modestă bicicletă, un șampion ciclist a parcurs, în mediu, 75 km. pe oră, adică 21 metri pe secundă. Drumul de fier a realizat vi­teze mari. Viteza de 208 kilome­tri pe oră a fost obținută pe căile ferate electrice Berlin-Znassen. Pe apă, vapoarele noastre au ling adesea 40 km. pe oră.­­ Cu hydro­glisoarele moderne s’a reușit să f se parcurgă 140 kilometri într’o oră, ceiace re­vine la 38 metri pe secundă. Acest din urmă gen de va­poare suprimi lesne rezistența apei. Automobilul prezintă vitezele cele mai vertiginoase dintre mij­­oh­ete ,de locomoțiune terestră. Maiorul Campbell a atins, până în prezent, cea mai mare viteză : 332 klometri pe oră, adică 92 metri ioir’o secundă. Eroii aerului In aer, iuțelile atinse sunt cu adevărat fantastice. Recordul este în prezent deținut de avia­torul Bernardi, cu 512 km., a­­dică o viteză de 145 metri pe secundă. Această viteză este, cu toate acestea, departe de a fi ultima limită. Din moment ce motoa­rele vor putea aborda altitudi­­nele mari, în straturile ramifiate ale aerului, vitezele vor deveni cu mult mai considerabile. In acest scop, savantul Raseau, e­­minentul membru al Institutului lucrează la un nou sistem per­fecționat pentru ascensiune. Mașini cu iuțeli vertiginoase In industria modenă, viteza de rotaț­ie a atins cifre formida­bile. Datorită m­jloacelor teh­­nice și aplicațiilor electricității s-au putut realiza mașini care întrec desigur imaginația. Alternatorii Marius Lab­ur și Bethenod, utilizați în T. F. F., se învârtesc cu 3.opp­tur­uri pe mi­­nută; mașinele centrifugele Brown* Boveri fac 8.000 tururi pe m­i­­nută; turbinele Rateau 10.500 tururi, iar compresoarele rota­tive­i Seblame-Westinghouse se învârtesc cu... 30.ooo tururi pe minută ! Trebue de adăugat că diame­trul roților acestor mașini este de câțiva metri. Vitezele în Univers Recordurile obținute pe pe­­Pământ datorite rafinamentului omului, nu sunt insă câtuși de puțin comparabile cu iutelile e­­xtraordinare realizate de elemen­tele simple ale Universului nos­­tru. Pământul în voiajul său din jurul soarelui, parcurge 3 > km. pe secundă, adică 100.000 km. într-o oră, fără ca noi să ne dăm seamă de această prodigi­oasă viteză, Epoca vitezei Cele mai formidabile iuferi pe pământ, în apă, nnzm și In

Next