Lumea, ianuarie-martie 1929 (Anul 12, nr. 3148-3216)

1929-01-24 / nr. 3159

JC o bucure­­ști Redacția, Administra­ția, Biuroul de Infor­mațiuni și Contencios Str.Brescianufi Telei, 56204 din țară ULTIMA ORA și străinătate De en pma azi ântre Mitropolitul Qiarie și Episco­­pul Ghenadie Sfântul Sinod a ținut ședință ori dimineață la ora 10, rezol­­vind unele chestiuni de ordin bisericesc. La ieșirea din sala de ședințe a avut loc un schimb de cuvinte între­­ Episcopul Gh­nadie și Mitropolitul Gurie . Episcopul Ghenadie a spus: — "Eu v’aș lăsa să mergeți pe drumul pe care voi fî. S nt atâtea chestiuni care star încurca cu revenirea la vechea Pascalie, încât nu vreau să-mi iau răspun­derea iscălind o asemenea ho­tărâre". La aceasta, Mitropolitul Gurie a replicat: — „Asta nu se poate­. Sfinția ta, ești în afară de lume și po­­por ”. R­omânia v­a mtîfica pacttal Realogi ne La ministerul nostru de exter­ne fac ultimite formalități pentru rafiLcarea în cel mai scurt timp a pactului Kellog. Suntem informați că guvernul român va semna și un pact ase­mănător acelui propus de Sovie­te, Poloniei. S«s­i­stem­ zaharil De câteva zle­ â, ministru Madgearu, studiază situația fabri­­cilor de zahăr, fiind încredințat că va putea obține reducerea prețului acestui articol de prima necesitate chiar cu 5 lei la kgr. C^m­eie de contrifcmabil! „ La ministerul de finanțe se lu­crează la întocmirea carnetelor de contribuabil. Această inovație e prevăzută în lege ; prin aceste carnete, pe cari fiecare contri­buabil va trebui să le posede, el va ști în orice moment care sunt dările pe care le are de plătit statului. Hotărârile Sfatului parlamentar liberal Sfatul parlamentar al lui liberal s’a întrunit cri partida­dimi­neață sub preș­­enția d-lui Vin­­­ila Brătianu. S’a luat în discuție proectul de lege al comerciali­zărilor, hotărându-se liberal să ia atitudine ca partidul energică împotriva acestei legi. Partidul va combate de ase­menea proectul de lege pentru reorganizarea Camerelor de Co­merț și Industrie. La Cameră vor lua cuvântul d-nii Victor Sătănescu și Leonte Moldovanu. Dacă interpelarea d lui general Averescu va lua amploare, vor interveni în discuție din partea liberalilor d-nii M. G. Orb­anu, N. N. Săveanu și Victor Anto­­nescu. Sporirea tranșei d­e împrumut La președinția Consiliului a sosit dii dimineață o telegramă d­n Paris, din partea d-lui Mihai Popovici, de 700 cuvinte, prin care guvernul e pus în curent cu stadiul ultim al tratativelor pentru încheierea­­ împrumutului. Suntem informați că s'a sporit tranșa de participare a piețelor mai mici financiare europene la împrumutul român. Cercurile financiare bine in­formate declară că o nouă par­ticipare a capitalurilor străine se va produce în curând. E vorba de tratativele ce se urmează între Banca Generală a Țării Românești și "Wiener Bank Ve­­£ein" din Vie­na, urmând ca a­ceasta să aducă un mare apel de capital Băncii Generale a Țării Românești. MrcpR ms*a f­ost arestat" Legația iugoslavă din Bucu­rești dezminte categoric știrea publicată de presa străină ca fostul deputat Macek a fost a­­restat; d. Macek se află liber la Zagreb. Predarea arhivei mâinile autorităților fără nici un Incident. d-sale In s'a făcut Recepția în onoarea d-lor Mihai Popovici și Lugoșanu Paris 23, Comitetul internatio­nal economic, a dul o recepție in onoarea d lor Mihai Popovici și Lugoșanu. Dl Chides Risi, viceguverna­torul Băncii Franței, a descris opera econom că și financiară începută de guvernul Maniu. D. Mihai Popovici a expus programul politic și economic al noului guvern, fini­nd mai ales la grabnica punere în valoare a bogățiilor agricole și industriale­­. Lugoj mu și-a exprimat re­cunoștință d-lui Charles Rist pentru concursul ce l-a dat la pregătirea stabilirii. Depoul stației Tighina distrus de foc Tighina 22.—Un violent Incen­diu a izbucni­t zi dimineață la ora 6 jumătate, distrugând în întregime depoul de mașini si­­tuat în gară, împreună cu toate materialele de cale ferată. Pa­gubele trec de 10 milioane lei. Alt violent cutremur de pământ New­ York 23. Un violent cu­tremur de pământ s-a produs în reg­iunea Fairbanks (Alaska). Cutremurul a durat timp de patru ore. Pagu­ele materiale sunt incalculabile. Sunt și nume­roase victime omenești. Donația făcută lașului cS © It © pirsai Mor­ta - Scrisoarea trimisă președintelui „Fundației Ferdissfrud 1*­­“ Bac. 23.—Regina văduvă Marit a adresat d-lui ministru al Curței Regale, d-lul președinte al Con­siliului și Fundației Regele Fer­­dinand 1* următoarea scrisoare :Domnule președinte. »Neuitatul meu soț, Ferdinenc­o, în scrisoarea sa din 22 Fe­bruarie 1927 privitoare la stătu­­tul Fundației creată de Corpurile Legiuitoare cu prilejul imp­unire vrâstei de 60 ani, a lăsat cuvânt ca eu să fiu asociată la ocroti­rea așezămintelor acestei Fun­dații. »Credincioasă fiind acestei în­datorii, am toate lucrările urmărit de aproape d-voastră și am mu­țumirea de a aproba astăzi încheierea consiliului Fundației pentru înființarea tot în Iași a unui institut cu internat, pentru educația fiicelor de militari. »la fața locului unde se va clădi noua F­ndare universitară »Ferdinand I“ se­ af­ă casa unde am locuit împreună cu familia mea în tim­­pul marelui războiu. Această casă aparținea armatei. Ea mi-a dat-o ca adăpost în timp ce și făcea datoria pentru apăr a­ea existenții neamului, Z­iele petrecute acolo, în griji mari ca și în speranțe î­ălță­­toare, îmi vor fi pe veci neui­­tate, ca și recunoștința ce am simțit când apoi mi s’a dăruit această casă. »Această recunoștință cred că nu mi-o pot arăta mai bine de­cât destinând această clădire ca adăpost pentru copiii ostașilor, în amintirea adăpostului pe care mi l-am găsit în Iași. »Dăruiesc deci această casă Fundației „Regele Ferdinand I“ să servească institutului de edu­cație al Lirelor de ci­­ tl. »Ferintă că pot astfel Închina oștirii darul primit de la ea, do­resc ca acest așezământ să poar­te numele meu. »Dea Domnul ca acest insti­tut să Înfățișeze pe vecie aminti­rea faptelor mari la care, popor, armată. Dinastie, au fost părtașe In vechea capitală a Moldovei. MARIA I­AȘI Red. și Administrația str. Ștefan cel Mare Ateliern­e tipografice •*r. Uzinei No. S3­­•AȘI -ABONAMENTUL pe un an 850 lei pe jum., 440 » pe 3 luni 230 . . 01n Situația gravă in Afganistan Londra 23. Situația în Afganis­tan e neclară. Unele știri anunță că noul rege ar fi fost asasinii, altele anunță că ar fi fugit din capitală. Se afirmă că fostul Rege Am­­manulah a revenit asupra abdi­cării de­ tron și s’a proclamat rege la Kundabur. Falimente In fața Tribunalului secția lll-a prezidat de d. Ieșani, a venit ori spre judecare acțiunea de revocarea introdusă de mai multe firme străine, contra continuării comerțului acordată de Tribunal firmei Sae Copel din strada C. Negri. Din partea firmelor străine s-a arătat că activul firmei a devenit insuficient pentru a acoperi pa­sivul ei. Cheltuelile de regie—4oo.ooo lei în 6 luni—au devenit atât de mari încât nu se mai poate spera în posibilitatea achitărei creditorilor, iar dobânzile exa­gerate pe care se vede nevoită a se plăti firma, consumă tot capitalul. Proprietarul Urmei d. Șae Co­pel, fiind chemat la interogatoriu, a adeverit spusele reprezentan­tului creditorilor și a declarat că un adevăr nu mai poate face față situație!» Tribunalul a rămas să se pro­nunțe. 19 ianuarie 1929 Ifflik­ioaii Hu­eepail Britsii Secția IV la Ti­bunalu, Iași.—Măsuri contra în­­trebuiețarei altoiului metilic — CAMERANiel Prezidează d. Cicoo Pop. D. Aurel Nichitovici arată că sătenii sunt speculați de diferiți cămătari cari le percep dobânzi uzurare. Diurna pe o zi pentru regiunile înfometate D. V. Toncescu propune, și Camera admite, ca deputații să cedeze în fiecare lună pe o zi pentru ajutorarea diurna canti­nelor școlare din regiunile înfo­metate. D. Policarp Bețianu cere mă­suri împotriva fabricilor de za­hăr. Pericolul alcoolului metilic D. Ionescu (Botoșani) adre­sează o interpe­are d-lui minis­tru al sănătății în legătură cu fabricarea alcoolului metilic. Ce­re înființarea unei legi pentru interzicerea fabricarea acestei substanțe otrăvitoare. D. ministru Sever Dan : Am dat ordin ca ministerul sănătăței să­­ cerceteze cauzele pentru care alcoolul metilic nu rămâne acolo unde trebue să remâne, cauzând atâtea victime. Am c­rut facerea unei anchete și sper că lucrurile se vor îndrepta. Dl. I. Rang­nică a orfanilor arată situația ja­­de râzbo­u, a­­menințați să devină literalmente muritori de foame. Citează cazul societăței "Orfanilor de Războiu" din Iaș, unde funcționari nume­roși duc un traiu foarte bun în timp ce copiii n’au ce mânca, 30 la sută din bugetul acestei instituții intră în buzunarele func­ționarilor, cari și-au creiat clădiri somptuoase. Cere desființarea posturilor de Inspector și direc­tor generel Secția IV în Tribunalul Iași intr'o altă interpelare, d. Rang, se referă la procctul pen­t­­tru modificarea legii de organi­zare judecătorească. Cere să se ușureze Tribunalele de sarcinile enorme pe care le au astăzi, trecând unele atribute asupra Judecătorilor. Citează cazuri de la Iași, unde judecătorii nu pot dovedi cu judecarea proceselor. Cere înființarea secției a patra la Tribunalul Iași. Anunță în acest sens o interpelare. Dl. Dr. Iunian, ministrul Iusii Aștept dezvoltarea Interpe­lării d-voastră, pentru a vă răs­punde. D.­­. Rang. Aș vrea să știu dacă cu actualul buget, d. mi­­n­stru poate în­ființa secția IV la Tribunalul Iași și dacă va putea astfel ca să nu se mai fixeze termene peste 10 și chiar 12 luni. D. ministru lunian. »Cu buna voința d-lui ministru de finm­­e am putea aduce m­iile îmbunătă­­țiri la Tribunalul Ieși, pe cari cred că d. Rang se cunoaște. Credeam că aceasta poate constitui un răspuns autorizat la întrebarea d-^are. Nu sunt dispus să ascult și orice caz și răs­pund imediat la interpelarea ce îmi va fi dezvoltată. Abuzurile eparhiilor Se continuă apoi discuția la Mesij. Vorbește d. Ionescu-Vlaș­­ca, după care d. Argirescu se ocupă de cartelurile bancar­e li­berale, ca­re au pus stăpânire pe toate instituțiile noastre, în spe­cial pe Băncile din Bucovina. D. Pompiliu Ioanifescu întrerupe spunând că anumiți prelați din Bucovina speculează averea Bi­sericilor în folosul lor. Intreabă dacă aceasta e admisibil. D. Roznovanu: Eu știu că Mitropolitul Bucovinei salar lunar 12o.opo lei primește 5oo hectare de pământ, în plus în a­­fară de alte multe avantagii. D. I. Rang: Are greutăți fa­miliare I... (ilaritate). Dl. Roznovanu: In total Mi­tropolitul Bucovinei are un venit lunar de 500.000 lei. Vă întreb dacă aceasta nu e în con­­tradicț­e cu morala creștină ? Dl. Pompiliu Ioanifescu cere guvernului să interzică aceste abuzuri ale eparhiilor. Dl. Argirescu vorbește în con­tinuare, iar la ora 9 seara, pre­ședintele a ridicat ședințe. SENATUL Prezidează dl. Simionovici. Pe banca ministerială d-nii: Mad­­gearu, Virgil Potârcă, Voicu Ni­­țescu, general Aievra Dl. prof. Botezatu cere d-lui ministru al instrucțianei să acorde creditele necesare pentru înzes­trarea Universității din Cernăuți. Dl. ministru Costachescu recu­noaște ca nu numai Universitatea din Cernăuții dar și celelalte Universități din țară sufăr de mari lipsuri care nu vor putea Hotărârea principială a Sfân­tului Sinod cu privire la data sărbătorirei Paștilor —• Discuțiile în contradictoriu— Concluziile [raportului. — Buc. 23. —• Membrii Sfântului Sinod s’au Întrunit ori după amiază la ora 4, în sala de re­­cepție a Patriarhiei, pentru a discuta chestiunea sărbătorirei dasei Paștilor. A prezidat Patriar­hul Regent Miron. A participat la ș­finți și ministrul cultelor Aurel Vlad. Discuțiile au durat până la ora 9 seara și au decurs în contradictoriu între Patriarhul Mi­ron, Mitropolitul Gurie și Epis­copii Vartolomeu și Gherontie. Patriarhul Miron a declarat că va asculta părerile ce se vor emite fără a influența Sfântul Sinod prin părerea sa. Mitropolitul Gurie a dat citire raportului întocmit de comisiune, raport care cunoscutele susține în concluzie păreri­­le Mitropo­litului Gurie, în sensul revenirei la vechea Pascalie. Biserica să-și urmeze cursul indicat de canoane fără a se lă­a influențată de calculele științifice. E­pscopul Ghenadie s-a de­clarat contra, arătând că se în­cearcă astfel să se știrbească prestigiul Sfântului Sinod. Episcopul Vartolomeu a arătat că hotărârea e perfect valabilă științificește, d­ar că trebue să se țină seama de starea sufletească a credincioșilor, fi înlăturate decât attinci când vom avea fondurile necesare pentru a veni în ajutorul lor. In cele din urmă s’o propunere împăciuitoare făcut­e în sen­sul că hotărârea Sfântului Sinod rămâne fifaibilă și imulabilă; insă, avânn­du-se în vedere că spntem singura Biserica orto­doxă care am căutat să împăcăm practicile rei­gioase cu știința, s’ar putea să a­mânem punerea în practică a acestei hotărâri cu un an sau doi, până când se va alătura acestei hotărâri și celelalte Biserici ortodoxe. Ședința s’a ridicat la ora 9 seara, urmând să se ia o hotă­râre definitivă In ședința de Joi după amiază a Sfântului Sinod, Regele Angliei întră in curând în conva­lescență Reorganizarea Camerelor de Comerț Se începe apoi discuția gene­rală asupra procetului pentru modificarea legei de organizare a Camerelor de Comerț și In­dustrie. D. inginer Mircea crede că instituțiile comerciale nu pot face decât o politică economică. Const­­ă că până astăzi Came­rele de Comerț n’au dat rezul­­tele dorite. Scoate în relief inu­­tilitatea Uniunii Camerelor de Comerț, care ar putea fi foarte bine înlocuită printr’un consiliu superior economic. Cere guver­nului să vină cu o lege pentru încuraj­area industriei naționale. Dl. dr. Costinescu face o ex­punere a situației grele prin care trec comercianți, în special mi­cii industriași. Arată că prin fac­­to­rul proect, guvernul iși înde­părtează simpatiile comercianților și industrieșilor. Relevă modul cum a fost di­zolvat consiliul Camerei de Co­merț și­­ industrii din și arată că consiliul de București admini­strație al Camerei s’a adresat jus­iției. Avocatul ministerului a cerut în instanță amânarea. Dl. ministru Madgearu­. S’a dat un termen extra urgent de către un anume complect al Tri­bunalului; un avocat al minis­terului se prezentase in instanță fi­e a cunoaște dosarul. Acesta e adevărul. Abrogarea legea speculei Dl. Apostol Popa (Galați) a­­duce in discuție, în treacăt, legea speculei. D. ministru Madgearu. Legea speculei va fi abrogată, Mrucât va fi înlocuită prin legea con­curentei neloiale. In momentul de față legea speculei poate fi considerată ca inexistentă. O comisiune specială lucrează la redactarea procetului de lege pentru pedepsirea concurenței neleale. Inf­or­mații — Aseară, doți rămași necu­noscuți, s’au introdus prin chei potrivite în locuința comercian­tului Melovici din strada Păcu­rari 63. Ei au furat numeroase argintării de mare valoare și alte obiecte. Londra 23.­La Palatul Buc­kingham a avut loc ori la prânz un consult la care au part­e p I cinci medici. S’a dat un buletin medical in care se arată că­em­­peratura se menține normală, fterea pu­sului e sat­sfăcătoare, leziunile pulmonare se cicatri­zează în mod regulat. Se apro­pie tmpul pentru plecarea Suve­­ranului In­convalescență. — Paris 33.—La Valencia un autobuz cu pasageri s’a ciocn­t de un copac. Un pasager a fost omorât, iar alți g nu răniți. — O locomotivă de pe sir.la Cozmin-Cernă­uți a surprins pa lucrătorul Gh. Varcone, omo­­rându-l. Sub tenderul mașinei s’a găsit o mână și resturi din corpul ne­fericitului lucrător.­­ Curtea de apel secția I, a judecat ora un interesant re­curs in contencios. Fostul deputat țărănist, învă­țătorul Sârbu, din prima g­uver­nare a d-lui Vaida Voevod, a. cerut în anul 1921 un concediu de o lună, prezentând un cer­tificat medical. Certificatul era greșit redactat. Pănă să fie rezolvata cererea, guvernul Vaida a căzut. Cei de la minister n’au mai restituit certificatul și Infrucții trecuse termenul de o lună și invățătorul nu se prezentase la post, l’au declarat demisionat. Învățătorul Sârbu a izbutit să fie reintegrat abia după 7 ani, in 1927. Odată integrat, învățătorul Sârbu a făcut recurs la con­tencios, cerând să i se plătească salarul pentru anii cât a fost ținut fără slujbă. Pentru minister a pledat d. Sălceanu—București, iar pentru învățător d. Alfons Herovanu. Curtea se va pronunța mâine. — Curtea de apel a judecat ori un interesant proces. Brutarii Idelman și Pistala din Iași și-au unit acum câțiva ani capitalurile spre a putea exploata împreuna o brutărie pe str. Uzinei. Capitalul, Insă, de 80.000 (el a fost pierdut în afacere. Din această cauză, Pistala a recla­mat pentru abuz de Încredere pe tovarășul său. In primă instanță, Tribunalul a condamnat pe Idelman la 3 luni închi­soare și 80.000 lei despă­gubiri. In apel, la Curte, d. Altom Herovanu, a arătat că Idelman nu poate fi dat In judecată pen­tru abuz de încredere, afacerea fiind de natură comerciala. Curtea se va pronunța azi. — Buc. 23.— D. avocat Ro­senthal, consilier juridic, s’a re­întors eri In Capitală, venind de la Paris. D-sa a avut o între­­vedere cu d. ministru Madgearu, cu care s’a Întreținut asupra stadiu­lui la care se gasesc tratativele senini împrumut- --7??*

Next