Lumea, iulie-septembrie 1929 (Anul 12, nr. 3294-3372)

1929-07-22 / nr. 3312

LUMEA »Qmul de prisos“ Comisiunea Senatului validând drepturile d-lui C. Stere, a pro­pus confirmarea lui ca senator de drept. Se putea foarte ușor amâna această discuție. In definitiv d. C. Stere este deputat și colaborează stăruitor la opera de legiferare. In­cât nu era tor să treacă iacă în sesiu­­nea aceasta la S.nat. Să fie oare nevoe de prezența d-sale în maturul corp, pentru­­­ a sus­ține și acolo legea administra­tivă ?­­—' Or, s’a întâmplat că această precipitată și poate Inoportună chestiune să fie pusă în discu­ție in momente de excitare și de tensiune politică. Generalul Prezan care a dat sprijin d-lui Sever Bocu, salvân­­du-l din ghiarele opoziției, a tras cu tunul în d. C. Stere. Fostul șef al armatei române l-a de­clarat pe alesul permanent al Basarabiei „om de prisos”. Foarte just a observat d. Io­nian, dacă de 10 ani nu e ju­decat de oameni—să-l lăsăm să-i judece istoria. Dar în nici un caz, nu trebue ostracizat un om care, dacă a greșit, a avut multe ocazii de a compensa erorile. Evident, un șef de armată nu poate avea considerente istorice în aprecierea oamenilor. Dar când acel șef brav ajunge membru al unui corp legislativ, cu destinație și mai mare, nu poate decreta pe nimeni „om de prisos" fără o­­ prealabilă ju­decată. Și apoi avem așa de mulți oameni încât unul să fie de prisos ? Specialistul D. Garoflid este prea impreg­nat specialist pentru a fi un tot atât de excelent ministru. Era cel deplasat să facă reproșuri d-lui M. Popovici, care n’a făcut destule economii in 8 luni când el, specialistul consacrat, n’a reușit să facă acele reduceri bu­getare într’o guvernare de doi ani 1 D. Garoflid și-a com­eșit din rezervă și a apucat pe un drum care se poate să-l îndepărteze și de la național-țărăniști. Va ajunge specialistul rătăcitori Parfumuri Deși privea parfumuri, discu­ția și incidentul din jurul lor din Cameră, au fost rău mirosi­toare. Et pour cause. Retragere . D. gen. Prezan a amenințat ca se retrage din Senat,dacă va intra d. Stere. Oare vrea să ajungă senator în retragere, înainte de a fi pus ca general în poziție de retragere ? Și apoi d-sa care în război a fost mereu pentru înaintare, de ce ar practica, în civilitate, re­tragerea? ( Și iar să nu uite că aci­dă peste d...Vintilă Brătianu de care nu știm să-l lege vreo amiciție prea mare! Extremul Orient Rusia sovietică și China na­ționalistă au semnat pactul Kel­­log. Asta nu le împedică de a se considera ambele în „legiti­mă apărare" și deci justificate de a intra în război.! Ce rămâne cu „pacea eternă“ și cu pactul Kellog ? Iluzii și petici de hârtie! Nerecunoștință Un profesor universitar eșan care are poate cel mai mare contingent de studente la cursu­rile lui, se declară totul contra drepturilor femeii. De ce profesorul Șerban se poate face înțeles de femei și omul politic nu ar avea aceiaș șansă? E în prima ipostază prea puțin pretențios și în cealaltă prea exigent . Omul de pe catedră se teme de concurența­ celui de la tribună! Tovărășie Intre corifeii antisemiți din lo­calitate a izbucnit un conflict de la desfacerea tovărășiei. Acei cari au adus ideia, vor să ră­mână cu capitalul, pentru ca ceilalți cari au depus muncă și bani,să se mulțumească cu ideia... Sunt principii cum...semite ! Paradoxe Un farmacist din Galați a fost declarat în stare de faliment. O excepție, dacă nu chiar unic. Un farmacist în stare de faliment ? De obicei farmaciștii lucrează la „­falimentul medicinei, pentru a se feri de propria lor bancrută ! i — „Domeniul Poeni­i“ — a strigat, după al șaselea proces, ori dimineață, dl. Filoreanu, gre­fierul primei comisiuni de apel. — «Vă rog să lăsați ceva mai la urmă, s’a ridicat să spue dl. C. Tom­a, a cărui prezență la comisiune, fără o suită de mari comercianți, trezise oare­care mirare, căci nu se prevă­zuse că și în apelul A. S. R. Domnița Ileana se va recurge la oficiile unui avocat. Dar dl. Tom­a e om norocos, și, după sfatul amicului sau in­dustriașul Osterzejer, adminis­tratorul pădurei Poeni, dl. Brü­ning, a cerut asistenta judiciară d-lui Toma. Nu prea apare că adagiul uunt judecători la Berlin“ are adeziunea entuziastă a d-lui Toma. Judecătorul neamț care a res­pins pretențiile marelui regie­­ Fre­deric al II-a și a proteguit pe micul morar a cărei proprietate regele o râvnea, a înălțat pres­tigiul magistraturei și a adâncit încrederea și respectul concetă­țenilor săi, în legi și autorități. De aceia despotul de geniu care a fost Frederic al I -lea era cel dintâi care a felicitat pe magis­trat. Și, ori de câte ori o autoritate aplică legea, în chip egal față de mari și mici ea propagă încre­derea în legi și autorități și ilus­trează în chipul cel mai elocvent cum trebue­­ să se comporte ce­tățenii în Îndeplinirea îndatoriilor către obște. D. C. Toma a pretins că nu a procedat bine comisiunea de im­punere, stabilind venitul domeniu­lui Poeni prin apreciere la suma de 1.669.320 lei, când avea alte mijlo­ci pentru a stabili venitul real. D. președinte Dimitriui [Dacă nu s’au prezentat registrele! D. Toma a prezentat extractul după registre,­­din care rezultă că exploatarea domeniului prin­țesei Ileana în cursul anului 1928, a dat un beneficiu net de­­ 380 mii lei. Prin apelul său de Bruning, cerea reducerea beneficiului im­pozabil la suma indicată de re­gistre. Cum însă și impozitele se a­­daugă la beneficiul impozabil, Comisiunea l-a de apel, com­­pusă din d-nii Dimitriu, Kirilă și Kalerghi, a decis impunerea domeniului Domniței la venitul de 993200 lei, adică a redus cu vre-o 16 mii lei suma fixată de prima comisiune. Am făcut cunoștinț S cu d. Bruning. —„Măreu, măr­eu la gazetă? exclamă d-sa. —„Nu-i nimic, face d. Oster­­zelzer, care fiind tatăl „Grădină­riței Marghita“ nu se tem­e de gazetari. Pădurea Voinești Comisiunea s­ a de apel s’a pronunțat ori în impunerea pă­durei Voinești, a d-lor Grecea­­nik, Pincowski și moștenitorii Pispei. Pădurea a fost impusă la un venit agricol de 1.125.ooo lei și la un beneficiu comercial de 750.000 lei. Pr. Stoiano Mitl­­ la B-ca Dacia Bilanțul încheiat de B-ca Da­cia pe anul 1928, indică un be­neficiu impozabil de 4.354.728 lei. Comisiunea de impunere însă a refuzat să recunoască diferite posturi de cheltueli în sumă to­tala de 784.572 lei și a stabilit B-cei Dacia un beneficiu­­ impo­zabil de 5.139.366 lei. E­ca Dacia a făcut apel, ce­rând, prin dl. N. Apoteker și S. Klekner impunerea după bilanț. Fiscul a făcut și el apel, ce­­rând adăugirea la beneficiul fixat de prima comisiune a sumei de 1.621.860 lei, totalul câtorva sume pe care fiscul le socoase ca beneficiu. Comisiunea a delegat cu ve­rificarea pieselor justificative cheltueților pe di. controlor Em­­a Stoianovici. B-ca de Credit și Industrie Comisiunea de impunere a în­­treit impozitul de anul trecut al B-cii de Credit și Industrie. S'a refuzat scăderea din be­neficiul impozabil a două lumi: 136.114 lei, pierdere suferită în urma unui furt și 417.ooo fond de rezervă pentru creanțe dubi­­oase. B-ca a fost apărata de dl. N. Gheorghiadi, comisiunea de apel a admis în parte apelul b-cii scăzând de la impunere numai suma de 136.114 lei. 1* .Prinții* cherestelei . Marele depozite „La încrede­rea“ a d-lor H. O. Spiegler și H. Wechsler, a fost impus­ăla zoo.ooo lei venit net. Cum acești comercianți au dovedit că au adus în cursul anului trecut numai 18a vagoa­ne cherestea, comisiunea de apel le-a aplicat cota de 25oo lei be­neficiu net de vagon și i-a im­pus la un venit net de 42o,poo lei. Aceiași cotă de 25oo lei be­neficiu net la vagon s’a aplicat și marelui depozitar A. Naftuli care a adus în 1928 numai loo vagoane chereste, pentru cele 2 depozite ale sale. Comisiunea a impus pe d. Naftuli la 25o,poo lei venit net. Concurența „Trianonului“ Comisiunea de impunere a fi­xat beneficiul impozabil al cine­­ma-ului Elisabeta la 16o,poo lei. Fiscul a făcut apel, cerând urcarea venitului impozabil la 25o,poo lei. D. avocat I. Schreiber a sus­ținut că sala „Trianon“ mult mai confortabilă și elegantă, fa­ce o concurență distrugătoare „Elisabetei". Comisiunea a admis în parte apelul fiscului, impunând „Eli­sabeta“ la un venit net de 196 mii lei. Oficiul petrolifer a dat un beneficiu „compta­­bil”— expresia este a d-lui S. Klekner—de 228 doe lei, la care a și fost impus. Fiscul a făcut apel cerând a­­dăugirea la venitul impozabil a unei sume de 68000 lei, dedusă din cheltuelile de voiaj­ prea e­­xagerate după fisc. Și oficiul a făcut apel, susținând că are un beneficiu mult mai mic. In apărare d. Klebner a ară­tat că natura întreprinderii ne­cesită enorme deplasări, deci și cheltueli de voiaj. Comisiunea a respins ambele apeluri. Copilul sezonului I în curs Nu mai știu care sociolog, amator de generalizări simbo­lice, făcea remarca, în nu-mi mai amintesc ce op, că aceste luni ale verei, Iulie și August, sunt cele mai prielnice cuiburi de cut­ură ale revoluțiilor. Toate cele trei mari revoluțiuni ale omenirei, din antichitate până azi, s-au desfășurat în plină febră caniculară. Dar se vede, generalizarea cu aspect de lege a sociologului în cauză nu se aplică numai în domeniul so­cial. O informație pe care mi-o revelează vecinul de rubrică mă convinge că lunile de vară sunt cuibul a tot felul de revoluțiuni. Sunt sigur că în altă lună a a­­nului nu s’ar fi putut întâmpla cazul cu spricina, al nașterei unui copil cu mustăți. Natura respectă, se vede, simetria cu precizie cronometrică. De aceia d-na Juana Mascanelli din To­­meiloso oricât s’ar fi căznit să aducă pe lume un copil excep­țional dotat, nu ar fi putut-o face în alte luni ale anului decât cele predestinate a fi răstimpul caracteristic desfășurărei revolu­­țiunilor. Cunoscută fiind trăsă­tură specifică a lunilor de vară —Iulie și August—de a fi os­pitaliere revoluțiilor, nu avem a ne mira prea mult de recenta naștere a unui copil cu mus­tăți. Apare această bizarerie biologică în cadrul firesc al manifestărilor estivale. După cum revoluțiile—cu și fără văr­sări de sânge—sunt excepții in­­normale în viața obișnuită a societăților, la fel apa­­rițiunea, pe poarta triumfală a vieței, a unui copilaș purtând sub nas ornamente capilare, contrariază logica prestabilită. Dacă suntem obișnuiți ca orice nou născut să facă din primele momente verificarea aptitudinilor sale sexuale, nimănuia însă nu-i va trece prin gând să-i­ se caute în altă parte decât re­giunea clasică. Cu toate că părerea murito­rilor este unanimă în ce privește faptul că mustața este semnul distinctiv al virilității, nici un semen nu se va grăbi, la naș­­terea­­ unui prunc, să se unițieze asupra bărbăției sale, privindu-l decorul de pe buza de sus. In totul deci, in ordinea faptelor senzaționale și extraordinare a apărut tuturora prezentarea la biuroul stărei civile a bebelu­șului cu pufușor pe botișor.Am făcut onorabilă excepție la a­­ceastă generală nedumerire, doară eu și toți confrații mei mondiali. Nu vă pară această afirmație stranie. Da. Nu socotim de fel inexplicabilă apariția in acest anotimp a co­pilașului cu mustăți. Și,asta nu fiindcă am nutri și noi convingerea că sezonul verei este accesibil știrilor revo­luționare in genere. Nu ne per­­dem firea în fața acestei apariții miraculoase fiindcă, noi știm că în lunile Iulie și August șerpii de mare încep cu predilecție a frecventa printre valurile ocea­nelor, mărilor ca și printre co­loanele templului în care, gaze­tarii slujesc zilnic. De acela, fiind la începutul sezonului în­tâmpinăm odrasla mustăcioasă cu „fii binevenit, prețios colabo­rator al fraților noștri mai mici, scumpii reporterii“ . Ecouri fiscale D. Const. Toma avocat princiar Impunerea A. S. R. prințesa Ileana și a d lor: Pilpel, Pincovski, Grecianik, Banca Dacia, M. O. Spiegler, Wechsler, Naituni, Oficiul petrolifer, Ci­nema Elisabeta și Banca de Credit și Industrie Cerefi azi__ e pagini DE PRETUTINDENI Moda la Paris O ligă feminină împotriva jucătorilor de cărți La Budapesta s’a fondat o ligă feminina,­ al cărei scop este ‘îm­piedicarea bărbaților lor de a juca în carti. Până în prezent s’au înscris în ligă 75 aderente, toate femei din înalta societate. Jocul de cărți a format totdeauna pasiunea ungurilor, dar, în ulti­mul timp, nobilii maghiari au în­trecut toate:„așteptările. in nume­roase tripouri di­n Budapesta se desfășoară, In fiecare noapte, „partide" fabuloase, care se ter­mină prin ruina totală a unor jucători. Unii nu dau cu săptă­mânile pe la casele­­ lor, pasio­nați de part­dele prelungite. Soțiile acestor jucători și-au impus sfă descopere toate adresele cercurilor clandestine ,unde băr­bații lor pierd întreaga avere. Ele au în ajutor poliția din Bu­dapesta, care a și descoperit câteva tripouri, unde se pierd în fiecare noapte milioane, iar alții sunt deposedați de imobile, auto­mobile și chiar de mobilele din casă. Un copil se naște cu mustăți­e englezoaică. Juana Mascanelli a născut un copil cu o superbă pereche de mustăți. Noul născut constitue un obiect de curiozi­ate, fiind vizitat zilnic de numeroase persoane. O familie de 5 generații * 17 Cea mai numeroasă familie din lume este desigur acea a văduvei Marie Roussel din Amiens. A­­ceastă familie numără loc membrii compunându-se din 5 generații. Marie Roussel, în vârstă de 94 ani, se bucură încă de o sănătate robustă. Ea a avut 24 copii. Unul din fiii ei, în vârstă de 74 ani, are 6 copii. O fiică a acestuia, are 3 fii și o fiică. Aceasta din urmă a născut recent un băiat. E de notat că patru din fiii văduvei Roussel au respectiv câte 17, 15, 16 și 2 copii, ceiace explică că astăzi familia celor 5 generații cuprinde aproape loc persoane, cu toate decesele sur­venite. Zilele acestea, a avut loc o reuniune a acestei originale fa­milii, la care au luat parte toți descendenții văduvei Roussel. Familia a fost onorată cu vizita fruntașilor comunei. Stadiul boalei regelui Angliei, după operație — Suveranul englez operat în stare de narcoză •----------------------- generală.— --------------—— Intr’un ziar vienez, dr. Maxi­milian Hirsch se ocupă pe larg de boala regelui Angliei. Redăm unele constatări interesante ale acestui savant. Regele George al Angliei s’a înbolnăvit anul trecut în urma unei gripe, de pneumonie și congestie pulmo­nară ; a durat multă vreme până când medicii­ consum­­­i au putut să stabilească diagnosticul, anu­me că, în urma congestiei pul­monare s’a format un exsudat, adică în cavitatea toracică s'a format un abces. S’a purces est­fel la o operație care a constat în îndepărtarea unei coaste, pen­tru a se putea face scurgerea puroiului. In acest scop i s’au aplicat sonde, adică niște tuburi de cau­ciuc prin­­ care să se extragă puroiul. Pe măsură ce se aplică metodele cele mai moderne ca radioterapia sau vaccinarea, se scurtează din ce în ce mai mult sondele până se extrag cu totul pentru a produce cicatrizarea zonei provenite din operație. Starea generală a regelui a făcut progrese, dar, după câtva timp, boala a revenit. In cazuri normale se repetă din nou ope­rația. Dar faptul că regele An­gliei a suferit în ultimul timp de febră și a fost operat în stare de narcoză, dovedește că nu se poate aplica ideia de mai sus. Se poate să fi rămas o sub­terană de bacili care să fi pro­dus o aglomerare a puroiului în cavitatea toracică, cavitate mă­rită prin extragerea coastelor prin faptul că plămânii nu se pot extinde normal spre a adera perfect la ea. Pentru a se mic­șora deci cavitatea s'a procedat la extragerea a două coaste pentru ca aderența între plămâni și cavitatea toracic să nu lase nici un spațiu liberă. Operația aceasta este foarte grea de obiceiu și medicii nu își iau răspunderea reușitei, o­­perația executându-se numai în stare de narcoză locală. Totuși faptul că regele An­gliei a fost operat sub stare de narcoză generală face să se creadă că, constituția lui fizică este excelentă, cea ce ne îndri­­tuește să nădăjduim nitr-o grab,­nică însănătoșire. „Cânăria" din Lausanne — O școală in care se face psiho-a­naliza cânilor —■ „Ochiul care vede“ este nu­mele originalului institut pentru orbi, fondat în Elveția de către o femeie americană Harrison Erastin. E vorba de o „cânărie“, adică o crescătorie de câni, ,care ur­mează să fie pusă în serviciul exclusiv al oamenilor lipsiți de vedere, din întreaga lume. Harrison—Austin a vizitat când­va Suedia. Ea a­­ avut o deose­bită pasiune pentru animalele de casă și în special pentru câni. A cumpărat o minunată pereche de câni ciobănești, de rasă ger­mană și a căutat să selecționeze în urmă descendenții. Americana a obținut astfel, câni de toată frumusețea. Dedicându-se astfel creșterei cânilor, Harrison—Austin s-a gân­dit mai tărziu că aceste animale ar putea înlocui multe servicii omenești, îndeplinind fun nmen rol în sobietate, dacă ar fi edu­cate în acest sens. Astfel că americana Harrison- Eustin a fondat la Mont-Pelerin o „cânărie“, unde și-a propus să studieze modalitățile de utili­zare cât mai extinsă­, a câne­lui. Pentru a da o deosebită or­ganizare originalei sale­­ instituții, Harrison-Eustin a vizitat în mod special unele țări din Europa cu renumite centre de dresaj, stu­diind în­deaproape metodele a­­plicate. Studiind psihologia fiecărei spețe de câii, ea a urmărit prin dresaj științific adeguat­ k să ca­pete un maximum de profit de pe urma acestor animale. Rezultate minunate au încoro­nat eforturile americanei. năria“ ei furnizează câni­i de „Cu­­a­­părare, de vânat, sanitari,icuri­eri etc. I . V Recent, conducătoarea „efină­­riei“ din Mont-Pelerin a realizat o altă inovație, care prezintă un deosebit interes. E vorba de dresarea cânilor, cari să ser­vească de călăuze orbilor. In acest scop, căpitanul sue­dez M. Balsiger a cedat dreso­­rei un teren, pe care să organi­zeze o „cânărie“ pentru orbi. Noua „cânărie“ numită „Ochiul care vede", fondată acum câtva timp, a și înregistrat succese remarcabile. Rezultatele obținute sunt atât de demonstrative, încât Federațiile orbilor de război din Franța și Italia au decis să se intereseze de această nouă O­­peră, extinzând originala [ Insti­tu­ție, _______________________ ~ Mărturiile’sunt uimitoare.­­Ast­fel un pastor american, Morris Frank din Statele­ Unite, grafie unui câne din instituția „Ochiul care vede“, a putut relua ocu­pațiile sale abandonate de câțiva ani și circulă azi in mod normal pe toate străzile. Deasemenea, și a­­l­ț numeroși orbi cari se servesc de câni din crescătoria „Ochiul care vede“ declară că datorită acestor câni au putut redobândi libertatea mișcărilor. Italienii și Francezii trimit­­ nu­meroși orbi de război la Lau­sanne pentru a fi educați de ja se putea servi de noile lor că­lăuze. Căci dresajul nu se exer­cită numai asupra cânelui ci­ și asupra stăpânului, întrebată asupra metodelor pe care le aplică în dresarea câni­lor — călăuze. Harrison—Austin declară: •—„Timp de două luni, dresăm cânele, învățându-i a evita obsta­cole, a se feri de trăsuri și alte vehicule traversând străzile în mijlocul circulației. „După acest prim dresaj, îl învățăm cum să se­­ comporte a­­lăturea de stăpânul său. Un dre­saj de trei săptămâni,­­câte opt ore pe zi,­­educă orbul și călău­za. Cu privire la regulele de bază ale aceste dresări, Harrison— Austin declară că e vorba de o metodă științifică. Se studiază caracterul cânelui, stabilindu-se caracteristicele sale psihice. „Facem — afirmă americana — psihoanaliza cânelui și cău­tăm să-l împerechem și stăpânului care-i convine mai bine. Cu privire la dresori, ea spune că și aceștia sunt supuși se­lecției. Excesul în care au căzut mulți dresori a fost determinat de fap­tul că au cerut cânelui mai mult decât putea da. Dresat de un instructor care posedă­­ fond psihologia câne­lui și metoda­ dresajului, este susceptibil de a face din orice câine călăuza cea mai sigură pentru orice orb. Inițiativa americanei­­ Harrison- Euslin, pornită la început dintr’un sentiment de iubire [pentru ani­malele de casă, a­u realizat azi o mare operă socială. . Harrison—Eustin a făcut din câine un și mai prețios tovarăș al omului și a realizat ca el să fie de azi înainte ,tovarășul cel mai apropiat și de nedespărțit al celor lipsiți de vedere. I* B.

Next