Lumea, iulie-septembrie 1931 (Anul 14, nr. 3912-3988)
1931-07-22 / nr. 3928
Un distins fruntaș al intelectualități ieșene, intim amicul d- ui Argetoianu, ne-a esigurat că până în câteva zile Iașul va avea o comisiune interimară în frunte cu d. N. Cheorghinoi. A ținut respectivul să ne declare : — D-ui M. Sadoveanu nu i se refuză nimic la București de către d. Argetoianu. Chestiunea nouii comisiuni interimare a Iașului nu putea căpăta deci a să solționeze decât aceia pentru care milita d. M. Sadoveanu. Ar reeși deci clar din declarația ce mai sus că lupta mare a fost la București, cunoscând faptul că și trecerea d-lui Petrovici pe lângă dl. Iorga este măcar de aceiaș proporție ca a d-lui Sadoveanu pe lângă ministerul de interne. Faptul că va învinge dl. Sadoveanu pune in evidență și raporturile actuale din guvern—când d. lorga e gata să nu se supere, în cele din urmă, pe nici una din infragurile suferite. Și, târâși, se pare că dl. Argetoianu i-a descoperit d-l ui lorga slăbiciunea de a se resemna pe orice chestiune și o exploatează cu generozitate și predilecție public afișată. Nu-l costă tocmai eftin pe dl. lorga premiereiül. Scum , scump, dar i ce, — și o fi zi d* * 1. lorga de atâtea ori, în barba, învolburată altădată, calmă ca de bunic, de când dl. Argtoianu îi este adesea neposesba dracului! Dl. Ion Mihalache găsește că n’are altceva mai bun de făcut decât să se dedice automobilismului. Asta probabil ca un postum omagiu adus vitezei, care a spus așa de favorabil de întreaga d-sale ființă dintru începutul carierii politice. Galanterie Arată are: Un confrate rememorează istoria. Acela a d'la Morsa cu dl. Grigore FilipescL ceva din urmă i-a spusHp d-lui N. Iorga, un guv înar „p... re bătrână”. Când a fost ca dl. Argetoianu să-i împace recent, dl. Iorga i-a declarat: — „M’aș împaca dragă, dar ce o să spue sora mea”* Premierul e un soț care își prevește tovarășa mai mult decât pe sine. Logica Ziarele au anunțat că la viitoarele alegeri de la Piatra- Neamț guvernul va susține candidatura d-lui Valentin Bibescu, amic al d-lui Argetoianu și al cărui accident de avion, întâmplat în Indii, este îndeobște cunoscut. La auzul acestei vești se spune că cineva a exclamat : — Valentin Biescu e în lotul la locul său în actualele majorități. Pe lângă atâția aviatori...politici se cade ca unul măcar să fie din cei adevărați . Ironie Premiului național de literatură i se aplică mereu curbe de sacrificiu. De unde era de 300.000 lei anual, a ajuns la 100.000. Ca anul acesta să se reducă la 40.000 lei. Se crede probabil că pentru literali și banii iau o valoare decorativă. Impozite Începând de anul acesta controlorilor financiari Uscat, inspectori etc. devenind gestionari, li se cere să depue o giranie bănească. Fiind săraci, li se revine din leafă 33 la sută. Un controlor fiscal cl. III, de exemplu, din salariul de 3910 primește astăzi în mână, după toate reineri:e 2718 lei lunar. Sumă de care are de plată impozitul gobal, comunal etc. etc. Sărmanii contribuabili Calomnie Trei din membrii delegației permanente ieșene dizolvate, s'a găsit că ar fi încasat fiecare cu câte 100.000 lei peste retribuțiile legate. N'o fi la mijloc o simplă calomnie—dar faptul că suma e așa de insigneranță . In ultimul consiliu de igienă al Municipiului, s’a discutat din nou chestiunea derinărei apei de băut, aceasta în vederea prevenire unei noi epidemii de febră tifodă al cărei sezon începe în luna August. Chestiunea apei, așa de vitală la Iași, a fost readusă din nou în preocuparea forurilor Intereste, relevându-se și cu acest prilej pericolul permanent pe care alimentarea cu apă îl prezintă pentru orașul nostru. Situața alarmantă a problemei alimentării cu apă și a permanentizării stării de izbucnire a epidemiilor, a determinat pe conducătorii institutului de igienă și sănătate publică să dea un vileag o serie de aspecte dezastruoase, ce trebue să trezească din timp, atâta celor în drept. Lucrarea intitulată „Epidemia de febră tifoidă din Iași 1931" e semnată de: Prof. Sâtbeanu, prof. Bălteanu și pnferențiar Dr. Alexa, cu colaborarea D-nei Dr. Eugenia Alexa, medic șef al Labor. Regional de bacerologe și I. Petrovici, direct. Inst. de chimie. Autorii importantei lucrări de igienă, pe baza cercetărilor îndelungate făcute, stabilesc în mod științific că atâta este cât vom avea rețeaua de distribuie a apei de băut In condițiile defectuoase de astăzi și o canalizare ca cea de azi, vom avea în fiecare an nu numai febră tifoidă dar tot felul de molime. Mai rău ca în Africa ! Autorii senzaționalei lucrări e arată că febra tifoidă face parte din grupul bolilor care au beneficiat în modul cel mai larg de aplicațiile medicinei preventive. Într'adevăr, mijloacele de prevenire și combatere sunt acum foarte bine cunoscute și se pot aplica foarte ușor, dar numai dacă organele administrative ale comunității înțeleg să asigure aceste mijloace. Din aceste considerații se vede deci că febra tifoidă e o problemă în primul ordi n admnstrativi. Sub mantia molimilor Privind lașul sub aspectul considerațiilor degienă generală ne putem explica de ce în mod consimt avem un lași cel mai proprice mediu pentru desvoltarea epidemiilor; și acest mediu va persista cât va dura indolența cetățenilor care ar trebui să pretindă edililor o înțelegere a problemelor de salubritatea publică. In ce privește epidemia propriu zisă din iarna trecută s’au descoperit cazuri sporadice în luna Decembrie un număr de 3. In cursul lure. Ianuarie s'au declarat la Serviciul Sanitar 64 cazuri, în Februarie 12, în Martie 1, în total deci 80 de cazuri; autorii sunt convinși că în afară de cazurile declarate au mai existat cazuri fruste cari n’au putut fi descoperite, cum se întâmplă de altfel în orice epidemie. Cum cele mai multe dintre cazurile declarate s’au izolat în splaiul „Izoarea”, autorii au avut posibilitatea sub conducerea D-lui Prof. Slătineanu, directorul Institutului de Igienă, să facă o anchetă riguroasă de la caz la caz stabilind o serie de fapte foarte interesante. Apa ieșenilor — aducătoare de nenorociri Din analiza cauzelor care ar H putut determina epdemia rezultă in mod limpede că apa a fost și de data aceasta factorul esențial. Și autorii importantei lucrări de igienă asupra lașului, fac o incursiune în domeniul sanitar, arătând modul lamentabil cum e construită conducta de apă la Iași și mai ales cum e întreținută. Rețeaua de distribuție se întinde pe o lungime de 92.319 metri și e uzată ; in afară de conducte reglementare de fontă, s-au construit și conducte de fer gavanizat și chiar de fer simplu pe o mare lungime; particularii au ex-camera de devidanjare și a cisternelor closetului. Desigur, la cea mai mică fisură, materiile organice pătrund in conducta de apă. cu tat racorduri fără de nici un control; legătura racordurilor în loc să se facă cu material de bronz se face cu fer forjat foarte ușor atacabil iar garniturile speciale de cauciuc au fost înlocuite cu potloage de gazoși uzaji și murderi. In cele mai multe cazuri, țevile de apă trec prin canale, haznare și closete, gropi de gunoaie, permițând pătrunderea in interiorul țevilor a materiilor fecale și urină din closete și a tot felul de murdării . Serviciul apelor în timpul epidemiei din iarna trecută a închis 309 instalațiuni de apă pe un număr de 63 străzi contaminate de febră tifoidă. Oameni cu avere consimt sa bea apă din confucia care trece pin closet! Precizări antrenează, frenetic a statistică—de peste ocean, bine la fălos—conchide că femeile se dau un vânt după fmivolitări și amănunte privind exercițiul dragostei și al sensualității în genere. Se susține că editorii cunosc bine aceste preferințe specifice ale consoartei noastre și acestui fapt se datorește abundența extraordinară din ultima timp a tipăriturilor relativ la perversiuni erotice de tot soiul și la aventuri amoroase, excentrice, una mai picantă de, și alta. Formând majoritatea publicului de cinema, tot femeile sunt acele care au imprimat și filmului, mut sau vorbit, tendința de a reda senzații erotice violente, săruturi ce cad unul asupra altuia ca două cascade în revărsare potopitoare, îmbrățișări care durează atâta timp cât trupurile ce curg unul în altul se lasă inundate de aceiaș febră a dorința. Din faptul că femeile sunt îndeosebi ahtiate să se preocupe de chestiunile sexuale, s’ar putea deduce că bărbații lot—sau cei din jur—nu se îndeletnicesc suficient pe această pistă. S’ar putea deduce ca bărbații au început să cultive, în zilele noastre, mai ceva ca totdeauna, acea „comică virtute“ a castității despre care vorbește Stendhal. Asta e însă numai aparența. Bărbații se antrenează cu aceiaș frenezie în culesul fructelor erotismului. Manifestă chiar performanțe de flexibilitate a șirei spinării și a mușchilor, în ce privește dexteritatea de a face salturi de pe un pom pe altei, de pe creanga aceluiaș pom pe vecina ei de la o trudă la celelalte, bănuite numai că setea erotică le-ar putea-o împărtăși cu alte savori și alta fremătate de flori necunoscuți. Întrețin chiar până la sațietate, bărbații, acest dute vine ardent și rapid prin paradisul sexualității. Dacă se arată mai puțin avizi de lecturi picante, decât femeile, asta se datorește numai faptului că, in majoritatea lor, au trecut pe vremea când înfloreau in broderii de fantezie actul in cauză. Ceia ce nu-i cazul femeilor. Chematt mai târziu la libertatea de a-și asculta și satisface simțurile, consoartele noastre se simt încă in perioada când fantiza nu-i lenevită și nici obosită de a strecura și sugestiile ei în actul îmbrățișării trupești. Femeia, sub raportul sexualității și al senzualității in genere, e in faza mitică, atunci când ia evocarea, prin scris sau desen, a organelor și funcțiunilor voluptății simt că-i tresare în vine adieri de fiori adecvate însăși realității. Dacă femeile sunt în faza copilăriei sub raportul setei de lectură provocatoare, barbarii încă n’au pășit spre acea bărâiuță care și ea antrenează spre aceiași preocupare. Pentru sănătatea lașulu Femeile se Primejdia actualei alimentări cu apă, la proporți tot mai alarmante . Aspecte nefaste și îngrozitoare, cari pun orașul nostru alături de coloniile primitive — Strigătul de alarmă al forurilor inalte de igienă Ori, propagarea febrei tifoide repezintă — după expresia autorilor—un scurtcircuit între excretele intestine ale unei persoane bolnave sau care a fost bolnava de febră tifoidă și ingestiile altora. Se vede deci legătura din cauza sa efect. O persoană bolnavă de febră tifoidă răspândește microbii prin materiile fecale, conducta de apă fisurată sau spartă trecând prin haznaua cu materiile contaminate de microbul febrei tifoide e posibilă de a fi pătrunsă de aceste materii, or Clișeul reprezintă sistemul de alimentare cu apă al multor clădiri din Iași, In care conducta de apă trece chiar prin interio- "“,,aiuca<=a,c ;tw • rul canalului de scurgere, prin pătrundere i in massa se face mai ales din cauza jocului de închidere și deschidere a apei. In adevăr, în momentul în care se oprește apa, se fac un vid intens în feine goale care vor absorbi foarte puternic materiile din baznale care vor fi apoi împrăștiate în tot lungul conductei. Sistemul acesta de infectare e foarte demonstrativ mai ales în cartierul unde a fost măcar un singur caz de febră tifodă. De pildă, în 1926 au fost în strada Vasile Conta și in jurul acestei străzi 10 cazuri de tifoidă ; în 1927 in aceiași stradă apar 15 noi cazuri. Acest focar de 25 cazuri in interval de 2 ani a putut fi posibil prin o conductă spartă ce trecea pri closetul unei persoane bolnave. Deși s’a intervenit pentru reparațiune în 1926, nu se știe din ce motive conducta n'a fost reparată iar de când s’a reparat n'au mai apărut cazuri de febră tfoidă in strada Vasile Conta. Cazuri de acestea se pot cita dealungul anilor, cu febră tifoidă din Iași. Întrucât la declanșarea epidemiilor de tifoidă din cauză canalizarea apelor murdare și serviciul barbar al vidanjării,pe mâine, I. bel*. Clișeu reprezentând o instalație de apă, periculoasă sănătății locuitorilor. Robinetul de descărcare a apei este în cabina closetului la nivelul pardoselei; peste el se aruncă diferite materii organice. Robinetele, în astfel de cazuri, sunt in permanență murdare, iar prin deschiderea lor, se contaminează apa din conductă. Knr.s.J* WC ' fteinut h trtdrfeu M eitsterem Iu < l nhtM ptrdt-WC. hpi- OnJu<r* perbhtu F<j J. Servicii divine In mormintele aviatorilor înhumați la „Eternitatea“ locală Pe aerodromul flotilei locale s’a serbat erl patronul aviejiei. La orele 9 jum. a avut loc solemnitatea sfințirei Troiței ridicată de sburătorii ieșeni in amintirea ofițerilor aviatori lt. Andriescu Marcel și I. Gh. Buzoianu, din flotila locală, morți în 1924. La aceasta solemnitate au luat parte reprezentanții tuturor autorităților civile și militare în frunte cu d. general Prodan. După oficierea serviiului divin, d. maior Argeșianu, unul din conducătorii avației ieșene, a rostit o vibrantă cuvântare arătând menirea aviaei și evidențiind jertfa ceor doi aviatori în memoria cărora s-a ridicat troița silită. A răspuns apoi de geneza Prodan, comandant al corpului IV armată, căruia i s-a dat în paäitare troija. A urmat apoi o procesiune la cimitirul „Eternitatea” oficiindu-se scurte servicii divine la toate mormintele avatarilor îngropați aci. După amiază a avut loc în prezența unui numeros public un mare meeting aviatic pe aerodromul flotilei. După salutul adus aerului de către o patrulă în frunte cu d. motor Argeșianu a decolat o patrulă de vânătoare care a făcut frumoase viragii. Au uit acrobatile aeriene executate de o echipă în frunte cu d. cpt. Pâclea, asul mrasiei eșene, după care alte trei avioane au procedat la o interesantă vânătoare .de batoane. Au decolat apoi de pe aerodrom două patrule în formație de bombardament și recunoaștere. La urmă a avut loc lansarea cu parașuta, de avioane, a unor saci cu nisip. Toate demonstrațiile aviatorilor eseni au fost înclinte cu succes. Judiciare . Camera de punere sub acuzare va judeca azi cererile de eliberare făcute de deținuții politici arestați la Gai fi fa, pentru tulburarea liniștei publice. Deasemenea va judeca și celelalte apeluri ale arestaților di ferite delicte din loș . Dl. Osvald Racoviță cunoscut dușman al viligiaturei în politică, a făcut tot ce a putut ca să micșoreze simțitor numărul viligiaturiștilor ieșeni, în genere, antrenându-i să rămână pe loc, de dragul ștrandului ce-l conduce. Pe dl. O Racoviță, se șoptește, că-l așteaptă, pe curând, o surpriză financiară, de data aceasta plăcută. Dela 1. Sv ».A Corespondență prin poștă de la stația de viligiatură: Ștrandul Oswald -------------------— Racoviță --------------------- Până mai anul trecut orice ieșar, cu o situație oricât de modestă, trebuia ca în toiul verei, să scoată din pământ o sumă oarecare și să plece de Iași dacă nu pentru o luni, dar macar pentru 15 — 20 zile. Cine nu putea să ajungă până la minunatele stațiuni climaterice ale Carpații sau la pitorescul litoral al Mării Negre, se mulțumea și cu o deplasare până la Strunga, ceea ce constituia o recreație suficient de reconfortantă. Aceste deplasări constrângeau la multe sacrficii pe cei cari le făceau și privau de multe alte necesități din cursul anului. O plecare de băi în cursul verii necesită: concediu, facere de bagaje, birje, tren, automobil, hotel, restaurant, bacșișuri, nemulțumiri etc. Aminul a indica acestea spre a releva și mai mult opera d-lui Osvald Racovitză prin crearea Ștrandului. La acestea mei trebue s adaug și faptul că toate chel*tueite ce se făceau de cei ce plecau în alte localitni, iar acum se duc la ștrand, rămân tot în Iași și profită foarte multă lume. * v Presa locală a relatat amănunțit instalație, confortul și frumusețea ștrandului nostru. Nu mai revin asupra acestei chestiun. Dar voi releva o alta lăture. Vizitat mai des și pusă mai multă atențe in examinare te duce la concluzia că poți prii ștrandul sub două aspecte deosebite. Primul aspect îl vezi și apreciezi înursul zilei. Ai impresia unei stațiuni maritime. Basm de inof, plaje, corturi, umbrele, vizitatori arși de soare, corpuri inegrice, sporturi adeunle, costume, profesori de înot, barcagii etc. Al doilea aspect îi poți vedea și aprecia in cursul seri. Suprafața strenului împrejmuit est destul de mare și închisa cu garduri înalte, inc t ai impresia că ești izolat de oreș. Rețeaua de becuri electrice de jur împrejurul ștrandului dă un aspect faeric la care se adaugă aerul răcoros , curat, plantațiunile destul de numeroase , sacul de canotaj având pe margini bănci de odihnă și priveliște minunată prin reflexul becurilor in fundul lacului. Restaurantul cu mesele in aer liber, în fața bazinului de înot, civilizat aranjat cu serviciu curat, isi dă impresa grădinelor de vară ale Bucureștiului, cu deosebiree : modestia prejul lor. Terasa de dans în aer liber amenajată după sistemul celor mai moderne shtiri, cu apaș, în a treia’, Alexe Stein are antenele artistice atât de senzible încât sezisează imediat caracteristicul și propriul fiecărui personagiu. Pe baza aceleiaș disoziții și-a alcătuit și trupa. Nici unul dintre actori nu are un gen specific. In cursul aceleiaș reprezentaț ii, un oarecare din trupă interpretează trei-patru roluri, care presupun tot atâtea tipuri de verse — și cu toate acestea fecare din ele e temeinic pun la punct. Adam Domb, de pilda, ap șut din „Cântrețul tristeței sale* este, in „Periferie*, un admirabil gention debușat în biroul IV și judecătorul alcoolizat și idealist din tablourile urmăoare. Este inutil sa mai povestim subiectul din basmul dramatizat al lui Osip Dimov: „Cântarelui tristeței sale*. Publicul nostru cunoaște prea bine hi>crarea și s'a dovedit co aprecia, amplificatoare electrice prezentând cele mai frumoase bucli de muzici pentru dans. Toate acestea alcătuesc un complex admira și te face să uiți că ești în Iași și să te crezi in una din cele mai frumoase stațiuni balneare din oră. E ceva de necrezut, dar așa este.* Și fiindcă este o stațiune balneară amost solicitat de direcțiunea ziarului nostru ca să-i primit corespondentă specială din strandul lașilor. Să încep deci cu enumrarea vizitatorilor ștrandului. Pe la orele 4 lum. aproape în fecare dimineață o limuzină elegantă se oprește la intrarea ștrandului. Din ea coboară d. Ingner Erlich simpaticul director și conducător al marei Fabrici „Țesături,“ de pe Socola. Pasonal și mult apreciator al rozelor ultraviolete, și impezat de ele, ca și un tllental scriitor ieșan de visul de Cotnar. După curaj de raze, vine repriza de înot, împrejmuind bazinul în multe ocoale. La orele 5 fără un stert, din o bajă cu un cal, scoboară solii Toff, ambii admirabili tenisnemi. Încep antrenamentul la tenis, și iată că în pas alergător și cu batista la gură, tipare Dl. Plăcinjeanu, tata te>n sulu, la Iași. Totdeauna cu 10 minute întârzere. Somnu-i dulce dimineața! Se joacă o partidă frumoasă unde, undeo uște, dl. Plăcinjeanu ese învingător. Începe circulația tronvaelor Cu primul tranvai de Copou sosește Dna Marion Racovtza, cu sacul caracteristic de b»grje, cărți și tarline. In doi pași e la Cabina Doamnelor. Un chaise-longue, proprieta e personală, o așteaptă cu nerăbdare și până la orele 12 lum. nu părăsește ștrandul, pe care îl apreciază in gradul cel mai înalt și blogeza activitatea anonimului 11 f pluitor. Ceva mai târziu încep a sosi: D-na Linetle Cantacuzino cu d-ra Tuli Cantacuzino, șampioane noastră,de ttty, și care desigur va deveni și șampionă de înot. Este cea mai elegantă siluetă a plăjii și acest record îl păstra și anul trecut la ploj i ce la Tekirghel-Eforie. D-ra Bădărău, care ani de zile a făcut plajă la Mangalie, se simte minunat la plaja ștrandului eșan. Pentru moment recordul celer mai bune înotătoare i-l deține d-ra Sophe Cosmovici, x* y. CRONICA DRAMATICA Trupa din Vilna: „Cântărețul tristeței sale* și „Periferie" Din când în când iașii lor are noroc. Intr’o formie sau alta, actorii trupei din Vilna se sbat pe malurite Bahluiului și dau a lor noșri câteva exemple de ceea ce înseamnă teatru serios, ansamblu perfect și regie superioară. De data asta, grupușorul de artiști, de adevărați artiși, în sensul C4*i promotoriii unei arte scenica originale, este condus de Alexa Stein, cunoscut nouă încă din 1923. Intre timp, marele artist a vizitat Iugoslavia unde a jucat la teatrul Național din Belgrad și Zagreb; a repurtat succese remarcabile la Berlin unde a fost dus în brațț de celebrul Granoch de la Stadtester și îmbrățișat de Osip Dlamov, autorul „Cântârea’u a colindat Cehoslovacia având in public un procent de 90 % neevrei și a revenit în țară la noi unde a găsit mai puțin entuziasm, dar mai multă înțelegere a teatrului evreesc. A î-i împins pe impresari și la Iași căci orașul nostru îi este drag, nu numai pentru că i-a oferit întotdeauna buchetul cel mai bogat de aplauze, dar fiindcă se simte puțintel ca la el acasă. Alexe Stein care reușește să ne facă să plângem când plânge el și să ne veselim, când râde, e un caleidoscop în materie de artă dramatică și orice rol interpretează, îl trâește de pare ca s’ar fi născut in el, al Ribin, in prima „«ară , lăutar oropsit, a doua seară . Interpretarea e de un puternic efect dramatic și irealu', fantasticul, e redat doar prin ton și mască, prin Intermediul vocei și al maciajului. E un spectacol unic de care nu te mai saluri, ca de o doină. „Periferia”, reprezentată și pe scena Naționalului nostru, se bucură și ea de o Interpretare excepțională. N’aș ști să slăbesc îndeajuns pe regizori și actori să vie să-i admire pe acești „globtrolleri* incărci de talent pe cât sunt de covârșiți de necazuri. Israil Kama, Samuel Saftel și d-na Paula Walter sunt creatori de viață și de tipuri din cei ce fac „concurență stării civile*. 9 Veniți să-i vedeți! Iertat să-mi fie că fac pe toboșarul reclamagiu, dar pentru așa artiști și așa trupă, toboșarul îndeplinește un rol focial. , Flavius V 1