Lumea, octombrie-decembrie 1931 (Anul 14, nr. 3989-4066)
1931-11-25 / nr. 4036
y } A din țară t ULTIMA OUA și străinătate iuvernul n'a demisionat — »u spne oficiosul 1-1 al IV. Ioriga Buc. 24. Oficiosul guvernului publica astăzi următorul comunicat: „Un ziar de seară anunță teă d. prim ministru a demisionat și că d. Mareșal Prezan a fost sondat dacă ar fi dispus să constitue un nou guvern. „Guvernul presidat de d. N. Iorga stă și va sta la postul său de grea răspundere pentru a desăvârși largul său program de valoare națională. Redacția și Administrația I IV ȘI Str. Ștefan cel Mare No. 6 Atelierele tipogafice Str. Uzinei No. 35 IAȘI Politică și socială — Ziar în dependend Aici«« XIV Md. 4096 3 LEI NUMĂRUL Mercur! 25 Notfmftrü «sne: •a un an M 850 •Hifim, an. 440 Pi 3 ani „ 230 Pentru preoți și învățători dela sate 750 lei anual Partidul liberal nu votează — Violentele critici aduse guvernului de d. Gh. Tătărăscu. Guvernul învinuit că descopere Coroana. D. Iorga despre reîntoarcerea în țară a M. S. Regelui— In ședința deeri după amiază a Camerii, d. Petre Ghiață, liberal, a cerut d-lui ministru de interne să ia măsuri împotriva agenților polițienești care s-au dedat la brutalități împotriva funcționarilor particulari care au demonstrat pe Calea Victoriei împotriva impozitului excepțional. Au mai făcut comunicări d-nii Turbureanu, georgist, și I. Mirescu social-democrat. S’a validat alegerea d-lui Corneliu Codreanu, după care a început Discuția la Mesaj D. Gh. Tătărăscu spune că partidul liberal a păstrat espectativa timp de 6 luni de zile față de guvern, după ce îi acordase credit politic. Acum a sosit ceasul socotelilor. Guvernul Iorga a venit să întărească ideia de autoritate înăuntru, să întărească încrederea în străinătate și să consolideze liniștea în țară. Dar, ca guvern format în afara partidelor, nu putea decât să amplifice aprehensiunile străinătății, ceea ce s'a și întâmplat, căci certitudinea stabilității și continuității nu poate fi dată străinătății decât de un guvern de partide sau de partid. DL Iorga a format un guvern de presupusă autoritate tehnică, de presupus prstigiu profesional de comnafhtia Kanr» pWJtZ*|V ti ministerială. Guvernul nu putea să restabilească liniștea internă, fiindcă era agresiv față de partide. Inițial, guvernul purta pecetea improvizației. Ce a determinat atunci aducerea lui în fruntea țării? . La consfătuirea majorităților, dl. Iorga a spus că plecând d-sa de la cârma țării, s’ar ridica cu siguranță haosul în țară. D. N. Iorga: Nu am spus niciodată că partidele de doctrină sunt, inutile Le-am declarat, ca atare pe acelea constituite ca să* exploateze bugetul. Prigoana contra partidelor ? D. Gh. Tătărăscu:Funcționarea partidelor face parte din tehnică monarhiei parlamentare. Politica de distrugere a puterii partidelor se face într'un moment rău ales. In sesiunea trecută n’ați făcut nici un fel de legiferări speciale. Amendarea bugetului, modificarea legii administrative și desființarea regiilor autonome erau și în programul partidului liberal. Priceperea tehnicienilor guvernului nu se arată nici in sesiunea aceasta. Guvernul n’a făcut nimic pentru agicultură. Dl. Radian, subsecretar de stat la domenii: „Dar ce ați făcut d-voastră pentru agricultură ? Nu cumva sunteți autorii situației dezastroase de astăzi? Dl. Tătărăscu îl povățuește să se adreseze altcuiva, deoarece ultimul ministru de agricultură liberal era dl. .. C. Argetoianu. (Ilaritate). Vorbind despre Conversiunea datoriilor agricole spune că aceasta trebue să fie ultimul act care să întărească și să elibereze proprietatea țărănească. Guvernul e beneficiarul de ultimă oră al reformei proectate de partidul liberal. D. N. Iorga : Sunt lucruri care se fac fără să le anunți și altele pe care le anunți fără să le faci. D. Gh. Tătărăscu. In declarația ministerială din iunie nu promiteți decât credit mărunt. D. N. Iorga: Dar pentru acei cu 5 ha. de pământ, căci ceilalți vor să convertească știm noi ce! D. Gh. Tătărăscu : Un prieten al nostru a cerut încă din Iunie conversiunea datoriilor agricole prin rentă. D. Ionescu-Sisești a răspuns imediat că renta ar scădea și s’ar distruge creditul, deci ideia nu aparține guvernului. D. Iorga. Am găsit-o în nevoile țării și nu în arhiva d-voastră. D. Gh. Tătărăscu: D. Șișești a mai spus că nu toate datoriile trebuesc convertite. D. Iorga ! Sigur, foarte bine. D. Tătărăscu . De ce nu examinați originea datoriilor celor cu 5 ha? D. Iorga ! Când vom cerceta vom vedea care sunt datoriile făcute pentru pământ. Dl. Tătărăscu ! Noi suntem pentru o convertire radicală. Soluțiile d-voastră șsunt improvizate. Dealtfel, improvizația este caracteristica întregii opere de legiferări anunțate prin Mesaj. De ce-ați venit la guvern? DL Iorga . Am venit să facem ce vom putea. Dl. Gh. Tătărăscu ! Dacă era vorba să faceți numai atât, de ce n’ați lăsat la guvern pe acei de la cari ați împrumutat aproape toate ideile. S’ar spune că n'aveți partid. Toată vara ați alergat după partizani. V'ați numit partizanii în funcțiuni și exploatați bugetul. „Iată la ce se reduce valoarea declarațiilor d-lui ■iorga, că nu are clientelă electorală I... D. A. Iorga : Dacă aș fi rău, n’aș împacheta câteva mii de partizani pe care vii i-am numit în slujbe și i-aș trimite în club. Se descopere Coroana D. Gh. Tătărăscu spune că guvernul descopere Coroana. D. Iorga : „Mai bine s’o descoperi, decât să n’o recunoști. D. C. Tătărăscu: „Prin absența autorităței, guvernul încurajează curentele primejdioase. Nu vedeți, nu auziți și nu simțiți suferințele țărei? Autoritatea administrativă ca și cea politică ne absentă. Amplificați prin guvernarea d-voastră toată desnădejdea și neîncrederea de azi. Dl. Iorga : „Vă aduc aminte doar de dezordinele petrecute în timpul guvernărei dvs. A ruinat autoritatea tocmai cine a invocat-o în fiecare zi. Dl. C. Tătărăscu: „E curios că dl. N. Iorga, cel mai mare istoric al țărei, descopere Coroana. Guvernele personale provoacă totdeauna nemulțumiri, și toate aceste nemulțumiri ricoșează asupra Monarhului. In prima Constituție a țărei noastre, s’a inscris principiul monarhic parlamentar, tocmai pentru a se pune capăt regimurilor personale. Efectele guvernării de astăzi încep să îngrijoreze opinia publică. Datoria noastră e de a da alarma. Deaceia spunem guvernului: Luați seama; actele Dvs. amenință prestigiul Coroanei. Sunt singurele rezultate pozitive ale guvernărei Dvs Ai fost poate ori o nădejde, sunteți astăzi, sigur,o primejdie. Liberalii nu votează adresa Partidul liberal începe acum lupta pentru eliminarea formulei de experiențe și reintronarea vechilor formule. Conștient de datoria lui și răspunzător față de Coroană, partidul liberal nu va vota adresa de răspuns la Mesaj. Cartelul electoral C. Iorga spune că partidul liberal a convenit de bună voie la cartelul electoral cu guvernul. Mă trezesc acum cu o declarație de război: m’am întâlnit Zilele trecute cu d. Duca.Nu mi-a spus nimic de acest atac, iar presa liberală îmi este foarte amabilă. Eu nu mă voiu certa cu d. Toforocritorim rltor ra * -- -----------ziua bună se cunoaște de, dimineață. Ori cartelul cu liberalii l-am încheiat după două luni de guvernare. Dacă nu vam buni, de ce ați convenit la cartel ? Cred că violența d-lui Tătărăscu împotriva mea, e numai o aparență oratorică și aștept să se facă sănătos de Duca. Grilajul de la Palat Cât privește chestiunea cu Coroana, partidele politice au întrebuințat totdeauna Coroana în luptele lor. Le-am auzit urletele sub ferestrele Palatului Regal. Grilajul de la Palat s’a făcut pentru împiedicarea spargerei geamurilor. Vă voiu aduce dosarul complect al atitudinei dvs. față de Coroană fără să caut în arhivele ministerului. Dl. C. Xeni: „V’am cetit memoriile, d-le Iorga Í Dl. Iorga: „Nu mă interesează. Țin să vă aduc dvs. aminte că ați oprit trăsura în față ministerului de externe împreună cu d. Stelian Popescu și mi-ați mulțumit că am stăruit să intrați în guvernul Take Ionescu. ” Dl. C. Xeni: „Nu aveam nevoe de loc de sprijinul dvs. pe lângă Take Ionescu. Dacă în trecut partidele au atacat Coroana, ați atacat-o și dvs. In memoriile dvs. am găsit discursul pe care l’ați rostit la „Dacia* când erați indignat că regele, Ferdinand a dizolvat Parlamentul pe care l’ați prezisdat și ați spus: „Indignarea? țărei e atât de mare, așa că să nu se mire regele dacă se vor stropi cu sânge scările Palatului Regal”. D. Iorga susține că-L iubește pe Rege D. N. Iorga: „Pasagiu nu există așa cum l-ați povestit. Eu am spus :%„Dacă Maiestatea Voastră înstitue un guvern de dictatură, atunci sângele va stropi pietrele Palatului, căci *>«ródații ar călca în picioare mulțimea*. Eu n’am fost canalie. In ce privește Dinastia, eu am conceput-o sentimental. Am iubit frățește pe Rorgele Ferdinand și am avut iubire părintească față de Acela care din fericire stăpânește împotriva intrigilor. Eu când iubesc pe Rege nu închid porțile prințului moștenitor, iar când prințul moștenitor e pribeag eu îmi zdrobesc cariera și îl apăr. Nu spun mal «mdi. Voiu spune odată mai mult, întrerup această discuție, din respect pentru t rege și din milă pentru liberali. Da, am milă pentru ei. D. Iorga arată apoi, cum s’a format cabinetul sale după care spune: „De atunci n’am pomenit numele M. S. Regelui decât atunci când am scos înainte faptele Lui bune-DL Gh. Tătărăscu: Nu - d-voastră, dar actele d-voastră descopăr pe Suveran. Dl. N. Iorga/ Care? Dl. Gh. Tănăsescu: Convin, să vi le spun personal. Tot ce provoacă nemulțumiri se trece în numele Coroanei. Nu știu cum și nu știu de ce? DL A. Iorga: Nu sunt răspunzător decât pentru ceea ce fac eu. Când Coroana va găsi că e descoperită, va găsi în mine pe primul care pleacă fără nici un cuvânt. Ședința se suspendă. Și d. Iorga a descoperit Coroana La redeschiderea ședinței d. Xeni, liberal, spune: Amestecul Coroanei în luptele politice n’a fost obiceiul numai a partidelor vechi. Nici d. Iorga n’a scăpat de aceasta. D-sa dă citire unei părți din discursul ținut la „Dacia” la 28 Martie 1920 de dl. Iorga, care a spus: „Ceea ce s’a făcut (demisia guvernului federației N. R.) e o crimă de stat. Eu aș cere restrângerea prerogativelor regale pentru ca să nu se mai întâmple ceea ce s’a întâmplat?. Așa vorbea dl. N. Iorga in 1920. Dl. dl. Luau amenință pe liberali --------------------ț------- Dl. dr. Lupu . Partidul liberal e într'to zi rea. Dacă aș citi eu acum declarația făcută de șeful d-voastră la 8 iunie 1930 ? (Se produce mare scandal). Cred totuși că voiu avea prilejul să discutăm această chestiune și vă asigur că liberalii vor fi totdeauna într’o postură falsă*. La ora 8, jum. seara președintele și ridicat ședința. Dl. dr. Lupu Intra in guvern Buc. 24. In cercurile pontifice bine informate se dă ca sigur că d. dr. N. Lupu șeful partidului țărănist, e gata să intre în guvernul Iorga în cursul acestei săptămâni. D. dr. Lupu ar urma să primească ministerul de interne. D-sa condițiooneaza însă intrarea în cabinet de retragere a proectului de lege prin care se așează un impozit excepțional asupra salariilor funcționarilor particulari. Maii re duceri dte preț fea constantul lumi cel electrici* Importanta decizie luată aseară de Uzina electrică ori după amiază s’a întrunit la Uzina electrică consiliul de administrație, sub președenția d-lui P. Bogdan, rectorul Universității. Consiliul a admis, in urma 4 propunerei d-lui director general Wolanschi și a comitetului de direcție, o serie de reduceri importante la consumul luminei electrice plata normele după care se va beneficia de aceste reduceri. Comercianții, industriile, băncile precum și toate instituțiile, indiferent de caracterul lor, care vor întrebuința curentul electric între orele 11 seara până a doua zi la ora 4 după amiază, vor beneficia de regimul „contorului dublu” adică de o reducere de 50 la sută din prețurile f actuale. Pentru restul zilei, când mașinile uzinei sunt în mare încărcare, se va aplica vechiul tarif. Prețurile fixate, la contoarele duble sunt împărțite după două categorii și anume : 8 lei kilovatul pentru consumatorii neacționari și 7 lei kilovatul pentru acționari. Măsura de mai sus a consiliului de administrație a uzinei denotă o reală înțelegere a actualei crize pe care o traversează toate categoriile de comercianți, industriași și în genere toți consumătorii de electricitate. Zilele acestea, uzina electrică va da un comunicat asupra celor de mai sus. In legătură cu cele relatate, suntem informați că peste puțin timp, direcția uzinei electrice va organiza, după exemplul marilor centre, o mare expoziție demonstrativă, cu diferite aplicații ale electricității în toate domeniile, mai ales casnic, unde întrebuințându-se curentul, se realizează economii enorme de combustibil și timp. p. i. Dl. Argetoianu speră într'un împrumut prin intermediul Ligii Națiunilor spre a lichida actualul pasiv de ZZHZZ 10 miliarde lei . ... Buc. 24.—D. ministru C. Argetoianu a făcut reprezentanților presei străine o expunere asupra bugetului și procctelor de legi financiare prezentate Parlamentului Constatând că încasările lunare ale statului nu trec de două miliarde lei, a fost silit să întocmească bugetul ordinar la suma de 24 miliarde, la care se adaugă un miliard din monopolul alcoolului. D. Argetoianu a*= dat ca exemplu de comprimare, bugetul ministerului armatei, care a fost redus de la 10 miliarde la 4 jum. miliarde lei. In ce privește pasivul reprezentat de datoriile flotante ale statului, acestea au fost înscrise în bugetul extraordinar. •Poate un împrumut, poate un aranjament, în cadrul internațional prin Liga Națiunilor, ne va ajuta să fi trecut cu un moment mai devreme peste încercările crizei sau cel puțin să lichidăm actualul pasiv care e înscris în bugetul extraordinar cu o sumă de circa 10 miliarde lei. Vorbind despre proectul de impozit excepțional asupra salariilor funcționarilor particulari, dl. Argetoianu a declarat că e dispus să primească în Parlament reducerea cotelor inițiale. Recunoscând apoi că funcționarii particulari nu se bucură de avantagiile pe care le au funcționarii publici, a declarat că se gândește să faliciteze crearea nei Case de pensiuni și retragere a funcționarilor particulari. DL Argetoianu a arătat apoi economia procletului de lege pentru conversiunea datoriilor agricole, susținând că e o lege conservatoare, care nu va cășuna creditului țării în străinătate,deoarece capitalul străin plasat la noi nu e interesat în datoriile agricultorilor mici cu proprietăți sub 5 ha. In ce privește datoriile agricultorilor cu proprietăți mai mari, instituțiile financiare sunt garantate cu plata eșalonată și cu un portofoliu garantat. In plus, populația liberată de o obsesie, se va pune din nou pe muncă sporind producția, ceea ce ne va spori și creditul în fața străinătății. DL ministru de finanțe s’a ocupat apoi despre proectul reorganizării comerțului bancar, care nu atinge drepturile câștigate. El va întrona numai o ordine,tăzi, în care nu există așa crearea băncilor noui, astfel încât comerțul de bancă să fie realmente o funcțiune socială. După ce a vorbit despre proectul obligațiilor pentru emiterea industriale, d. Argetoianu a încheiat: •Grație acestor măsuri vom putea aplica deviza noastră : să rezistăm. „N’avem pretenția de a normaliza o situație care se datorește unor cauze internaționale. „Poziția ușoară, căci noastră e mai noi suntem Prințul Nicolae pleacă în străinătate Buc. 24. A. S. R. Principele Nicolae, obținând un concediu de două luni, acordat de M. S. Regele, va pleca în cel mai scurt timp în străinătate. Suveranul a sosit în Capitală Buc. 24.— Eri la orele 12 jum. d. a., M. S. Regele a sosit în Gara de Nord, fiind întâmpinat de membrii guvernului în frunte cu d. N. Iorga. Suveranul își reia reședința de iarnă în Capitală. D1. Răducanu la regele Boris Sofia 24. — DL I. Răducanu a fost primit ori în audiență de regele Boris al Bulgariei Delegația română la congresul partidului agrarian bulgar, a părăsit aseară Sofia, plecând spre București. Banca Națională și marile bănci sunt contra proectului de conversiune a datoriilor agricole Buc. 24. — Consiliul de administrare și comitetul de direcție al Băncii Națonale împreună cu reprezentanții marilor bănci din Capitală s’au întrunit aseară la Banca Națională sub președinția d-lui guvernator Mihai Manoilescu. Examinându-se proectul de lege pentru conversiunea datoriilor agricole, cei prezenți s’au declarat împotriva lui In memoriul care va fi prezentat zilele acestea membrilor guvernului se vor arăta principalele obiecțiuni aduse proectului. DL Argetoianu la Ora 0O.an 11 as. UUV.Uion Buc. 24. — DL C. Argetoianu, ministru de finanțe, a fost primit ori după amiază în aud ftință de M. S. Regele. ‘ | ȘTIRI . Senatul are ținut eri ședință. # Buc. 24.— Marele magazin de parfumeria, proprietatea Iosif Cohen, a cerut ori concordat Tribunalului Ilfov. O Londra 24. Numărul morților în mina de cărbuni de la Bentley a sporit, ajungând la 42. # Buc. 24. — Comisiunea bugetară a Camerii, care urma să se întrunească ori, va ține astăzi ședință. Din aparsiune=■ eraditorii Ului Zaharia Weiss și-au dat adeziunea pentru admiterea concordatului. «Frizerul D-tru Indiaim din S.. Tăetoarei 10, s’a plâns d-lui prim procuror Pogonat că a fost maltratat și jefuit de 1800 lei de către tinerii Ion Crai și Dumitru Ghelescu, niște vechi săraci, mai obișnuiți cu privațiunile decât săracii cei noui„Vom fi mândri de a ne număra printre cei care rezistă pur și simplu".