Lumea, octombrie-decembrie 1931 (Anul 14, nr. 3989-4066)

1931-11-25 / nr. 4036

y } A din țară t ULTIMA OUA și străinătate iu­vernul n'a demisionat — »u spne oficiosul­­ 1-1 al IV. Ioriga Buc. 24. Oficiosul guver­nului publica astăzi urmă­torul comunicat: „Un ziar de seară anunță teă d. prim ministru a de­misionat și că d. Mareșal Prezan a fost sondat dacă ar fi dispus să constitue un nou guvern. „Guvernul presidat de d. N. Iorga stă și va sta la postul său de grea răspun­dere pentru a desăvârși lar­gul său program de valoa­re națională. Redacția și Administrația I IV Ș­I Str. Ștefan cel Mare No. 6 Atelierele­­ tipogaf­i­ce Str. Uzinei No. 35 IAȘI Politică și socială — Ziar în dependend Aici«« XIV Md. 4096 3 LEI NUMĂRUL Mercur! 25 Notfmftrü «sne: •a un an M 850 •Hifim­, an. 440 Pi 3­­ ani „ 230 Pentru preoți și învățători dela sate 750 lei anual Partidul liberal nu votează — Violentele critici aduse guvernului de d. Gh. Tătărăscu. Guvernul învinuit că descopere Coroana. D. Iorga despre reîntoarcerea în țară a M. S. Regelui— In ședința deeri după a­­miază a Camerii, d. Petre Ghiață, liberal, a cerut d-lui ministru de interne să ia măsuri împotriva agenților polițienești care s-au dedat la brutalități împotriva fun­cționarilor particulari care au demonstrat pe Calea Victoriei împotriva impozi­tului excepțional. Au mai făcut comunicări d-nii Turbureanu, georgist, și I. Mirescu social-demo­crat. S’a validat alegerea d-lui Corneliu Codreanu, după care a început Discuția la Mesaj D. Gh. Tătărăscu spune că partidul liberal a păstrat espectativa timp de 6 luni de zile față de guvern, după ce îi acordase credit poli­tic. Acum a sosit ceasul socotelilor. Guvernul Iorga a venit să întărească ideia de autori­tate înăuntru, să întărească încrederea în străinătate și să consolideze liniștea în țară. Dar, ca guvern format în afara partidelor, nu pu­tea decât să amplifice a­­­prehensiunile străinătății, ceea ce s'a și întâmplat, căci certitudinea stabilității și continuității nu poate fi dată străinătății decât d­e un guvern de partide sau de partid. DL Iorga a format un gu­vern de presupusă autori­tate teh­nică, de presupus pr­stigiu profesional de com­nafh­tia Kanr» pWJtZ*|V ti ministerială. Guvernul nu putea să res­tabilească liniștea internă, fiindcă era agresiv față de partide. Inițial, guvernul purta pecetea improvizației. Ce a determinat atunci a­­ducerea lui în fruntea țării? . La consfătuirea majorită­ților, dl. Iorga a spus că plecând d-sa de la cârma țării, s’ar ridica cu sigu­­­ranță haosul în țară. D. N. Iorga: Nu am spus niciodată că partidele de doctrină sunt, inutile Le-am declarat, ca atare pe acelea constituite ca să* exploateze bugetul. Prigoana contra partidelor ? D. Gh. Tătărăscu:­­Funcți­onarea partidelor face parte din teh­nică monarhiei parl­amentare. Politica de dis­trugere a puterii partidelor se face într'un moment rău ales. In sesiunea trecută n’ați făcut nici un fel de legife­rări speciale. Amendarea bugetului, modificarea legii administrative și desființarea regiilor autonome erau și în programul partidului liberal. Priceperea teh­nicienilor guvernului nu se arată nici in sesiunea aceasta. Guver­nul n’a făcut nimic pentru agi­cultură. Dl. Radian, subsecretar de stat la domenii: „Dar ce ați făcut d-voastră pentru agricultură ? Nu cumva sun­teți autorii situației dezas­­troase de astăzi? Dl. Tătărăscu îl povățueș­­te să se adreseze altcuiva, de­oarece ultimul ministru de agricultură liberal era dl. .. C. Argetoianu. (Ilari­tate). Vorbind despre Conversiunea datoriilor agricole spune că aceasta trebue să fie ultimul act care să în­tărească și să elibereze pro­prietatea țărănească. Guver­nul e beneficiarul de ultimă oră al reformei proectate de partidul liberal. D. N. Iorga : Sunt lucruri care se fac fără să le anunți și altele pe care le anunți fără să le faci. D. Gh. Tătărăscu­. In de­clarația ministerială din iu­nie nu promiteți decât cre­dit mărunt. D. N. Iorga: Da­r pentru acei cu 5 ha. de pământ, căci ceilalți vor să conver­tească știm noi ce! D. Gh. Tătărăscu : Un pri­eten al nostru a cerut încă din Iunie conversiunea da­toriilor agricole prin rentă. D. Ionescu-Sisești a răspuns imediat că renta ar scă­dea și s’ar distruge credi­tul, deci ideia nu­­ aparține guvernului. D. Iorga. Am găsit-o în nevoile țării și nu în arhiva d-voastră. D. Gh. Tătărăscu: D. Și­­șești a mai spus că nu toa­te datoriile trebuesc con­vertite. D. Iorga ! Sigur, foarte bine. D. Tătărăscu . De ce nu examinați originea datorii­lor celor cu 5 ha? D. Iorga ! Când vom cer­ceta vom vedea care sunt datoriile făcute pentru pă­mânt. Dl. Tătărăscu ! Noi sun­tem pentru o convertire ra­dicală. Soluțiile d-voastră șsunt improvizate. Dealtfel, improvizația este caracte­ristica întregii opere de le­­giferări­ anunțate prin Mesaj. De ce-ați venit la guvern? DL Iorga . Am venit să­ facem ce vom putea. Dl. Gh. Tătărăscu ! Dacă era vorba să faceți numai atât, de ce n’ați lăsat la gu­vern pe acei de la cari ați împrumutat aproape toate ideile. S’ar spune că n'aveți partid. Toată vara ați aler­gat după partizani. V'ați numit partizanii în func­țiuni­­ și exploatați bugetul. „Iată la ce se reduce va­loarea declarațiilor d-lui ■iorga, că nu are clientelă­­ electorală I... D. A. Iorga : Dacă aș fi rău, n’aș împacheta câteva mii de partizani pe care vi­i i-am numit în slujbe și i-aș trimite în­ club. Se descopere Coroana D. Gh. Tătărăscu spune că guvernul descopere Co­roana. D. Iorga : „Mai bine s’o descoperi, decât să n’o re­cunoști. D. C. Tătărăscu: „Prin absența autorităței, guver­nul încurajează curentele primejdioase. Nu vedeți, nu auziți și nu simțiți suferin­țele țărei? Autoritatea ad­ministrativă ca și cea po­litică ne absentă. Amplificați prin guvernarea d-voastră toată desnădejdea și neîn­crederea de azi. Dl. Iorga : „Vă aduc a­­minte doar de dezordinele petrecute în timpul guver­­nărei dvs. A ruinat autori­tatea tocmai cine a invo­cat-o în fiecare zi. Dl. C. Tătărăscu: „E curios că dl. N. Iorga, cel m­ai mare istoric al țărei, descopere Coroana. Guvernele personale provoacă totdeauna ne­mulțumiri, și toate aceste nemulțumiri ricoșează asu­pra Monarhului. In prima Constituție a țărei noastre, s’a inscris principiul monar­hic parlamentar, tocmai pen­tru a se pune capăt regimu­rilor personale. Efectele gu­­vernării de astăzi încep să îngrijoreze opinia publică. Datoria noastră e de a da alarma. Deaceia spunem gu­vernului: Luați seama; ac­tele Dvs. amenință presti­giul Coroanei. Sunt singu­rele rezultate pozitive ale guvernărei Dvs A­i fost poate ori o nădejde, sunteți astăzi, sigur,­­o primejdie. Liberalii nu votează adresa Partidul liberal începe a­­cum lupta pentru elimina­rea formulei de experiențe și reintronarea vechilor for­mule. Conștient de datoria lui și răspunzător față de Coroană, partidul liberal nu va vota adresa de răspuns la Mesaj. Cartelul electoral C. Iorga­ spune că parti­dul liberal a convenit de bună voie la cartelul elec­toral cu guvernul. Mă tre­zesc acum cu o declarație de război: m’am întâlnit Zilele trecute cu d. Duca.­­Nu mi-a spus nimic de a­­cest atac, iar presa liberală îmi este foarte amabilă. Eu nu mă voiu certa cu d. Toforocr­it­orim rl­tor ra * -- -----------­ziua bună se cunoaște de, dimineață. Ori cartelul cu liberalii l-am încheiat după două luni de guvernare. Dacă nu vam buni, de ce ați convenit la cartel ? Cred că violența d-lui Tătărăscu împotriva mea, e numai o aparență oratorică și aștept să se facă sănătos de Duca. Grilajul de la Palat Cât privește chestiunea cu Coroana, partidele poli­tice au întrebuințat totdea­una Coroana în luptele lor. Le-am auzit urletele sub ferestrele Palatului Regal. Grilajul de la Palat s’a făcut pentru împiedicarea sparge­­rei geamurilor. Vă voiu a­­duce dosarul complect al atitudinei dvs. față de Co­roană fără să caut în arhi­vele ministerului. Dl. C. Xeni: „V’am cetit memoriile, d-le Iorga Í Dl. Iorga: „Nu mă inte­resează. Țin să vă aduc dvs. aminte că ați oprit trăsura în față ministerului de ex­terne împreună cu d. Ste­lian Popescu și mi-ați mul­țumit că am stăruit să in­trați în guvernul Take Io­­nescu. ” Dl. C. Xeni: „Nu aveam nevoe de loc de sprijinul dvs. pe lângă Take Ionescu. Dacă în trecut partidele au atacat Coroana, ați atacat-o și dvs. In memoriile dvs. am găsit discursul pe care l’ați rostit la „Dacia* când erați indignat că regele, Fer­­­dinand a dizolvat Parl­a­­­mentul pe care l’ați prezis­­­dat și ați spus: „Indignarea? țărei e atât de mare, așa că să nu se mire regele dacă se vor stropi cu sânge scările Palatului Regal”. D. Iorga susține că-L iubește pe Rege D. N. Iorga: „Pasagiu­ nu­­ există așa cum l-ați poves­tit. Eu am spus :%„Dacă Ma­iestatea Voastră înstitue un guvern de dictatură, atunci sângele va stropi pietrele Palatului, căci *>«ródații ar călca în picioare mulțimea*. Eu n’am fost canalie. In ce privește Dinastia, eu am conceput-o sentimental. Am iubit frățește pe Ror­gele Ferdinand și am avut iubire părintească față d­e Acela care din fericire stă­pânește împotriva intrigilor. Eu când iubesc pe Rege nu închid porțile prințului moștenitor, iar când prințul moștenitor e pribeag eu îmi zdrobesc cariera și îl apăr. Nu spun mal «mdi. Voiu spune odată mai mult, întrerup această dis­cuție, din respect pentru t­ rege și din milă pentru li­berali. Da, am milă pentru ei. D. Iorga arată apoi, cum s’a format cabinetul­­ sale după care spune: „De a­­tunci n’am pomenit numele M. S. Regelui decât atunci când am scos înainte fapte­le Lui bune-DL Gh. Tătărăscu: Nu - d-voastră, dar actele d-voastră descopăr pe Su­veran. Dl. N. Iorga/ Care? Dl. Gh. Tănăsescu: Con­vin, să vi le spun personal. Tot ce provoacă nemulțu­miri se trece în numele Coroanei. Nu știu cum și nu știu de ce? DL A. Iorga: Nu sunt răspunzător decât pentru ceea ce fac eu. Când Co­roana va găsi că e desco­perită, va găsi în mine pe primul care pleacă fără nici un cuvânt. Ședința se suspendă. Și d. Iorga a descoperit Coroana La redeschiderea ședinței d. Xeni, liberal, spune: Amestecul Coroanei în luptele politice n’a fost o­­biceiul numai a partidelor vechi. Nici d. Iorga n’a scăpat de aceasta. D-sa dă citire unei părți din discursul ținut la „Da­cia” la 28 Martie 1920 de dl. Iorga, care a spus: „Ceea ce s’a făcut (demisia guvernului federației N. R.) e o crimă de stat. Eu aș cere restrângerea preroga­tivelor regale pentru ca să nu se mai întâmple ceea ce s’a întâmplat?. Așa vorbea dl. N. Iorga in 1920. Dl. dl. Luau ame­nință pe liberali --------------------ț-------­ Dl. dr. Lupu .­ Partidul li­beral e într'to zi rea. Dacă aș citi eu acum declarația făcută de șeful d-voastră la 8 iunie 1930 ? (Se produce mare scandal). Cred totuși că voiu avea prilejul să discutăm ac­eastă chestiune și vă asigur­ că liberalii vor fi totdeauna într’o postură falsă*. La ora 8, jum. seara pre­ședintele și ridicat ședința. Dl. dr. Lupu Intra in guvern Buc. 24. In cercurile pon­tifice bine informate se dă ca sigur că d. dr. N. Lupu șeful partidului țărănist, e gata să intre în guvernul Iorga în cursul acestei săp­­tămâni. D. dr. Lupu ar ur­ma să primească ministerul de interne. D-sa condițio­o­neaza însă intrarea în cabi­net de retragere a proectului de lege prin care se așează un impozit excepțional asu­pra salariilor funcționarilor particulari. Maii re duceri dte preț fea constantul lumi cel electr­i­ci* Importanta decizie luată aseară de Uzina electric­ă ori după amiază s’a în­trunit la Uzina electrică consiliul de administrație, sub președenția d-lui P. Bogdan, rectorul Universi­tății. Consiliul a admis, in urma 4 propunerei d-lui director general Wolanschi și a co­mitetului de direcție, o se­rie de reduceri importante la consumul luminei elec­trice p­lata normele după care se va beneficia de aceste reduceri. Comercianții, industriile, băncile precum și toate in­stituțiile, indiferent de ca­racterul lor, care vor între­buința curentul electric în­tre orele 11 seara până a doua zi la ora 4 după amiază, vor beneficia de regimul „contorului dublu” adică de o reducere de 50 la sută din prețu­rile f actuale. Pentru restul zilei, când mașinile uzinei sunt în mare încărcare, se va aplica ve­chiul tarif. Prețurile fixate, la contoa­­­rele duble sunt împărțite după două categorii și a­­nume : 8 lei kilovatul pen­tru consumatorii neacționari și 7 lei kilovatul pentru ac­ționari. Măsura de mai sus a consiliului de administrație a uzinei denotă o reală în­țelegere a actualei crize pe care o traversează toate ca­tegoriile de comercianți, in­dustriași și în genere toți consumătorii de electricitate. Zilele acestea, uzina elec­trică va da un comunicat asupra celor de mai sus. In legătură cu cele rela­tate, suntem informați că peste puțin timp, direcția uzinei electrice va organiza, după exemplul marilor cen­tre, o mare expoziție de­monstrativă, cu diferite a­­plicații ale electricității în toate domeniile, mai ales casnic, unde întrebuințân­­du-se curentul, se reali­zează economii enorme de combustibil și timp. p. i. Dl. Argetoianu speră într'un împru­mut prin intermediul Ligii Națiunilor spre a lichida actualul pasiv de ZZHZZ 10 miliarde lei .­­ ...­ Buc. 24.—D. ministru C. Argetoianu a făcut repre­zentanților presei­­ străine o expunere asupra bugetului și procctelor de legi finan­ciare prezentate Parlamen­­tului Constatând că încasările lunare ale statului nu trec de două miliarde lei, a fost­­ silit să întocmească bugetul ordinar la suma de 24 mi­liarde, la care se adaugă un miliard din monopolul alcoolului. D. Argetoianu a*= dat ca exemplu de compri­mare, bugetul ministerului armatei, care a fost redus de la 10 miliarde la 4 jum. miliarde lei. In ce privește pasivul re­prezentat de datoriile flo­tante ale statului, acestea au fost înscrise în bugetul extraordinar. •Poate un împrumut, poate un aranjament, în cadrul internațional prin Liga Na­țiunilor, ne va ajuta să fi trecut cu un moment mai de­vreme peste încercările crizei sau cel puțin să li­chidăm actualul pasiv care e înscris în bugetul extra­ordinar cu o sumă de circa 10 miliarde lei. Vorbind despre proectul de impozit excepțional a­­supra salariilor funcționa­rilor particulari, dl. Arge­toianu a declarat că e dis­pus să primească în Par­lament reducerea cotelor i­­nițiale. Recunoscând apoi că fun­cționarii particulari nu se bucură de avantagiile pe care le au funcționarii pub­lici, a declarat că se gân­dește să faliciteze crearea nei Case de pensiuni și retragere a funcționarilor particulari. DL Argetoianu a arătat apoi economia procletului de lege pentru conversiu­nea datoriilor agricole, sus­ținând că e o lege conser­vatoare, care nu va cășuna creditului țării în străină­­tate,deoarece capitalul străin plasat la noi nu e interesat în datoriile agricultorilor mici cu proprietăți sub 5 ha. In ce privește datoriile agricultorilor cu proprietăți mai mari, instituțiile finan­ciare sunt garantate cu plata eșalonată și cu un portofo­liu garantat. In plus, populația liberată de o obsesie, se va pune din nou pe muncă sporind producția, ceea ce ne va spori și creditul în fața străinătății. DL ministru de finanțe s’a ocupat apoi despre proec­tul reorganizării comerțului bancar, care nu atinge drep­turile câștigate. El va întrona numai o ordine,­tăzi, în care nu există așa crearea băncilor noui, astfel încât comerțul de bancă să fie realmente o funcțiune socială. După ce a vorbit despre proectul obligațiilor pentru emiterea industriale, d. Argetoianu a încheiat: •Grație acestor măsuri vom putea aplica deviza noastră : să rezistăm. „N’avem pretenția de a normaliza o situație care se datorește unor cauze in­ternaționale. „Poziția ușoară, căci noastră e mai noi suntem Prințul Nicolae pleacă în străinătate Buc. 24. A. S. R. Princi­pele Nicolae, obținând un concediu de două luni, a­­cordat de M. S. Regele, va pleca în cel mai scurt­ timp în străinătate. Suveranul a sosit în Capitală Buc. 24.— Eri la orele 12 jum. d. a., M. S. Regele a sosit în Gara de Nord, fi­ind întâmpinat de membrii guvernului în frunte cu d. N. Iorga. Suveranul își reia reședința de iarnă în Ca­pitală. D1. Răducanu la regele Boris Sofia 24. — DL I. Rădu­canu a fost primit ori în audiență de regele Boris al Bulgariei Delegația română la con­gresul partidului agrarian bulgar, a părăsit aseară So­­­fia, plecând spre București. Banca Națională și marile bănci sunt contra proectului de conversiune a datoriilor agricole Buc. 24. — Consiliul de administrare și comitetul de direcție al Băncii Na­­ț­onale împreună cu repre­zentanții marilor bănci din Capitală s’au întrunit aseară la Banca Națională sub pre­ședinția d-lui guvernator Mihai Manoilescu. Examinându-se proectul de lege pentru conversiu­nea datoriilor agricole, cei prezenți s’au declarat îm­potriva lui In memoriul care va fi prezentat zilele acestea membrilor guvernului se vor arăta principalele o­­biecțiuni aduse proectului. DL Argetoianu la O­r­a 0­O.an­ 11 as. UUV.Uion­ Buc. 24. — DL C. Arge­toianu, ministru de finanțe, a fost primit ori după a­­miază în aud ftință de M. S. Regele. ‘ | ȘTIRI . Senatul are ținut eri ședință. # Buc. 24.— Marele ma­gazin de parfumeria, pro­prietatea Iosif Cohen, a ce­rut ori concordat Tribunalu­lui Ilfov. O Londra 24. Numărul morților în mina de căr­buni de la Bentley a sporit, ajungând la 42. # Buc. 24. — Comisiunea bugetară a Camerii, care urma să se întrunească ori, va ține astăzi ședință. D­in aparsiun­­e=■ eraditorii­­ Ului Zaharia Weiss și-au dat adeziunea pentru admi­terea concordatului. «Frizerul D-tru Indiaim din S.­. Tăetoarei 10, s’a plâns d-lui prim procuror Pogo­­nat că a fost maltratat și jefuit de 1800 lei de către tinerii Ion Crai și Dumitru Ghelescu, niște vechi săraci, mai o­­bișnuiți cu privațiunile de­cât săracii cei noui­­„Vom fi mândri de a ne număra printre cei care re­zistă pur și simplu".

Next