Lumea, octombrie-decembrie 1931 (Anul 14, nr. 3989-4066)

1931-11-26 / nr. 4037

Redacția și Administrația IAȘI ‘*r­ Ștefan cel Mare No. 6 Atelierele tipogafî­ce Str. Uzinei No. 33 IAȘI 8 un an Lei 850 Fejtim,an, 440 Pe 3 luni » 230 Pentru preoți și învățător? dela sate 750 Se­ anual Si Amit XIV No. 4037 3 Lei NUMĂRUL Joi 26 Noembrie 1 SS1 Politică si sociali - Ziar independent ULTIMA OKA ara In ședința de ori după masă a Camerei, d. Negură Vaslui a cerut ministerului de finanțe să ia din vreme măsuri pentru a se depune la casa de credit a corpu­lui didactic, cotele reținute din salariile învățătorilor. Dl. Iorga: „Se va avea grijă“ Dl. Țonî roagă să se ia măsuri urgente pentru ief­tinirea traiului. Produsele industriale și alimentare tre­­­buesc să suporte simțitoare scăderi de prețuri. Dl. Demetrescu-Brăila a­­trage atenția­­ guvernului, că potrivit concepțiilor d­lui Argetoianu, administratorii financiari din țară plătesc pensiile când vor, cum vor și cui vor. D. A. C. Cuza propune să se contracteze un nou împrumut pentr­u plata pen­siilor. D. Iorga a mulțumit d-lui Cuza, pentru felul „patrio­tic” cum înțelege să dis­cute chestiunea. D. A. C. Cuza a cerut a­­poi sâ se ia măsuri contra acaparatorilor de cereale. D. Vic­tor Iamandi, „Cre­deam că a doua chestiune va fi în legătură cu Banca Blank“. D. Cuza: „Toți sunteți vârâți la Banca Blank. Să nu credeți că o să scăpați de mine“. D. Mit­escu cere să ia mă­­suri pentru cs populsțus țării să nu mai fie spoliată de trustul zahărului. Deputatul socialist întrea­bă apoi ministrul de război asupra unei afaceri cu o­­cazia furniturii unor apa­rate de rad­o pentru ar­mată. y. D. Iorga: „Până nu e­­xistă dovezi,nu se poate dis­­­­cuta despre o afacere în guvernul meu”. D. ministru Vasilescu Kar­­­pen promite că în ședința viitoare va răspunde în chestia zahărului. D. ministru g-ral Ștefă­­nescu Amza a dat unele lă­muriri cu privire la o fur­nitură de aparate de tran­smisiune „Marconi”. D.Oteterișanu averescan răs­punzând la Mesaj a vorbit timp de două ore analizând și criticând actele actualului guvern. D sa a ținut să remarce, că în contradicție cu datina, Mesajul Regal nu pomeneș­te nimic de nunta Domniței Ileana, încheind, d. Otetelișanu declară că partidul popo­rului înțelegându-și rostul, va f ce cea mai dărză opo­­z­ție guvernului, iar parla­mentarii averescani nu vor vota adresa de răspuns la­­ Mesaj. Ședința viitoare a Camerei are loc astăzi. A SFATUL NAȚIONAL ȚĂRĂNESC Comitetul de direcție al partidului național țărănesc deși principial acceptă o lege a conversiunii datorii­lor agricole, a decis totuș ca parlamentarii partidului să facă obiecții proectului de lege al actualului guvern. BANCHERII LA D. ARGETOIANU O delegație a marelor bănci din București a fost primită ori de d. Argeto­­ianu căruia s-au­­ exprimat îngrijorarea instituțiilor de instituțiilor de credit în le­gătură cu procesul de lege al conversiunei dato­r­iilor agricole. D. Argetoianu a decorat că nu renunță la procet promițând însă, că va ține seama și de punc­tul de vedere bancar. D. G. ENESCU DECORAT DE SUVERAN M. S. Regele a asist la concertul de aseară al ma­estrului Heorge Enescu la Ateneu. Suveranul a decorat pe artist cu marele cordon al ordinului României. INTERPELAREA MAREȘALULUI AVERESCU In ședința de astăzi a Se­natului, d. Mareșal Averes­­cu va interpela guvernul pe chestia politicei generale. Șeful partidului poporului va face o analiză a celor cuprinse în manifestul gu­vernului. Maturul Corp va fi rugat de d. Mareșal Averescu să permită desvoltarea în în­tregime a interpelării, dat fiind importanța ei. Probabil, dn prim minis­tru Iorga va răspunde ime­diat, în numele guvernului. IAR LEGEA CONVERSIUNEI Față de atitudinea pe care au luat o toate grupările po­litice în chestiunea proec­tului de conversiune, gu­vernul are intenția să facă un apel pentru o conlucrare în secțiunile Camerii, în ve­derea amendării proectului astfel ca el să poată fi pri­mit de toate grupările. ATAC AVERESCAN „îndreptarea" publică ur­mătoarea notă: „Regimul de dictatură împinge Coroana în arena luptelor politice și sociale. Noi vrem ca Regele să domnească și Națiunea îi cere să se urce pe Tron*. Pe eri pana aui Ieftinirea? produselor Industriale §1 alimentare în discu­ia Camerei Ședința de eri după masă.—Intre d-nii A. C. Cuza și Victor Iamandi — Ministrul armatei n"a demisionat Buc. 25.— „Neamul Ro­mânesc" dezminte știrea u­­nui ziar de după masă care anunță demisia din guvern a ministrului armatei. Arestarea unei bande de falsificatori de monede românești Buc. 25. Poliția­ din fluv­­iu Severin a reușit, după îndelungate cercetări, să a­­r­ăteze o bandă de falsifi­catori de monede care își avea sediul în comuna Ciș­­min lângă băile Herculane. Falsificatorii au fabricat din alamă 80—90 mii mo­nede a 20 lei Conducătorii bandei sunt sătenii Gh­iosei­ci I. Sta­­văr care mai aveau încă 10 complicii Delegația permanentă a municipiului a admis în principiu scumpirea pâinii la Iași Delegația permanentă a municipiului întrunită aseară sub președinția d­lui pri­mar P. Bogdan, a luat în discuție chestiunea ridică­rii prețului ,ăinei și pâinei. Nu s’a luat nici o hotărâre, rămânând ca în ședința de Vineri să se soluționeze problema. In principiu însă s’a sta­bilit că prețul pâinei să fie majorat cu 0.50 lei la kgr. la ambele calități. In orice caz noile prețuri nu vor, întră în vigoare înainte de 1 Decembrie. Delegația s’a ocupat de specula cu alimentele, hotă­rând să fixeze prețuri ma­ximale. S’a decis apoi mutarea ambulatorului veneric din str. Palat la dispensarul cir­cumscripției sanitare res­pective. După ce s’au re­zolvat diferite cereri de au­torizații, închirieri, etc., la ora 8 seara, ședința a luat fârșit. Primul ministru despre mani­festația funcționarilor Cameră Buc. 25. — Ocupându-se despre manifestația func­ționarilor particulari la Ca­meră, primul ministru, dl. Iorga, sub titlul „O metodă greșită” publică în „Nea­mul Românesc* următoa­rele: „Un numeros grup de funcționari comerciali a „ma­nifestat" la Cameră. Mani­festația a degenerat. S'au spart geamurile câtorva au­tomobile. Poliția a trebuit să intervie. Seara, s’au fă­cut procesiuni de stradă și s’au aclamat membri ai o­­poziției cari știu, de­sigur, că guvernul are undeva lingouri de aur ascunse, dar recurge, în cpinia lui, la calea, așa de plăcută pentru dânsul, a imposi­­telor. Metoda o cunoaștem cu toții. Ea s-a întrebuințat totdeauna contra autorității, care, firește, e antipatică și prigonitoare și în folosul oposiției, care, în situația ei momentană, e simpatică și nu prigonește, ci apără. Dar, obișnuită la bucu­rești mai mult decât în o­­rice capitală d­e Stat civilin sat, ea e cu totul greșită. Înainte de a apăra ce crezi că e dreptul d-tale, dă ți osteneala să înțelegi pe celalt și pe urmă vor­bește frumos cu dânsul. Atunci funcționarii com­e­­ciali, ascultând mai puțin șoaptele foștilor miniștri, cari ar dori, fie și pe căi demagogice, să revie, și-ar da sama de un lucru ele­mentar. Dacă Statul, fără ajutorul cetățenilor, ajunge la capă­tul miloacelor sale, el nu va plăti legile și furn­ sorii, atunci magaziile vor fi goa­le, iar funcț­onarii comer­ciali, dați afară de patroni, se vor încălzi, în colțul străzilor, la plita vânzăto­rului de castane prăjite. Franța pune taxe prohibitive la import Paris 24.­­­ Ministerul de industrie și comerț Roll­n a hotărât­­ ca, mărfurile im­portate din: Anglia, Nor­vegia, Danemarca, Australia, India, Mexico, Argentin­a și Uruguay să fie supuse unei supra­taxe de 7—15 la sută. Ministrul a lansat un apel în care roagă să nu se im­porte decât absolut strictul necesar. Angillo grata sa­ cedeze Greciei insula Cypr­­u in schim­bul unor concesiuni privind problema Macedoniei Atena 25. Măsurile dras­tice luate de guvernul en­glez pe insula Cypru au dus la restabilirea liniștei, după ce bine înțeles s-au operat câteva sute de ares­tări, închisorile fiind pline de deținuți. Printre cei a­­restați se află­­ și capul răs­coalei, Ep­icopul din Kifion, care va fi deportat pe viață într-o insulă britanică. Cu toate dezmințirile date de primul ministru grec Ve­­nizelos, că Grecia se de­zinteresează de evenimen­tele din Cypru, se pare însă că situația e cu totul alta. In diferite orașe au loc zil­nic mari întruniri de pro­testare. La Alexandria, în fruntea mișcării de anexare, a insu­lei in Grecia se află fostul președinte al republicei, a­miralul Conouriotis. De a­semenea ziarele cer zilnic Angliei retrocedarea insulei. De altă parte nu trebue trecută cu vederea faptul că ziarul „Near East and India", care are legături cu ministerul colon­ilor brita­nic, publică știrea senzați­onală că Anglia ar fi gata să cedeze Greciei insula Cypru, în schimbul unor concesiuni in ce privește problema Macedoniei. Incăerarea din Cahul Chișinău 25 — Se anunță din comuna Tomani (Ca­hul) o dărză incăerare în­tre un grup de agitatori an­tisemiți porniți pe dezor­dini și reprezentanții auto­rităților locale. Procurorul Trib. Cahul a plecat la fața locului spre ancheta cazul. Conspirație contra regelui Albaniei Paris 25. — O telegramă din Belgrad anunță că au­toritățile albaneze ar fi des­coperit o conspirație îm­potriva Regelui Zogu. Au fost arestați toți cei ames­tecați în această conspirație și străinătate Impozitele ordinare nu vor fi sporite — a­duc­rea impozitului excepțional — Declarațiile d-­ui Ar­­ge Saianu la discuți­i bugetului — Scandalul produs in urma unei afirmații a ministrului de finanțe — Buc. 25. Comisia bugetară­­ a Camerui a ținut ori după amiază ședi­nță. La ordinea zilei, continuarea discuției asupra proectului de buget al țării, pe 1932. Dl. Ion Răducanu — fost ministru—observă că buge­tul nu cuprinde sumele care ar trebui să­­ figureze, cum de pildă e venitul timbrului pe pâine, prima de export, etc. D-sa a făcut o serie de critici bugetului susținând că nu prevede economii <■­i din contra, noi cheltueli. Dl. O. R Ioanițes­u în­treabă care e­te rațiunea bugetului extraordinar, când deși are fonduri de evidențe cuprinde totuși venituri care ar trebui să figureze în bu­getul ordinar. DL ministru Argetoianu . Bugetul extraordinar este un fel de cameră, unde se vor plasa toate veniturile ce nu au caracter perma­nent. Sunt unele taxe care ul­terior vor trebui desfiin­țate*. Nu se vor spori impozitele __ Dl. Ioanițescu: „Guver­­intenționează să sporească impozitele“? Dl. Argetoianu. Nu. Vă asigur. Nu se vor spori im­pozitele. La o întrebare a d-lui Ioanițescu, d. Argetoianu declară: „Legea monopolului za­hărului va fi adusă în dis­cuție abea în viitoarea se­siune a Parlamentului. A­­cum vom face numai mo­nopolul spirtului indus­trial”. Impozitele funcționar­lor particulari Dr. Ioanițescu ocupându­­se despre impozitul excep­țional pe salariile funcțio­narilor particulari, se de­clară împotriva unui nou bir. D. Argetoianu a precizat că noul impozit înseamnă legalitate în tratament pen­tru funcționarii statului și cei particulari. Cifrele publicate de ziare reprezentând impozitul ex­cepțional, vor fi simțitor re­duse — a declarat ministru de finanțe. In ce privește funcționarii din București unde viața este mai scumpă ca în provincie, li se va a­­plica un impozit excepțio­nal... de redus. Proporția urm­ată a se face curând*. D. Ioanifescu: „Când si va înființa Casa de pensie pentru funcționarii particu­lari ?“ D. Argetoianu: Chestiu­nea este în studiu. D. Ioanifescu s’a ocupat de problema șomajului. D. Argetoianu a răspuns că la noi in țară nu există șomaj: „Crizele parțiale vor fi remediate de către Mi­nisterul Muncii*. Salariile membrilor corpului didactic D. D. Per­ovici-Iași a ple­dat cauza membrilor corpu­lui didactic pentru care a cerut egalitate de tratament la salarii și apoi la sacri­ficii. „Salariile legal recunoscute ale profesorilor, n’au fost trecute în buget”. D. Argetoianu a spus că o modificare a bugetului la capitolul respectiv necesită o sumă prea mare, deci nu poate să se facă. D. Arm. Câlinescu: „Pen­tru profesori trebuesc 170 milioane lei. Anul trecut s’au prevăzut 300 m­lioane lei deschidere , de credite­ Acum au­ trecut 500 mi­lioane. Luați de la deschi­dere de­­ credite bani pen­tru dăscălime". Scandal Preotul Cucium­a a cerut să se majoreze leafa preo­ților.­­ D. Argetoianu : „Nu cle­rul este cea mai esențială instituție a statului”. Răspunsul a nemulțumit pe unii dintre cei prezenți care au început să vocife­­­reze. A avut loc un scan­dal care cu greu s’a potolit, după ce d. secretar de stat Zamfir Brătescu a precizat: „Dl. Argetoianu a înțeles astfel: „nu clerul reprezintă cea mai esențială instituție a statului... din punct de vedere bugetar*. . n­ ..* Comisia respectivă a ter­minat lucrările privitoare a buget. Ministrul Franței la București a vizitat pe d-nii Iuliu Maniu și Octavian Goga Buc. 25.­Dl. Puaux, m­i­nistrul Franței la București a fost la Cluj, vizitând pe d. Iuliu Maniu. De la Cluj, d Puaux, însoțit de con­sulul francez și prefectul județului respectiv, au ple­c­at Ciucea vizitând pe d. Octavian Goga. In timpul conversațiilor, prefectul ju­dețului Cluj ar fi făcut u­­nele aprecieri de ordin po­litic,, care au alarmat gu­vernul. Cerându­ se telefo­nic relații­­ prefectului,’ acesta ‘ a dezmințit frazele ce i se atribuiau. Doi publiciști germani condamnați pen­tru înaltă trădare Berlin 25.—Tribunalul ex­cepțional pentru apărarea statului a pronunțat ori la Leipzig sentința în procesul intentat ziariștilor von Os­­sietzki și Kreisler. Ei erau acuzați că ar fi divulgat într-un articol al revistei „Welthuehne” o se­rie de date confidențiale, privitoare la cheltuelile ma­rinei. Desbaterile procesului au fost secrete. ȘTIRI 6 Buc. 25.— La Camera s’a distribuit ori deputaților memoriul întocmit de aso­ciațiile funcționarilor par­ticulari, care solicită să nu se voteze impozitul excep­țional pe salarii. é Buc. 25.— Știrea pri­vitoare la denunțarea tra­tatului comercial germano- r­omân se dezminte de către cercurile oficiale. Acestea susțin că totul se reduce la amânarea întrării în vi­goare a tratatului, datorit obiecțiunilor unor state. Chestiunea va fi curând tranșată. d Chișinău 25. Jandarmii din com­. Almcst Bot din jud. Cetatea Albă, au ares­tat pe frații Gheorghe și D­u­mitru Covali­uc dovediți că sunt asasinii unui fost criminal, anume Țuță.­­ Ministrul justiției, dl. Hamangiu a cerut demisiile procurorilor generați de la trei Curți de apel din pro­vincie, spre a da delegațiile altor consilieri de la acele instanțe.­­ Buc. 25. Două trenuri de marfă s-au ciocnit între stațiile Lunca Bradului și Rastelnița (linia Petru Ra­­reș—Tg- Mureș). Locomoti­vele și trei vagoane au fost sfărâmate. Sunt câțiva grav răniți. Manifestații antifasciste LA NEW­ YORK Pe când ministrul de ex­terne al Italiei, d. Grandi se afla la New-york, asis­tând la un spectacol al o­­perei metropolitane, un grup de antifasciști au aruncat în sală manifeste contra actualului regim din Italia cu titlul de „Jos Grandi”. 9 D. Docent dr. L Gheor­­ghiu, a fost confirmat con­ferențiar definitiv de „hi­giena socială” la facultatea de medicină din Iași. D. docent dr. S. Nubert, conferențiar definitiv de „anatomie topografică” la facultatea de medicină din Iași. Ö Londra 24. Numărul morților în mina de căr­buni de la Bentley a sporit, ajungând la 42. 0 Comisarul Th. Repca din Fălticeni a fost dat în judecată pentru că în calitatea lui de șef al biroului străinilor, a di­s­­trus acte, sustras Umbre, i­­ trebuința­ timbre uzate, etc. La proces el a cerut străinu­­ hrea procesului prin declin - rei de competing la Curie Tribunalul a respins cererea. Comisa­ul a făcut apel la Curie.

Next