Lumea, iulie-septembrie 1932 (Anul 15, nr. 4221-4299)

1932-09-15 / nr. 4286

< Redacția si Administrația S­A $ 1 Str. Stefan c. Mare 6 Atelierele tipografice Str. Uzinei No. 35 IAȘI ABONAMENTE: Pe un an Lei 850 Pe jum­­an „ 440 Pe trei luni „ 230 pentru preoți și învă­țători de la sate 750 lei anual VM XV No. 42§6­3 LEI NUMĂRUL lui 15 septem­brie 1939 Politică si socială — Ziar Independent iifc-V’VI"VVii" -tin Premiile J : oferite de Soc. B­O PREDI DilEuJ M­o. 14 din țară sa,«asia ULTIMA ORA ^străinătate Oct­otrl până **«1 Prințul Nicorea e acuzat de gu­vern că pregătește o mișcare — Susține de prof. N. Iorga — Buc. 14. In legătură cu articolul apărut în ziarul »Patria“ cercurile în măsu­ră a cunoaște lucrurile, pre­cizează următoarele: Acum trei săptămâni M. S. Regina Maria a României au plecat la Karlsbad cu avionul pi­lotat de ginerele ei Arhi­ducele Anton de Habsburg. Suverana voia să viziteze pe Infanta Spaniei și pe cei doi copii ai ei. In Ceho­­slovacia este în vigoare o lege specială care interzice Intrarea pe teritoriul aces­tei țări, măcar pe­ o oră, a oricărui membru din Casa Habsburg. In consecință autoritățile din Karlsbad au făcut cu­noscut guvernului din Pra­­ga de vizita Arhiducelui An­­ton. Informat de legea în vigoare, Arhiducele Anton a părăsit teritoriul cehoslo­vac plecând la Viena. * 9 Oficiosul d-lui prof. N. Iorga ocupându-se de arti­colul apărut in .Patria“ scrie următoarele: .Oficio­sul guvernului acuză pe Prințul Nicolae că pregă­tește o mișcare și pe arhi­ducele Anton de Habsburg cá face politică în țara lui, amestecând România, că mi­nistrul Brediceanu d­e l­a Viena a luat parte oficial — ceiace n'ar fi trebuit s’o facă — la botezul fiului ar­hiducesei Ileana, iar trico­lorul românesc a fâlfâit — ceiace n’ar fi trebuit — de­asupra castelului de la Moede­ling. Nu se poate preciza ce anume urmărește guvernul. Este un avertisment la a­­dresa Suveranului sau o răz­bunare­­ pentru o situație specială, pentru anumite e­­venimente fatale pe care le așteaptă guvernul“. VIZITA Generalul Mack Artur, șeful marelui stat major a­­merican a sosit ori la Pra­­ga venind de la Varșovia. După trecerea în revistă a companiei de onoare, oas­­pete a vizitat ministerul de externe. SCHIMBAREA ORARULUI începând de la 1 Octom­brie se va reveni la orarul de toamnă când ceasorni­cele vor fi date înapoi cu o oră. CEARTA Oficiosul d-înț prof. M­­­orga scrie că disensiunile în organizația guvernamen­tală din Chișinău au luat forme atât de grave, încât partizanii s-au luat Dumi­nică la bătae. Astfel o bătae în toată regula s’a ang­ajat între par­tizanii d-lui Bogos și ad­versari, bătae terminată în stradă ,și cu numeroși ră­niți. SOSIRE Dl. ministru Madgearu sosește în țară în cursul acestei săptămâni venind de la Stresa, unde a repre­zentat România la confe­­rința agricolă europeană. Dl­ Grigore Iunian nu se va întoarce decât după în­chiderea Parlamentului. Liberalii vor începe o intensă campanie de opoziție Buc. 14. — Sfatul parla­mentar al partidului liberal s’a întrunit ori sub preșe­dinția d-lui Duca. S’au dis­cutat proectele financiare ale guvernului. Conducerea partidului a hotărât începerea unei cam­panii de opoziție în întreaga țară. In ce privește legea con­versiune!, s’a găsit că unele puncte din noul proect co­respund concepției partidu­lui în această problemă. S'a hotărât o campanie în­verșunată pe­stituționalitățe, tema necon­­dispoziției care prevede închisoarea și pierderea drepturilor po­litice pentru contribuabilii care s’ar sustrage de la plata impozitelor. S’a stabilit ca la legea conversiunei să ia cuvântul d. C. Xeni la Cameră și d. loan Botez la Senat. „Famiia sburătoare” a fost găsdia în viată — Interzicerea sborurilor transatlantice — Londra 14.—Se anunță că aviatorul Hutchinsohn împreună cu soția, doi copii și echipajul format din un pilot, un mecanic, un radio-telegrafist și un ope­rator de cinema a fost găsit la ifromsve. .Familia sburătoare“ împreună cu echipajul se află cu toții sănătoși. Ei au fost transportați ori cu o șalupă până la postul de telegrafie Wingsn, situat pe coasta orientală a Groenlandei. [ Washington 14—Guvernul american a hotărât să înceapă negocieri internaționale prin care să se in­terzică sborurile transatlantice pornite numai din do­rința de senzațional. Tribunalul din Lipsea nu e competent sa judece con­­testația făcută de Reich­stag Berlin 14.­ Dr. von Gag, ministru de Interne al Reichului, a declarat eri că, Tribunalul din Lipsea nu este competent să judece conflicte între instituțiile Reichului ci numai cele dintre Reich și țările federale. I Consfătuirea de asilnoapte dintre membrii guvernului și experți — Suspendarea legii Argetoianu. Acordarea unei păsuiri pentru agricultori. Cum va fi modificată conversiunea —e Buc. 14. Aseară la orele 7 jum. a avut loc la locuința d-lui ministru Mironescu, o consfătuire la care au par­ticipat experții străini și d-nii Iuliu Maniu, Vaida Voevod, Mihalache, Mirto și Viorel Tilea. După consfătuire — terminată la ora 11 noap­tea — s’a făcut precizări oficiale că în cursul con­­sfătuirei s’a discutat în mod amănunțit întreg ansamblul problemelor economice și financiare și s’a constatat deplină înțelegere din par­tea experților, cu privire la situația țărei noastre. In privința conversiunei guvernul­­ și celelalte părți au căzut de acord asupra modului de soluționare. După informațiile ce le deținem, e vorba ca apli­carea legei Argetoianu să fie suspendată imediat, în schimb se acordă o păsuire a debitorilor agricoli, a căror calitate va fi stabilită pe baza veniturilor, conform prevederilor din proectul inițial al d lui Mironescu. In timpul acestei păsuiri— de un an jumătate—debi­torii vor cere să tranșeze cu creditorii lor, fără in­tervenția justiției. Aranjamentul va consta în reducerea creanțelor prin recalcularea dobânzilor. Aceste măsuri se aplică tuturor debitorilor, mici, mijlocii și mari. • Din cauza consfătuirei cu delegații străini, consiliul de miniștri, convocat pe a­seară, nu s’a mai ținut. * Azi dimineață dl. prim ministru Vaida va pleca la Sinaia pentru a se prezenta în audiență Suveranului. * Astă seară fiind recepția dată în onoarea participan­ților la congresul interna­țional de istoria medicinei, consiliul de miniști se va întruni abea Joi. Până la această dată se afirmă că proectul modifi­cator al legii conversiune­, va fi gata întocmit. In cursul zilei de azi va părăsi Capital expertul ger­man , D.s­empner.­­Ceilalți experți vor părăsi Capitala Joi. Azi dimineață are loc o consfătuire între d-ni­ Mi­ronescu, Loveday și Nie­­mayer. M. S. Regele pleacă joi la vânătoare în Carpați. Luni vor începe lucrările pentru alcătuirea bugetului general pe 1933, Gorgulow va fi executat mâine Paris 14.­Se anunță ofi­cial că președintele Lebrun a respins cererea de gra­țiere a lui Gorgulow. In consecință el va fi executat mâine dimineață la Paris . Apărătorii lui Gorgulow au fost primiți în audiență Luni, de președintele Le­­brun, înaintea căruia au pledat pentru ultima oară timp de trei sferturi de oră. Au prezentat ultimile scri­sori ale lui Gurgulov, scri­se în chip confuz, pentru a demonstra iresponsabili­­tatea clientului lor: o petiție emoționantă a soției lui care urmează să nască pestei - ------------­câtva timp, a fost respinsă. J spune că aicheta făcută ia Gând sosește In țară Principală Nicolas Berlin 14.—Ziarul ,Vossische Zeitung“ anunță că Principele Nicolae al României nu se va întoarce în țară decât la mijlocul lunei viitoare când va prelua postul de inspector g­ral al armatelor române. Starea de asediu în Germania ? Berlin 14. — Situația s-a agravat mult în cursul nopții. Cancelarul von Papen a luat măsuri ca poliția să fie în mâna guvernului. Astfel 80,000 polițiști din Prusia au intrat direct sub conducerea cancelarului Reichului. Situația aceasta este socotită ca un început de stare de asediu în Germania. ­mb­i­i sângeroase din Capitală — Legea modificărei concordatului preventiv în discuția Senatului —■­ in doifscuția Camerei Camera Pe banca ministerială d-nn Mihalache, Gafencu și Ar­mand Călinescu. Dl. Ionescu-Botoșani se a­sociază la interpelarea d-lui I. Zelea Codreanu cu pri­vire la neregulile consta­tate la direcția marinei. Dl. /. M. Leon face o co­municare asupra abuzurilor gardienilor publici și chiar a prefectului de poliție al Capitalei, cu prilejul buscu­ladei de Duminică dintre polițiști și membri Federa­ției Economice. Dl. ministru­l Mihalache: »Cele spuse de dl. Leon, nu corespund în totul a­­devărului. Au fost și mulți polițiști grav loviți și răniți. In orice caz voiu ancheta lucrurile. Dl. Leon. Gardienii au intrat în sala Forum și au provocat dezordini“. Dl. M. Negură acuză pe prefectul de poliție de lip­să de tact. Manifestațiile de orice fel sunt reprimate cu brutalitate. E regretabil că d-sa se pune în fruntea gardiștilor, scăzând astfel prestigiul in­stituției. D. /. Mihalache constata că numai manifestațiile în fruntea cărora sunt oameni fără răspundere, dau loc la asemenea tulburări. Dl. Mirescu întreabă ce părere are dl. M­ialache a­­supra campaniei de presă dintre generalul Cantacu­­zino și colonelul Gabriel Marinescu pe chestia abu­zurilor de la Prefectura Po­liției Capitalei. Dl. ministru I. Mihalache. Nici o lege nu oprește pe funcționari să nu ducă o campanie de presă și să nu aibă o chestie personală. Dl. subsecretar de stat Armand Călinescu : „Dl. Mirescu a mai ata­cat odată pe dl. Gabrie Marinescu. Dar atunci acu­­zațiile s’au dovedit nefon­­date. Dl. L Mirescu acuza pe dl. colonel Marinescu că a învățat pe proprietarii de automobile și pe proprietarii caselor de toleranță ce^să răspundă în cazul când s ar face o anchetă asupra abu­zurilor de la poliție. Dl. ministru Mihalache poliția Capitalei­­ n’a găsit nimic în sarcina d-lui co­lonel Gabriel Marinescu Dl. Ștefan Goiceanu: .As­ta e prima de încurajare“. DL M. Negură întreabă apoi pe d. ministru de do­menii din ce cauză a di­zolvat cooperativa „Const. Brătianu“ din Muscel. Dl. I. Mihalache spune că încă de pe timpul când de­ținea portofoliul domeniilor a constatat că funcționarii silvici se ocupă cu acte de sabotaj Dl. M. Ghelmegeanu spu­ne că d. Negură a adoptat de la o vreme metoda par­tidului căruia îi aparține, anume de a arunca sus­piciune asupra cooperati­­velor. Dl. Marcel Adam aduce la cunoștința ministrului in­­strucțiunei faptul că la li­ceul „Grigore Ghica“ din Dorohoi, a fost numit un director care nu întrunește condițiunile c­rute, având o condamnare disciplinară și manifestând idei anti­­creștinești. Cere înlătura­rea lui. In a doua comunicare protestează împotriva ordi­nului dat de Ad­ția finan­ciară Dorohoiu prin care se reduce cu 30 la sută pensiile foștilor militari, subofițeri­­ și reangaj­ați. DL I. Mirescu adresează o interpelare d-lui ministru al Industriei și Comerțului arătând că întreprinderea comercială „Concordia“ nu respectă art. 90 din legea minelor prin care este o­­bligată să verse 5 la sută din beneficiul net, Casei speciale. Se votează cu bile pro­­ectul de lege pentru modi­­ficarea unor articole din legea casei autonome a por­turilor, proectul pentru mo­­dificarea unor articole din legea de organizare a casei pensiilor. Continuă apoi discuția la proectul legii drumu­rilor. A vorbit dl. Nicolau care a făcut un istoric al dru­­murilor. Ieși satul Pe banca ministerială bd. M. Popovici și Hațiegan. D. Lapedatu adresează o comunicare ministrului ins­trucțiunii asupra restanțe­lor din anul trecut ale sa­lariilor profesorilor. Relevă apoi situația ce se creiază universităților prin noua lege. D. Bădărău adresează o comunicare ministrului să­nătății in privința spitalelor Sf. Spiridon din Iași. Dl. Mihai Popovici mi­nistrul justiției, depune pro­ectele de lege pentru mo­dificarea unor articole din legea administrației locale, votată de Cameră, pentru reglementarea comerțului de devize și altul pentru organizarea casei de eco­nomii. Dl. N. Costăchescu de­pune proectul de lege prin care orașul Bolgrad este autorizat să contracteze un împrumut de 15 milioane lei. Dl Costăchescu dă apoi citire unei scrisori a d-lui ministru al Apărărei Na­ționale ca răspuns senato­rului Siie Martin la comu­nicarea făcută asupra ne­­aprovizionărei de la coope­rativa micilor morari a ar­matei cu făină de grâu ne­cesară pentru anul acesta. Se ia în discuție proectul de lege pentru modificarea l­eg­i­i concordatului pre­ventiv. Dl Georoceanu citește mo­dificările aduse legei de co­misia juridică. Spune că instituția con­cordatului există în vechiul regat încă de la 1887, de la promulgarea codului de co­merț. Foloasele ce se pot trage din o perfectă orga­nizare a concordatului pre­ventiv nu sunt numai pen­tru comercianți ci și pen­­economia generală a țărei și pentru finanțele ei. Elaborarea noului proect de lege a rezultat din fap­tul că ne-am­ găsit în fața legii de lichidare judiciară care a înăsprit raporturile juridice dintre debitori și creditori și a semănat ne­încredere între unii și alții. Sa trece la discuția ge­nerală. Dl. Iancu Botez-Iași arată că o asemenea lege există și a existat de mult pentru că legiuitorul a prevăzut vremuri excepționale. Astăzi raporturile dintre debitori și creditori au de­venit foarte delicate între diferitele categorii­i econo­­mice nu numai între bur­gh­ezia de la or­aș și gre. Un ofițer împușcă pe un camarad al sâu, bănuind ca ar f­i amantul soției sale o dramă care esă din co­mun prin eroii ei, doi ti­neri ofițeri, s’a produs astă­­noapte în localitate. Iată cum s’au produs fap­tele : Dl. locof. Joan Dumitrescu din flotila locală de aviație, avea unele mai verde a pune la ind­ oală, fidelitatea soției sale s’a pus s o urmărească în câteva rânduri dar fără rezultat. A rears ajun­i la clasi­cul truc. Motivând pr mi­­rea unei telegrame prin care era înștiințat de moar­tea mamei sale a obținut de la d. comandor Argeșanu, comandantul f­otilei o per­misie de trei z­le pentru a pleca la înmormântare. Se înțelege că totul nu era decât o înscenare pentru a se convinge de temeinicia bănuelilor sale. A angajat o mașină de piață și îmbrăcat civil, a pornit in urmărirea soției sale. D-na locot. Dumitrescu avea preferința deosebită pentru d. locot. E. Pantazi din flotila de aviație, în­zestrat cu un fizic agreabil. Acesta din spirit de ca­maraderie n’a acceptat pro­punerile doamnei. Totuși d-na Dumitrescu nu s’a sim­țit lezată de refuzul cate­goric al ofițerului și căuta pe orice cale să c­știge simpatia tânărului ofițer. Aseară pe la orele 11 d. secot. Pantazi venea spre ctitori. Ceea ce era dinainte pre­­văzut ca o excepție, astăzi e ceva normal. Legea pri­vește o chestie cu ramificații adânci. Prin această lege se urmărește salvarea bur­gheziei. Dl. Botez spune apoi că prin acest proect partidul național-țărănesc contravi­ne ideologiei sale. Dl. ministru Mihai Popo­­vici spune că prin acest proect partidul național ță­rănesc nu se abate de la principiile sale programa­tice. Leg­le partidului național țărănesc se bazează pe or­dinea socială, ele tind la asigurarea actualei ordine sociale spre deosebire de guvernul trecut care a le­­giferat anarhia. D. /. Botez în continuare face teoria burgheziei și în­­chee subliniind grava situa­ție a clasei negustorești ca­re trebue să se bucure de toată solicitudinea. Dl. Elemer Giarfas arată că proectul tinde să abro­ge o lege a guvernului pre­cedent. Face o expunere asupra conjuncțiunei inter­naționale. Oratorul relevă apoi fap­tul că mai întăi trebue tre­cut prin Parlament proec­locuința sa din strada Pâ­curari 18. La o mică dis­tanță, fără să bănuiască, socot. Pantazi era urmărit de d-na Dumitrescu, care iuțind pașii îl ajunsă la un moment dat. Ofițerul rămas surprins de apariția d-nei, i-a atras atenția arătându-i neplăce­rile la care se expune în cazul când ar fi zărită de un cunoscut. Pentru d-na Dumitrescu argum­etul n’a fost sufi­cient ca s’o determine să se reintoarcă. Din contra ea a întovărășit pe ofițer până la locuința lui intrând cu toată împotrivirea ofițerului chiar in ca­sa lui Din urmă ambii eru ur­m­­a­ți de d.­locot. Dumi­trescu care din mașină pri­vea nestingherit desfășu­rarea faptelor. In momentul când d. lo­cot. Pantazi și d-na Dumi­trescu au pășit pragul lo­cuinței, soțul d-nei, fără să cunoasci im­p­rej­urările re­ale in care soția lui a ajuns în apartamentul camaradu­lui său, a scos revolverul descircând un glonte asu­pra d-lui locot. Pantazi. Gloatele a lovit pe ofițer în partea dreaptă a gâtului. Victima a căzut în nesim­țire într'un sac de sânge. Crezând că și-a omorât presupusul adversar locot, Dumitrescu a îndreptat ar­ma asupra soției infidele. Ea a început să strige : ^ — „Nu mă omorâ Jenică“. Țipetele ei au atras a­­tenția gardianului public postat la locuința d-lui pro­curor general Coroi» f Care s’a dus să vadă ce s’a în­tâmplat. In momentul când polițistul a intrat în casă ofițerul era pregătit să des­carce revolverul în pieptul soției sale. Cu un efort demn de lau­dă gardianul a ridicat bra­țul criminalului făcând ast­fel ca arma să se descarce în aer. Intre timp doamna a fu­git afară luând o la goană pe stradă. Din urmă Dumi­trescu trăgea numeroase fo­curi de revolver asupra fu* garei, care a reușit sa dis­pară.­­ Salvarea fiind anunțată a sosit imediat de drd. Gri­­goriu care a dat primele a­­jutoare victimei. Cu ambulanța la cot. Pan­­tazi a fost transportata la spitalul militar unde d-nii medici cpt. Franke și Vas­­carcolnic a dat rănitului în­grijirile impuse de împre­jurări. Urmează a i se face intervenția chirurgicală pen­tru a i se extrage gl­ontele. Starea sa nu inspiră în­grijorare fiind în afară de pericol Criminalul a fost reținut la comisariatul I poliție în sul modificator al conver-­vederea cercetariloo­r care Sf slanei și în urma cel al fa­­i a contractului preventiv. De­ faC de catre Comis­ul re-ai­­clară că nu votează proec- GAL­­tul. Ședința se ridică la ora 6 ima» ~ : ~

Next